UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ISTORIE – GEOGRAFIE
MASTER: TURISM ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ
ANUL II

Ana-Maria AGAPE

PLANUL DE MANAGEMENT
al ariei naturale protejate
STÂNCA ȘERBEȘT, JUDEȚUL NEAMȚ

DESCRIEREA GENERALĂ A PLANULUI DE MANAGEMENT

Întocmirea prezentului plan de management a pornit de la o serie de principii, care se vor regăsi
nu doar la nivelul activităților rezultate în urma implementării acestui plan, ci și la nivelul rezultatelor
scontate în urma promovării turistice a zonei Stânca Șerbești.
Planul de management al ariei naturale protejate Stânca Șerbești este destinat comunității
locale, în speță autorităților locale și locuitorilor comunei Ștefan cel Mare, în vederea valorificării
potențialului turistic al acestei rezervații prin amenajarea și promovarea la nivel județean și regional.
Principiul dezvoltării durabile are în vedere includerea ariei protejate Stânca Șerbești în
circuitul economic al comunei Ștefan cel Mare prin generarea de venituri pentru comunitatea locală și
prin angajarea de personal specializat în gestionarea unor obiective turistice de importanță locală și
regională. Acest principiu poate deveni un scop în sine prin crearea de activități economice specifice
care să aibă ca punct de plecare rezervația geologică și peisagistică Stânca Șerbești, dar care să includă
apoi un circuit la obiectivele turistice din zona limitrofă.
Principiul informării populaţiei, dezvoltării culturale şi al educaţiei permanente: în
contextul evoluției societății actuale, promovarea unei arii naturale protejate poate contribui calitativ la
creșterea nivelului de interes al elevilor, în special, și al populației, în general, pentru promovarea unui
stil de viață sănătos și prin conștientizarea publicului larg asupra necesității protejării mediului și
practicării unui turism civilizat. Acest principiu a stat la baza prezentului proiect și se regăsește în toate

Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 1

 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

etapele lui de realizare și implementare. Educarea publicului larg are ca finalitate formarea unui turist
care să poată aprecia frumusețile naturii fără a le degrada.
Acest plan de management este structurat după cum urmează:
- prezentarea ariei protejate Stânca Șerbești din punct de vedere geografic (așezare, limite, relief,
climă, hidrografie, aspecte biopedogeografice); descrierea rutelor de acces și a principalelor
elemente ale infrastructurii turistice (cazare, alimentație publică, etc.); identificarea
principalelor puncte de interes turistic din zonă;
- descrierea grupului țintă;
- precizarea scopului proiectul și argumentarea necesității întocmirii prezentului plan de
management;
- stabilirea obiectivelor proiectului;
- identificarea posibililor parteneri în derularea proiectului;
- proiectarea activităților (graficul activităților);
- proiectarea bugetului.

I. Aspecte de ordin geografic

Stânca Șerbești este o rezervație naturală din județul Neamț, identificată cu codul
RONPA661, fiind clasificată ca rezervație geologică și peisagistică de categoria a III-a. Acest
monument al naturii este situat pe teritoriului comunei Ștefan cel Mare, fiind ușor accesibilă din
centrul satului.
Stânca Șerbești este amplasată la contactul dintre Podișul Moldovei și Subcarpații Moldovei,
dominând Valea Cracăului de la altitudinea de 512 m în punctul de maximă înălțime. Interesul pentru
această arie protejată derivă din unicitatea punctului fosilifer care conține resturi de scoici fosile
(bivalve) și gasteropode (melci marini fosili) din speciile: Mactra vitaliana, Cardium fittoni, Donax
dentiger, Hydrobia fraenfeldi, Modiola sp., precum și impresiuni de frunze de stejar, Quercus elaena și
Quercus lonquitis.
Ultimele studii geologice demonstrează caracterul unic în România al depozitelor Basarabiene
din Stânca Şerbeşti, caracter susţinut de înclinarea mare, aproximativ 70 0, un aspect neobişnuit pentru
depozite tipice de platformă tectonică în care caz depozitele sedimentare sunt aproape
orizontale. Înclinarea mare se datorează mişcărilor tectonice ce demonstrează subducţia plăcii
Moldoveneşti sub placa Europeană. Stânca Şerbeşti se dovedeşte astfel un important punct geologic şi
Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 2
 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

paleontologic la nivel naţional, aspect ce trebuie luat în considerare atât în ce priveşte protecţia zonei,
cât şi continuarea cercetărilor geologice, dar și studii asupra florei şi faunei din regiune.

