Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Arhitectur

An univ. 2010 2011

An IV

PROIECTUL DE ARHITECTUR NR. 3: HOTEL 3* IN CENTRUL ISTORIC

Numr de credite: 4 credite
Lansare tem:
15 februarie 2011
Predare:
14 aprilie 2011

1 DATE GENERALE
Oportunitatea temei
n ultimii ani s-au derulat mai multe programe avnd drept scop reabilitarea
centrului istoric al Bucuretiului. Strada Francez, avnd fronturi istorice unitare, cu
reprezentarea stilurilor caracteristice secolului XIX ( neogotic, eclectic) este supus n
prezent unei ample operaiuni de restaurare-reabilitare, urmnd s devin unul dintre
traseele majore ale zonei. Tema propus urmrete susinerea revitalizrii prin inserarea
de funciuni vii, de interes public, care s contribuie la animarea traseelor.
Alegerea funciunilor propuse s-a fcut avnd n vedere caracteristicile
sitului i o ndelungat tradiie a funciunii hoteliere n zon. Beneficiind de vecintatea
imobilelor istorice, hotelul i sporete atractivitatea i n acelai timp prezena lui, prin
funciunile publice de la nivelul strzii i prin sustinerea turismului, contribuie la
animarea centrului.
Amplasament
Terenul destinat realizrii hotelului are o suprafa de cca 1600 mp i
se situeaz pe strada Tonitza la nr 9, avnd ca vecinti pe latura de Sud: blocul P+8,
cu coresponden pe Splaiul Unirii, construit n 1936 dup planurile arhitectului Nicolae
Cucu i pe latura de Nord o cldire neogotic de secol XIX cu regim de nime P+3.
Amplasamentul se situeaz n zon protejat i se supune reglementrilor
urbanistice specifice: respectarea aliniamentelor, nlimilor la corni i a modului de
ocupare a terenului.
Procentul de ocupare a terenului va fi de max 70% .
Regimul de nlime se va determina n funcie de racordarea la corni
imobilelor nvecinate.
2. ELEMENTE DE TEM : HOTEL 3* CU 250 LOCURI
Precizri cu privire la amplasament.

Terenul se va considera ca avnd regim de calcan adiacent imobilelor nvecinate.

Diferena de nivel ntre capetele de sud i de nord ale faadei va fi valorificat pentru
rezolvarea accesului auto.
Elemente de conformare
Funciunea de hotel se bazeaz pe utilizarea unei travei repetitive, rezultate din
dimensionarea camerelor, travei care genereaz structura ordonat a planului.
Suprafaa, forma i orientarea camerelor trebuie s fie identice sau echivalente, traveile
de capt /racord se utilizeaz pentru apartamente, camere de o persoan, camere pentru
persoane cu handicap locomotor. Diferenele ntre camere determin imposibilitatea
vnzrii/ ncadrrii lor n aceeai categorie. Mobilarea tipic a camerei de hotel are drept
rezultant o dimensiune optim de travee, creterea limii camerei peste 3,60m
neprezentnd avantaje semnificative.
1 Spatii destinate cazarii
Trebuie s asigure capacitatea minim de 250 de locuri astfel distribuite:
100 de camere cu doua paturi - 200 locuri
15 camere de un pat - 15 locuri
10 apartamente cu 3 paturi - 30 locuri
5 camere pentru persoane cu mobilitate redus cu 1 pat- 5 locuri
Se admite modificarea cu 5% a numrului de camere sau a raportului ntre cele 4
categorii.
1a Dimensionarea celulelor de cazare
Suprafeele minime ale acestora sunt:
Camera 2 paturi S util=18 mp
Celula de cazare are aproximativ 28 mp i se compune din camer, vestibul cu dulapuri i
cuier cca 3mp, baie cca 4,5 mp prevazut cu lavabou, cad i wc avnd ghena de instalaii
vizitabil de pe coridor.
Camera 1pat - S util= 14 mp i aceleai dotri ca cea pentru 2 paturi ;
Camera pentru persoane cu mobilitate redus- are aceeai suprafa cu cea de 2 paturi
dar are baia utilat special.
Apartamentul S util=aprox. 56 mp poate fi rezolvat ca o suit de dou celule de cazare
sau poate avea alt configuraie spaial.
nlimea liber minim a camerei este de 2.70 mp
1b.Circulaii orizontale
Lime minim a coridorului de 1,60 m pentru simplu tract i 1,80 m pentru dublu tract.
Distana maxim ntre dou noduri de circulaie va fi de 40 m, lungimea maxim a cii
de evacuare n cazul evacurii ntr-un singur sens este de 20 m. Distanele se msoar
ntre ua camerei i ua de acces n casa scrii.
Circulaii verticale
1c. Nodul principal: asigur legtura ntre parter, mezanin, etajele de cazare, compus din
2 lifturi de 6 persoane i o scar cu limea minim a rampei de 1,60 cm. Se recomand
ca scara s se rezolve n dou rampe, nchis cu ui din necesitatea funcionrii ei ca scara
de exacuare n caz de incendiu.
Holul de etaj amplasat la sosirea lifturilor va avea suprafaa comparabil cu cea a unei
celule de cazare amenajat ca spaiu de ateptare n apropierea lifturilor.
1d. Nodul secundar: compus din:vestibul, scara de evacuare n dou rampe cu limea

