.

1 Rolul amenajarii tehnologice si estetice a salonului restaurantului

Amenajarea tehnologica a restaurantelor si a unitatilor similare nou construite , cat si modernizarea celor exitente, trebuie sa asigure conditiile desfasurarii unei activitati normale, eficiente si prin care sa se promoveze formele moderne, de mare productivitate, in pregatirea, prezentarea si servirea sortimentelor de preparate si bauturi. In practica, amenajarea tehnologica a diferitelor tipuri de unitati, presupune abordarea simultana a numeroaselor cerinte cu implicatii directe si indirecte asupra servirii clientilor, constructia si instalatiile, prevederea si asigurarea spatiilor pentru servire si anexe, in functie de profilul unitatii, prevedea si organizarea muncii in bucatarii si in celelalte spatii de productie, asigurarea pastrarii si depozitarii socialadministrative si gospodaresti, dotarea cu utilaje, mobilier si inventar pentru servire si de lucru. Indiferent de tipul, profilul si categoria unitatilor, amenajarea/organizarea lor interioara trebuie altfel conceputa, insa sa asigure un flux tehnologic optim pentru circulatia clientilor, a personalului, precum si pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor de productie si servire.

Rolul crearii ambientului

Pentru ca un consumator sa se simta bine intr-o unitate de alimentatie publica,un rol important il are ambientul.Un ambient placut se poate obtine prin folosirea unui mobilier confortabil, prin aranjamente si decoratiuni De asemenea, o muzica de fond poate contribui la realizarea ambientului. Se pot folosi decoratini florale asezate in vase speciale pentru mese, pentru salon, pentru hol. Crearea unui ambient placut depinde de experienta, dar este conditionata de existenta bunului gust. 2

1.2 Amenajarea interioara a salonului restaurantului

Spatiile pentru primire si servire
a) Intrarea in unitatea de cazare si alimentatie indeplineste in principal doua functii: asigura intrarea si iesirea din unitate si constitue loc de intalnire sau asteptare pentru clienti. Accesul intr-o unitate poate fi direct din strada sau din holul hotelului. La unitatile de categorie superioara, intrarea din strada se face prin holuri dotate cu spatii pentru asteptare ,garderoba si grupuri sanitare pentru clienti. b)Grupuri sanitare separat pentru clienti si personal, mentinute intr-o stare de curatenia ireprosabila, asigura o buna impresie privind gospodarirea unitatii respective.Toaletele trebuie proiectate si realizate conform reglementarilor existente,indeplinind urmatoarele cerinte: compartimente cu cabine separate pentru barbate si femei echipament minim din dotare; scaune, wc, pisoare, chiuvete, suporturi pentru hartia igienica, uscatoare pentru maini. c) Garderoba unitatilor,de categorie superioara trebuie sa aiba spatii amenajate corespunzator,pentru pastarea imbracamintei(paltoane,pardesie). In unitatile de categorie inferioara pot fi asigurate cuiere aplicate, sau mobile asezate direct in salile de consumatie. Garderoba se amenajeaza in imediata apropiere a intrarii, ea avand capacitate corespunzatoare numarului maxim de locuri. Aici