Fig. 1 – Amplasarea ariei protejate Stânca Șerbești

Clima este temperat continentală, fiind puternic influențată de masele de aer de origine estică.
Etajul climatic al zonei este de dealuri joase, beneficiind de veri răcoroase și scurte și ierni cu
precipitații abundente. Datorită dispunerii între două culoare de vale, stânca Șerbești este aproape
inaccesibilă în timpul iernilor în care se acumulează un strat consistent de zăpadă. Hidrografia zonei
este articulată în jurul râului Cracău, afluent de stânga al râului Bistrița.
Vegetația caracteristică teritoriului comunei Ștefan cel Mare, se poate grupa în două mari
categorii: pe de o parte, pădurea de foioase, cu specii de gorun, fag, stejar și altele, situată în partea de
nord a comunei, în zona satelor Bordea, Soci și Dușești, iar cea de a doua categorie, care acoperă mai
ales dealurile Holm și stânca Şerbeşti, este dominată de pajiști. În trecutul nu prea îndepărtat și partea
de nord a dealului Stânca Şerbeşti era acoperită de o pădure, cu o suprafață de aproximativ 31 ha, dar

Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 3

 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

care a fost defrișată, terenul intrând în circuitul agricol. Fauna este reprezentată de protozoare,
gasteropode, mistreți, vulpi, iepuri , căprioare. Între păsările specifice zonei, se distinge cioara de
semănătura și prepelița. Tipurile de sol, care reprezintă principala bogăție oferită de natură, sunt cele
brun – podzolice și podzolice argilo - fluviale cu un conținut de humus de circa 2%.
Accesul către zona protejată este posibilă rutier, folosind drumul DN15D, din direcția Roman
către Piatra Neamț, apoi la stânga pe DJ208G spre ieșirea din comuna Girov. Ulterior, pe sensul Girov
– Tupilați, în satul Ștefan cel Mare, un indicator rutier pe partea dreaptă a drumul, ghidează spre
obiectivul turistic.
În comuna Ștefan cel Mare există o unitate de cazare, PENSIUNEA JENNY &GERARD SRL,
pensiune clasificată cu 3 margarete. Capacitate cazare este de 9 camere duble, dotate cu grupuri
sanitare și cu un număr de 5 angajați.
Pe teritoriul comunei Ștefan cel Mare, există o serie de monumente istorice care pot fi incluse
în patrimoniul turistic al județului Neamț, suscitând interesul vizitatorilor. Biserica din Șerbești
(Ștefan cel Mare), ridicată de Vasile Lupu și Doamna Tudose, în anul 1637 poate fi considerată ca
monument caracteristic edificiilor religioase ale epocii domnitorului și implicit a primei jumătăți a
secolului al XVII-lea. Planul este asemănător cu al bisericii Sf. Sava din Iași, cu cel al bisericilor din
Buciulești, Bozieni, Budești din județul Neamț sau Sfântul Gheorghe din Galați.

Fig.2 – Conacul Cantacuzino

(sursa: www.monumenteuitate.org)
Conacul este o construcție fără etaj, cu pereții masivi de piatră și cărămidă, boltită cu arce
moldovenești și mici cupole sferice. Locuința boierească constituită dintr-un parter ridicat deasupra
unor pivnițe, se compune dintr-o sală ax care străbate clădirea de la un capăt la altul, acoperită cu un
leagăn pe arc dublu, care dădea acces spre camerele așezate de o parte și de alta, destul de mici ca
dimensiuni, acoperite cu bolți mănăstirești sau simpli semicilindri. Casa boierească de la Șerbești se
asemănă prin plan cu acea de la Pribești –Vaslui, cu casa Cantacuzino-Pașcanu din Pașcani, dar se
Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 4
 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

diferențiază prin dimensiuni și număr de camere de locuințele mai sus-menționate. Lângă casă era
zidită și biserica din piatră. Era legată de biserică printr-o alee care te conducea printr-o portiță
deschisă în zidul de împrejurare al curții boierești la biserică, unde marele proprietar se ducea la fiecare
sărbătoare citind în strană. Hanul sau rateșul era alcătuit dintr-o incintă delimitând o curte interioară
înconjurată cu construcții pe două sau trei nivele. Curtea descoperită, este înlocuită cu o vastă
clădire adăpostită sub cușma unui acoperiș și prevăzută cu două porți mari. În interior,
patrulaterul nu este secționat decât în câteva mici despărțituri, rezervate cârciumii, bucătăriei și
locuinței călătorilor de vază. Aceste camere sunt dispuse fie de-a lungul unei singur laturi lăsând un
coridor central până la poarta din fața posterioară , fie tot pe ambele laturi , dar numai la fațada de la
intrare. Hanul sau rateșul de la Șerbești , era așezat la jumătatea distanței dintre Tupilați și Piatra –
Neamț, fiind foarte asemănător ca arhitectură cu mult mai celebrul Han al Ancuței de la Tupilați.