minim de ramp 1,20 m, ascensor pentru personal, 1 montcharge, tub de evacuare gunoi.
Va fi amplasat n imediat vecinatate a oficiului de etaj, fcnd legtura cu oficiul
buctariei i cu vestiarele personalului.
1.e. Oficiul de etaj
Se prevede un oficiu de etaj pe nivel, cuprinznd: camera de odihn pentru personal ~8
mp cu grup sanitar i du, oficiu cu loc de gtit~ 6mp, debara pentru rufe curate/ rufe
murdare, depozit pentru materiale de curatenie. Normele privind clasificarea unitilor
hoteliere prevd pentru categoria de 3 stele 1 oficiu pentru camerista pentru 22-28 camere
pe etaj.
2. Spaii pentru clieni i vizitatori
2a. Parcaje
Pe teren se vor prevede dou locuri de parcare pentru autocare, 2-3 locuri pentru taxiuri i
cca. 70 locuri de parcare n subsolul hotelului. Rampele carosabile au panta recomandat
de 10 -12%.
2b.Hol de primire
Intrarea principal se va face printr-un windfang, sau usa turnanta, protejat cu o
copertina sau prin prezenta porticului. Intrarea va fi adaptata accesului persoanelor cu
handicap locomotor.
Holul principal va face legatura cu toate spatiile publice ale hotelului . Holul va avea o
suprafata de 300mp si va cuprinde: receptia, spatii de asteptare si de conversatie, 3-4
cabine telefonice, grupuri sanitare.
Receptia este prevazuta cu tejghea , cu spatiu pentru 2-3 receptioneri(cazare, schimb
valutar, informatii, rezewrvari) si rastel pentru chei si corespondenta. In legatura directa
cu receptia vor fi prevazute birouri pentru receptioneri, cabina fax, camera valori si
camera pentru bagaje.Zona de receptie se amplaseaza astfel incat sa prezinte o vizibilitate
optima asupra accesului principal si a circulatiei principale catre cazare.
Pentru asigurarea controlului asupra cazarii se recomanda ca accesul la mezanin ( daca
acesta exista) sa se faca pe o scara separata prevazuta din hol.
Spatiile de asteptare si conversatie vor fi mobilate cu fotolii si vor fi retrase din fluxurile
principale de circulatie.
Grupurile sanitare pentru public - 4 cabine separate pe sexe bvor fi amplasate langa barul
de zi.
2c.Restaurant cu salon de mic dejun: va fi dimensionat pentru 160 persoane (1,6
mp/loc). Va avea acces din holul hotelului(recomandabil prin zona de bar) ct i acces
direct din exterior, prevzut cu windfang, garderoba i grupuri sanitare.Restaurantul va
comunica prin oficiu cu bucataria generala. Spatiile bucatariei vor fi amplasate la acelasi
nivel cu restaurantul.
2d.Braserie: dimensionat pentru 60 persoane (1,6 mp/loc) cu acces din exterior
legatura cu holul hotelului este recomandabila dar nu obligatorie.
2e. Salon de mic dejun: 80 de locuri cu acces din holul hotelului si oficiu legat de
bucataria generala sau in cazul in care va fi amplasat la mezanin se va lerga cu bucataria
prin internmediul nodului secundar de circulatie verticala.
2f. Bar de zi: cu o capacitate de 30 de locuri, amplasat in zona holului, pe cat posibil va
face trecerea spre sala de restaurant. Va fi prevazut cu oficiu minimal si depozit de
bauturi.