trebuie sa existe numere de ordine (fise sau jetoane) inmanate clietilor la sosire, daca lasa ceva la garderoba, la plecare clientii le restitue si isi iau lucrurile. La garderoba se poate amenaja un stand de vanzare a produselor din tutun, a diverselor obiecte (amintiri,cadouri) a presei. De asemenea la garderoba trebuie sa existe perii pentru haine si incaltaminte, umbrele pentru conducerea clientilor la masina in caz de intemperii. d) Salonul restaurantului da nota caracteristica ambiantei corespunzatoare, servirii preparatelor si bauturilor ce formeaza obiectul sortimental al unitatii respective. Din considerente de functionalitate tehnologica, diferitele tipuri de saloane trebuie sa fie confortabile, intime si usor de exploatat. 3 Distribuirea spatiului se va face intr-o astfel de maniera, incat sa asigure caracterul de intimitate, sa lase fiecarui client senzatia ca ocupa cea mai buna masa, ca serviciul executat in salon nu il incomodeaza ci din contra il delecteaza. Ideal a fi ca salile de mese si chiar restaurantele, sa fie amplasate astfel incat, sa evidentieze peisajul inconjurator, sau in cazul in care nu exista astfel de cadru, sa se recurga la diversele solutii prin efecte de sunet, lumina si culoare, pentru a creea o ambianta placuta in concordanta cu tipul si profilul fiecerui local pentru a da consumatorilor posibilitatea de relaxare. e) Sectia bar serviciu asigura executarea comenzilor facute de chelneri cu toate sortimentele inscrise in lista de bauturi a unitatii. Sunt necesare conditii pentru depozitarea in siguranta a marfurilor si ambalajelor , pentru racirea bauturilor. Dotarea dupa caz, cu camere sau dulapuri frigorifice, masina de fabricat cuburi de gheata, storcator de fructe si citrice, tejghea de bar, rafturi si dulapuri pentru prezentarea si depozitarea sticlelor cu bauturi, a tavilor cu diferite pahare, masina pentru scos dopuri si celelalte ustensile si utilaje necesre servirii corecte a tuturor sortimentelor oferite, inclusive afigurarea masurilor de capacitate, oficial marcate.In unele unitati mai mici, sectia bar serviciu poate fi comasata cu o alta sectie sau sortimentele oferite se preiau de la barul existent in spatiile de servire. f) Oficiul este spatiul care face legatura intre saloanele restaurantului, sectiile de productie si anexe. De regula in oficiu se gasesc amplasate: bucataria, sectiile bar serviciu, cofetaria-patiseria, spalatoarele de vesela, pahare, tacamuri, patial sau camera pentru masa personalului, si unele dotari ca: rafturi-dulap pentru pastrarea inventarului curat, dulap pentru incalzit vesele, masini de prajit paine, masini pentru fabricat cuburi de gheata, mese de sprijin pentru pregatire dupa caz, a teancurilor de farfurii sau a platourilor (tavilor) cu preparate sau bauturi ce se duc in salon. La amenajarea / organizarea muncii in oficiu se va avea in vedere, obligatoriu, evitarea interferarii circuitului salubru al preparatelor si bauturilor servite cu cel insalubru al inventarului de servire utilizate in saloane. Subliniem, necesitatea asigurarii unei dotari specifice si stabilirii unui flux tehnologic optim in spalare, pentru a se putea asigura executarea corecte a lucrarilor de intretinere si curatare a inventarului utilizat. 4 De regula, in restaurantele mari sunt spalatore separate, pe categorii de obiect in functie de caracteristicile si tehnologia lor de intretinere. Se recomanda a avea cel putin doua spalatoare: unul pentru pahare si cesti, iar cel de al doilea pentru tacamuri si vesela. Daca patial permite permite, in functie de marimea si categoria unitatilor, de volumul inventarului ce urmeaza a fi curatat, se pot organiza mai multe spalatoare: spalator pentru pahare, cesti de cafea si ceai; spalator pentru restul veselei din portelan;

spalator pentru vesela metalica (inox, alpaca argintata, cupru); spalator-oficiu pentru articolele de menaj; spalator pentru diverse obiecte ca: scrumiere, vaze flori, suporturi de lumanari, elemente decorative, frapiere.

1.3 Estetica exterioara a cladirii restaurantului

Constructia si Instalatiile
Constructia unei unitati de alimentatie, trebuie sa fie astfel proiectata si realizata, incat sa asigure conditii corespunzatoare atat pentru desfasurarea activitatii de servire, pregatirea produselor, pastrarea alimentelor si bauturilor, cat si pentru alte utilitati gospodaresti, sociale sau administrative, raspunzand tuturor imperativelor profesionale vizand functionalitatea si integrarea in ansamblul arhitectual al zoneiunde sunt amplasate. Constructia,partea cea mai importanta a unei investitii suporta mai greu modificari sau trasformari ulterioare, fapt ce presupune stabilitatea unui plan general de constructie, care sa raspunda cerintelor momentului si in perspectiva din punct de vedere al arhitecturii,al confortului si al functionalitatii specifice pentru ca activitatea sa se desfasoare in conditii optime, normale. Se are in vedere asigurarea spatiilor pentru servire, pentru productie culinara si asigurarea stocurilor de marfuri: saloane, bucatarii, camere de pregatiri preliminare, laboratoare, depozite si magazii de mana, oficii, spalatoare, unitati social-administrative pentru personal.