Fig. 3 – Stânca Șerbești

(Sursa: https://tinutulrazesilor.ro/)

Din punct de vedere al monumentelor naturale, se distinge în mod clar aria protejată Stânca
Șerbești sau „Dealul cu chip de om”, una din cele mai stranii formaţiuni din judeţul Neamţ. Despre
locul respectiv s-au spus tot felul de legende, care mai de care mai înfiorătoare. Între misterele care
însoţesc Stânca Şerbeşti, este vehiculată mai nou şi una legată de faptul că aici era un loc de expunere a
capetelor prizonierilor din luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii (Valea Albă - Războieni, Ghindăoani).
Pe marginea acestei povestiri s-au lansat discuţii în mediul online, unde montaniarzi, sau pasionaţi de
legende au preluat această versiune pornind de denumirea „Măgura cu Ţeste“, atribuită locului.
Conform unei astfel de teorii, Stânca Şerbeşti marcată în acest chip de ţepele cu capetele războinicilor
căzuţi prizonieri era un semn pentru cei care circulau prin această zonă dinspre Transilvania spre

Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 5

 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

Moldova, sau pe drumul spre Suceava trecând pe la poalele Cetății Neamţului. Varianta nu este
confirmată de specialişti, care spun că astfel de poveşti nu au însă susţinere istorică.

II. Grupul țintă

Planul de management vizează extinderea grupului țintă prin creșterea vizibilității acestui
monument al naturii. În prezent, Stânca Șerbești are statut de obiectiv turistic de interes local. Situaţia
actuală a Stâncii Şerbeşti, chiar dacă are caracter de arie protejată, se prezintă destul de îngrijorător.
Parte din gresii, conglomerate şi nisip, depozite care alcătuiesc cea mai mare parte din zonă sunt
exploatate de localnici şi folosite în cea mai mare parte în construcţii locale de dimensiuni mici. Chiar
dacă în ultima perioadă, după ce a fost luată în custodie de administraţia locală, exploatarea rocilor din
zona a scăzut foarte mult, trebuie luate măsuri concrete de amenajare şi protecţie.

Fig. 4 – Stânca Șerbești

(Sursa: www.vestea.net)

Vizitatorii care ating acest obiectiv turistic sunt fie pasionații de geologie, fie montaniarzii
sau… turiștii accidentali. Nu există o statistică oficială care să analizeze profilul turiștilor, numărul
acestora sau motivația care stă în spatele unei vizite în acest areal. Cei mai frecvenți turiști care
accesează zona, aparțin unui grup foarte restrâns, elitist aproape, reprezentat de cercetători din
domeniul geologiei și biologiei. Acestora li se alătură pasionații de escaladă sau de turism istoric. Un
proiect de management și promovare a acestei arii protejate pleacă de la identificarea unui grup țintă
care să constituie nucleul unei dezvoltări ulterioare a zonei.

Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 6

 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

III. Scopul proiectul și argumentarea necesității întocmirii prezentului plan

de management

Stânca Șerbești este o rezervație naturală din județul Neamț, identificată cu codul RONPA661,
fiind clasificată ca rezervație geologică și peisagistică de categoria a III-a. Această zonă a fost
declarată arie protejată în anul 1972, având o suprafață de 5 ha. Situația legală a acestei arii cade sub
incidența Legii nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a III-a – arii protejate, și a H.G. nr. 2151 / 30.11.2004 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată pentru noi zone.
Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi
conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic şi pedologic.
Planul de management are ca scop promovarea turistică a rezervației geologice și peisagistice
Stânca Șerbești la nivel local și regional.