2g. Spatii pentru comert

Sunt contituite ca mici puncte de vanzare - florarie, presa, suveniruri, artizanat, etc ,
organizate in holul principal sau loa mezanin .
2h.Salon de frizerie, coafura si cosmetica
Va avea cate 2-3 locuri de lucru cu anexe minime pentru personal , in suprafata de 50mp.
Se recomanda amplasarea la mezanin.
3.Spatii pentru personal si servicii
3a.Administratie
Se recomanda amplasarea la mezanin, cu acces pe intrarea principala a hotelului birourile administratiei ( 3-4 birouri de 20mp fiecare) o sala de consiliu,birou director
25mp,secretariat si un grup sanitar 2 cabine wc separate pe sexe
3b.Alimentatie publica
Bucataria generala va fi legata de restaurant si de nodul secundar prin oficiu si va
furniza preparatele necesare consumului pentru restaurant, salon de mic dejun si pentru
room service. Se constituie ca un laborator si va cuprinde:
-Bucataria calda in suprafata de 48mp cu acces de la nodul de aprovizionare si in
legatura directa cu prepararile, oficiul, spalatoarele de vase si vesela.
-Preparari 3 compartimente pentru carne, peste, legume in suprafata de 32mp cu acces
de la nodul de aprovizionare si in legatura cu bucataria calda.
-Bucataria rece in suprafata de 30mp, compartimentata si pentru cofetarie -patiserie, in
legatura directa cu oficiul si bucataria calda
- Spalator vase 10mp,in legatura cu bucataria calda, cu tejghea in oficiu
- Spalator vesela 8mp,in legatura cu bucataria calda, cu tejghea in oficiu
-Bar bauturi in suprafata de 30mp in legatura cu nodul de aprovizionare si oficiul
-Camara de zi in suprafata de 10mp,in legatura directa cu nodul de aprovizionare , in
apropiere de bucataria calda si rece.
-3 dulapuri frigorofice (~90x60cm)in legatura directa cu nodul de aprovizionare , in
apropiere de bucataria calda si rece.
-Birou bucatar sef in suprafata de 8mp in apropiere de bucataria calda si rece.
-Sala de mese pentru personal in suprafata de 22mp
- Nod de aprovizionare- 12mp, cu acces din exterior , scara si montcharge, in legatura cu
depozitele si vestiarele.
-Oficiul face legatura directa sau indirecta intre salile publice de consumatie(restaurant,
braserie, mic dejun) si bucatarie . Prevazut cu usi batante, are latimea minima de 2,8m.
Spatiile bucatariei cu legatura prin tejghea cu oficiul sunt: spalatorul de vesela, bucataria
calda, bucataria rece, barul de bauturi. Se va asigura o circulatie curata din nodul de
circulatie secundar in oficiu.
3c.Aprovizionare depozitare
In suprafata totala de 500mp, va contine urmatoarele functiuni ce se recomanda a fi
amplasate la subsol
-curte de serviciu- cca 150mp cu rampa de descarcare marfa 1,20 latime
-platforma primire marfa 60mp
-depozit ambalaje 50mp
-depozit alimente perisabile 50mp
-depozit alimente neperisabile 50mp