IV. Stabilirea obiectivelor proiectului

O componentă importantă a managementului ariei naturale protejate şi cu aplicare imediată, o

constituie componenta educaţională, aria acestei rezervații vizând în special interesul științific – pentru
cercetătorii din domeniu, pentru elevi, dar și pentru publicul larg. Prin urmare, scopul acestui plan de
management vizează atingerea următoarelor obiective:
a) Menținerea stării de conservare a rezervației geologice Stânca Șerbești prin delimitarea zonei
de interes;
b) Amenajarea optimă a unui spațiu de vizitare pentru acest obiectiv prin realizarea unui drum de
acces modernizat, a unei parcări și a unui punct de informare turistică;
c) Promovarea turistică a ariei naturale Stânca Șerbești prin includerea în circuitul turistic local și
regional.

Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 7

 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

V. Identificarea posibililor parteneri în derularea proiectului

Aceste obiective pot fi atinse prin realizarea unui parteneriat între instituțiile locale și județene
(Primăria Comunei Ștefan cel Mare, Consiliul Județean Neamț, Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel
Riegler”, Comuna Ștefan cel Mare, Școala Profesională Specială, Comuna Ștefan cel Mare), instituții
care pot furniza fonduri și resursa umană necesară realizării proiectului, dar și cu instituții
educaționale și de cercetare științifică de interes național – Universitatea „A. I. Cuza” Iași,
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, instituții care pot furniza informațiile științifice necesare
promovării acestei arii protejate prin includerea zonei în proiecte de cercetare științifice specifice, care
vor duce la creșterea prestigiului ariei protejate și a vizibilității acesteia în cercurile de specialitate.
Întreaga zonă reprezintă un important punct atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi turistic.
Prin protecţia zonei, editarea de pliante, hărţi cu caracter turistic şi geologic, se poate astfel adăuga la
zestrea Neamţului încă un punct important în care să se poată desfăşura activităţi cu caracter educativ,
ştiinţific şi turistic.
Planul de management este cel care pune în final, în acord resursele financiare, materiale și
umane necesare unei bune desfășurări a activității de promovare turistică a ariei protejate Stânca
Șerbești, Comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț.

VI. Proiectarea activităților (graficul activităților)

Nr.crt. Activitatea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Lansarea proiectului

2. Identificarea grupului țintă (prin

realizarea unui studiu)
3. Amenajarea unui drum de acces
către aria protejată și a unei
parcări
4. Amenajarea unui punct de
informare turistică
5. Realizarea unor materiale
informative (pliante, hărți, etc.)
6. Realizarea unor emisiuni radio-
tv de informare a publicului
7. Realizarea unei serbări
câmpenești care să promoveze
aria protejată
8. Încheierea proiectului

Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 8

 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

VII. Proiectarea bugetului

Nr.crt. Activitatea Bunul / Serviciul Valoare (euro)

1. Lansarea proiectului Consumabile, sală de conferință, 4000
servicii de catering, salarii angajați
2. Identificarea grupului țintă (prin Firmă de sondare a pieței; salarii 7000
realizarea unui studiu) angajați
3. Amenajarea unui drum de acces către Antreprenor general (3 km drum 325000
aria protejată și a unei parcări asfaltat + parcare 20 locuri); salarii
angajați;
4. Amenajarea unui punct de informare Antreprenor general (spațiu 155000
turistică construit multifuncțional, inclusive
toalete) salarii angajați
5. Realizarea unor materiale informative Firmă de publicitate; 55000
(pliante, hărți, etc.) salarii angajați
6. Realizarea unor emisiuni radio-tv de Salarii angajați 5000
informare a publicului
7. Realizarea unei serbări câmpenești Consumabile, servicii de catering, 5000
care să promoveze aria protejată salarii angajați
8. Încheierea proiectului Consumabile, sală de conferință, 4000
servicii de catering, salarii angajați
TOTAL 560000

Bibliografie
http://www.viziteazaneamt.ro/2009/10/26/stanca-serbesti-judetul-neamt/
https://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2nca_%C8%98erbe%C8%99ti
https://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/misterele-stancii-Serbesti-dealul-chip-om-uriesul-impietrit-locul-Stefan-
mare-le-a-pus-teapa-capetele-prizonierilor-turci-spun-istoricii-1_550c36f0448e03c0fdbdad3f/index.html
https://www.primariastefancelmare.ro/monumente-naturale.html
https://turism.bzi.ro/monument-al-naturii-stanca-serbesti-judetul-neamt-galerie-foto-19859

Valorificarea turistică a ariilor protejate Page 9