-depozite frigorifice - carne , peste, lactate 3X20mp

-depozit bauturi 80mp
-depozit inventar 40mp
3d.Vestiare si acces personal
Vestiarele/ pe sexe cu spatiu de dezbracare cu boxe, dusuri, lavabouri si wc-uri se vor
amplasa la subsol in apropierea nodului secundar, in suprafata de 40mp(2X20mp).
Accesul pentru personalul de serviciu se recomanda a fi realizat prin nodul secundar, la
parter. Se accepta si varianta accesului prin subsol.
4.Spatii tehnice si de intretinere
Se vor asigura un minim de 80 de locuri de parcare la subsol (pentru hotel+ centrul de
conferinte). Accesul in subsol se va face fie prin doua rampe fie printr-o singura rampa
cu cele doua fire separate de un perete antifoc.
Vor avea functiunile:spalatorie calcatorie, ateliere reparatii 30mp, centrala termica 40mp,
centrala de ventilatie 30mp, post trafo 15mp, grup electrogen
Recomandari: Structura pe cadre si diafragme din beton armat . Instalatiile bailor se vor
cupla doua cate doua intr-o ghena vizitabila din coridor.intre mezanin si primul nivel de
cazare va exista un spatiu tehnic pentru racordul instalatiilor.
Izolari fonice: Izolarii fonice fata de zgomotul interior si exterior trebuie sa i se acorde
sporita oferindu-le clientilor conditii optime de cazare si odihna.
Obiective didactice si criterii de apreciere: Studiul propus prin prezenta tema are ca
scop asimilarea de catre studenti a cunostintelor cu privire la programul de hotel ,
organizarea interioara si relatiile ce se dezvolta intre anumite zone ale hotelului , date
tehnice, relatii de functionare , etc.
Se vor aprecia in special studiile ce vor rezolva probleme de integrare in sit , circulatii,
accese , relatii spatiale cu elementele cadrului construit , perceptia favorabila a volumului
inserat , organizarea functionala, expresivitatea arhitecturala deosebita , corelata acestui
program complez cu caracter public.

3. DESFURAREA PROIECTULUI
3.1 DOCUMENTAREA
Documentarea este o faz obligatorie prin care se urmrete familiarizarea studenilor
cu problematica programului de arhitectur studiat i cu trsturile caracteristice ale
amplasamentului. Pe durata acestei etape fiecare student va trebui s realizeze un numr
minim de 5 fie, fiecare dintre acestea coninnd piese desenate i informaii referitoare la
cte un exemplu de hotel. Fiele vor fi redactate la mna liber, n tu, pe hrtie sau calc
format A4. Piesele desenate (planuri, seciuni, faade) vor avea scar grafic. Planurile i
seciunile vor fi nsoite de scheme care s evidenieze traseele, relaiile funcionale ntre
diferite zone, raporturile de nlime etc.
Fiele de documentare vor cuprinde desene de tipul schielor realizate la mna
liber, nsoite de suportul informaional original, analizate dup aspecte multicriteriale i

se vor referii la urmtoarele aspecte:

- elemente de planimetrie: scheme de analiz amplasament; scheme de analiz
funcional partiuri; scheme relaia spaiu liber/ spaiu construit; scheme de circulaii
orizontale i verticale; scheme structurale;
- elemente compoziional- volumetrice: scheme de compoziie faade/ volum; elemente
de alctuire a faadelor.
Fiecare fi va cuprinde denumirea proiectului, numele arhitectului, adresa
amplasamentului, o scurt prezentare a proiectului analizat i menionare sursei
bibliografice.
Plans de analiz context existent se va realiza pornind de la plana de sintez
urbanistic a zonei i va cuprinde analiza punctelor tari, punctelor slabe, a disfunciilor i
oportunittilor amplasamentului propus construirii. Plana se va realiza ntr-o tehnic la
alegere folosindu- se fotomontaje cu imagini ale existentului suprapuse planurilor
cadastrale.
Machet de studiu a compoziie urbanistice se realiza la sc. 1/100 indicnd: repere
volumetrice (de mas i nlime), relaia spaiului liber/ construit, accese i circulaii,
mici propuneri de reabilitare a spaiului public, relaia cu rul Dmbovia. Macheta va
cuprinde soluia general a proiectului.
La finalul etapei de documentare studenii trebuie s defineasc o tematic precis
a hotelului pe care urmeaz s l elaboreze n faza II.
Faza de documentare se va ncheia cu judecata la panou, in cadrul atelierului din
data prevzuta n tema .
3.2. CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE
15 februarie
15-24 februarie
15-22 februarie
24 februarie
24 februarie - 14 aprilie 2011
24 februarie - 15 martie 2011
15 martie-7aprilie
14 aprilie

Prezentarea temei
Faza I:
Documentare
Discuii
pe
baza
fielor
documentare
Judecat la panou
Faza II:
Elaborarea proiectului
Studii
de planuri,
rezolvri
funcionale, seciuni
Studii de faade, plastica interioara,
volumetrie, reevaluarea relaiei cu existentul
Predarea proiectului

3.3. REDACTAREA PROIECTULUI

Faza I:
Documentare i concept
Se vor prezenta urmtoarele piese:
- 5 fie documentare (minimum), prezentate pe hrtie de calc format A4, care s
conin schie de planuri seciuni i faade (cu indicarea obligatorie a scrii grafice),

scurte comentarii analitice, date referitoare la autorul proiectului, locul n care se afl
cldirea (ora, ar ), anul construirii i sursa de informare (reviste, web etc).
Plans de analiz context existent
Plan de concept
machet de studiu

Faza II: Redactarea final

Se vor preda urmtoarele piese scrise i desenate:
1. Memoriu de max. 1 pagin prezentnd justificarea soluie propuse;
Pe hrtie format A2 (420 x 594 mm) se vor preda urmtoarele piese obligatorii:
2. Plan concept sc. 1/200 va cuprinde schiarea soluiei propuse n urma studiului de
amplasament i se va redacta ntr-o tehnic la alegere, prezentnd relaia dintre spaiul
arhitectural propusi contextul urbanistic existent;
3. Plan de ncadrare n zon sc. 1/500 cu evidenierea acceselor i circulaiilor propuse;
4. Plan de amplasament sc. 1/200 n care se vor indica elementele de amenajare
(poziionare construcii la nivelul parterului, trasee pietonale/ carosabile, spaiul verde,
indicarea elementele de mobilier urban);
5. Planuri niveluri sc. 1/100 cu indicarea funcionalitii spaiilor interioare, a
gabaritelor dimensionale, suprafee, cote nivel, indicaii de mobilare;
6. Faade sc. 1/200 cu specificarea pentru cele dou faade la strad se vor prezenta
desfurrile de front stradal ( pentru faadele cldirilor nvecinate se pot folosi i
elemente de fotomontaj);
7. Dou seciuni caracteristice sc. 1/100 dintre care una s cuprind nodul de circulaie
vertical;
8. Axonometrie sc. 1/200 a amplasamentului cu indicarea contextului din imediata
vecintate;
9. Perspective stradale cuprinznd si volumetria cldirilor adiacente.
3.4. . PREDAREA PROIECTULUI: 14 aprilie, la atelierul fiecrei grupe
Numrul minim de corecturi obligatorii este 5 (2 corecturi la faza I, 3 corecturi la
faza II). Judecata la panou este considerat corectur.
Participarea la faza I (documentarea) i prezentarea la judecata la panou sunt
obligatorii. Nota primit la ncheierea fazei I reprezint 20% din valoarea total a
proiectului (lucrarea unui student care nu s-a prezentat la prima faz va primi cel mult
nota 8).
Conform regulamentului n vigoare, proiectele care nu respect toate datele din
tem vor fi notate cu 1.
Neefectuarea numrului minim de corecturi obligatorii (5), lipsa pieselor precum i
nerespectarea scrii precizate sunt considetare nclcri ale datelor din tem.

4. BIBLIOGRAFIE

A.A.
Sept Oct. 1999
Sept Oct. 2000 / nr 330
Mart Apr.nr 351/2004
nr.365 (iulie-august) /2006
AMC
nr. 42-43 / 1993 , Dec. 2000.
A.Review
nr. 1157 / Iul 1993, nr. 1258/ Dec 2001.
A.Record
Oct 1996 Nr.4/2006; nr.7/2006; nr.12/2006; nr.12/2008.
Cree Architecture Interieure
nr 297, tr. 4, 2000, nr. 304 /2002, nr 3/7, dec.,2004, de2005-ian 2006, nr.328(novdecembrie)/2006
nr.335/2008
D.B.Z.
nr. 12 / 2000, : nr7/2004
J. A.
1991 Annual, 1993 Annual.
Progressive Architecture
nr. 3 / 1990
Techniques & Architecture
nr 450 / 2000
LARCA
nr.215 (iunie) /2006; nr.218 (octombrie) /2006; nr.220 (decembrie) /2006; nr.225 (mai)
/2007; nr.232 (ianuarie )/2008;
nr.233(februarie)/2008;
nr.235(aprilie)/2008;
nr.239(septembrie)/2008;
nr.
242(decembrie)/2008.
EL CROQUIS
nr.133/2006 ; nr.136-137/2007 (III-IV); nr.138/2007 (V); nr.139/2008 (I); nr.140/2008
A+U
nr.427(aprilie)/2006

ARHITECTURA
nr.67/2008
ZEIDLER, Ebergard - "Multi-Use Architecture in the Urban Context", Van Nostrand
reinhold, Ny 1995
AYNRONINO, Aldo + MOSCO, Valerio Paolo - Contemporary Public Space, Un
volumetric Architecte Skira,2006
EISENMAN, Peter -Blurred Zones Investigations of the Interstitial, The Monacelli
Press, New York, 2003
DE SOLAMORALES, Ignasi -Differences, Topographies of Contemporary
Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997
JENCKS, Charles - "The language of post-modern architecture", Ed.academy Editions,
Londra, 1997
BRUNETTE, Peter , WILLS, David - "Deconstruction and The Visual Arts/ art, media
architecture", Ed. Cambridge University Press, 1994
FRAMPTON, Jenneth - "Modern architecture: a critical history", Ed.Thames&Hudson
LTD, London, 1992

5. ELEMENTE DE REGULAMENT
Predarea lucrrilor practice proiecte, schie de schi, proiecte de verificare,
plane se face n data, la ora fixat i n sala specificate prin tem. Preluarea lucrrilor
se face de ctre cadrele didactice care ndrum fiecare grup. Studenii vor semna pe Fia
de predare i vor preciza numrul de plane predat. Fiele de predare de la fiecare grup
vor fi depuse n aceeai zi la coordonatorul de an/ disciplin, care va consemna, n
prezena cadrului didactic coordonator de grup, lucrrile nepredate. Lucrrile practice
nepredate la termen, din alte motive dect cele medicale, se consider absente.
Pentru a fi evaluate, lucrrile practice - proiectele, schiele de schi, proiectele de
verificare, planele - trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- asigurarea unei prezene la orele de lucrri practice de cel puin 80 %;
- respectarea numrului de corecturi specificat prin tem;
- respectarea tuturor datelor cuprinse n tema de proiectare ( coninut, piese
desenate, machete,transpunerile pe suport electronic, scar, format, suport, tehnic
de realizare ).
Proiectele, care nu respect datele din tem se noteaz cu 1 (unu).
Aciunile de copiere precum i elaborarea de ctre alt persoan a acestora, constituie
acte de fraudare care se sancioneaz conform art.24 din REGULAMENTUL privind
activitatea profesional a studenilor din Universitatea Spiru Haret .

6. EVALUAREA PROIECTELOR
Se va face pe baza corectitudinii si calitatii rezolvarilor functionale, formale si
constructive ale proiectului si se va corela cu elemente de apreciere a participarii la atelier
(calitatea si numarul studiilor prezentate la corectura).

Conform regulamentului n vigoare, notarea proiectelor se efectueaz n dou etape.

n prima etap are loc evaluarea proiectelor n cadrul fiecrui atelier n parte i
departajarea acestora n trei categorii:
- categoria A (notele 9 i 10);
- categoria B (notele 6, 7 i 8);
- categoria C (notele de la 1 la 5 inclusiv).
A doua etap const n evaluarea proiectelor din categoriile A i C ntr-o comisie
numit de decan, alctuit din cadre didactice care coordoneaz activitatea de proiectare
la anul IV. Proiectele din categoria B se noteaz n cadrul atelierului.
12. Criterii de apreciere In judecarea proiectului se vor aprecia corectitudinea
rezolvarii functionale, valoarea integrarii in sit prin plastica arhitecturala
La notarea proiectelor se va ine cont de respectarea condiiilor de predare (vezi pctul 3.4) i de criteriile de evaluare expuse mai jos, n ordinea importanei:
- compoziia volumelor i spaiilor;
- ncadrarea n sit;
- corectitudinea i coerena funcional, spaial i structural a soluiei;
- expresivitatea plastic (estetic i simbolic);
- corectitudinea i calitatea prezentrii proiectului;
- calitatea i profunzimea cercetrii i documentrii (la faza I);
respectarea temei, condiiilor de redactare i predare.

ef catedr Sinteze de proiectare

conf. dr. arh.

ntocmit
prof. dr. arh. Constantin Dobre
asistent arh. Daniela Cioponea

coord. an IV
conf. dr. arh. D. Teodorescu

10