5 O atentie deosebita trebuie acordata dimensionarii suprafetelor comerciale totale ale unitatilor de alimentatie. Acestea, evident, difera in functie de tipul si profilul si profilul unitatii, categoria de pret practicata, numarul de locuri la mese (meniuri servite), amplasamentul si altele. Pentru alegerea celei mai adecvate solutii constructive, se va tine cont de terenul disponibil, de posibilitatile de aprovizionare, de alimentatie cu apa si energie, de existenta conditiilor de evacuare a apei menajere si a deseurilor, de specificul arhitectual al zonei, de tipul si profilul unitatii, de hoteliere se realizeaza pe mai multe niveluri, in general cele superioare sunt destinate spatiilor de cazare, parterul unitatilor de alimentatie, bucatariilor, magaziilor de mana, oficiilor, iar subsolul, instalatiilor tehnice centrale spatiilor pentru depozitarea marfurilor si materialelor, atelierelor si unitatilor pentru personal.Daca sistemul constructiv adoptat nu ofera conditiile necesare respectarii cerintelor functionale ale unitatilor respective, in spatiile de la nivelurile inferioare ale cladirilor, constructia va putea fi extinsa, cu conditia ca aceasta san u constituie o zona de nocivitati pentru cei ce locuiesc la nivelurile superioare ale cladirilor. Pentru a avea conditii optime de functionare restaurantele trebuie sa dispuna de instalatiile tehnice necesare: electrica, incalzire, sanitara, ventilatie precum si o dotare corespunzatoare. Instalatia electrica asigura alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat si a unor utilaje, ceea ce presupune stabilirea locurilor pentru lampi, prize sau utilaje in toate spatiile destinate amplasari lor, respectandu-se la executarea lucrarilor, normele tehnologice de profil pentru evitarea electrocutarilor, a surselor de incendii si consumul peste nivelurile corespunzatoare normelor.

Modul de iluminat al unei unitati de alimentatie poate fi direct atunci cand sursa de iluminat nu este protejata si poate fi vazuta de persoana aflata in spatiul respectiv, sau indirect, cand lumina este dirijata catre plafon, pereti, perdoseala, de unde se reflecta in restul incaperilor.Alegerea tipului de lumina pentru o unitate de alimentatie este, in primul rand, o chestiune de gust, de rafinament (cald- rece) si, in al doilea rand una economica, avand in vedere costurile materialelor, durata utilizarii, modul de intretinere si consumul realizat. Lumina naturala prin vitrine si ferestre trebuie sa fie utilizata cat mai mult atat in spatiile de servire, cat si in cele de productie si anexe. 6 Inscriptii lumonoase ca: firme, panouri, indicatoare, constitue un mijloc eficace pentru a atrage si a retine atentia consumatorilor. Inscriptiile luminoase, ca mijloc de reclama, trebuie sa se integreze si in ansamblul arhitectual al unitatilor. Instalatiile frigorifice ale unitatilor de alimentatie trebuie sa serveasca pastrarii materiilor prime perisabile si produselor finite, pregatirii lor pentru vanzare (racirea bauturilor, fabricarea cuburilor de gheata), producerea si pastrarea inghetatei si a specialitatilor de inghetata, expunerea unor materiale perisabile in vitrinele de prezentare. Instalatia de incalzire, centrata sau locala, are o deosebita importanta, deoarece temperatura optima este un element principal de confort intr-o unitate de alimentatie. Incalzirea centrala este mai eficienta, deoarece permite relizarea temperaturii dorite in diferite spatii, prin instalatiile de incalzire racordate la centralele termice. Incalzirea este realizata in acest caz, prin corpuri statice, incalzite de apa calda provenita de la centrala termica sau prin aerul cald, rezultand din trecerea aerului trimis in sala prin baterii de incalzire alimentate cu apa de la centrala. Incalzirea locala poate fi realizata cu echipamente conectate la reteaua electrica sau prin intermediul sobelor alimentate cu diversi combustibili. Incalzirea electrica, mai costisitoare, poate fi intermitenta sau permanenta. Incalzirea intermitenta este folosita in unitatile cu caracter sezonier, in demisezon sau ca sursa suplimentara de caldura in sezonul rece. Ea se realizeaza prin radiatoare electrice, panouri cu inflarosii, radiatoare electrice cu aer cald. Incalzirea permanenta poate fi realizata prin aparatura independenta, prevazuta cu termostate pentru reglare in functie de temperatura mediului ambient, sau folosind mijloacele prin care se realizeaza incalzirea intermitenta. Instalatiile sanitare cuprind: alimentarea cu apa rece si calda si canalizarea pentru evacuarea apei menajere.Ele difera in functie de criteriile si conditiile de confort ale fiecarei unitati. Instalatiile pentru alimentarea cu apa rece si calda trebuie, dupa caz, mascate sau integrate decorului spatiilor prin care trec. Conductele trebuie sa aiba dimensiunile si caracteristici capabile sa asigure debitul de apa corespunzator, robinetele trebuie sa fie rezistente, simple, estetice si usor de intretinut 7 Instalatia pentru apa calda si rece este obligatorie, conform reglementarilor sanitare in vigoare, in toate spatiile de productie laboratoare, oficii, spalatoare, grupuri sanitare. Instalatia de canalizare pentru evacuarea apelor menajere poate fi confectionata din materiale specifice, conditia sa fie astfel montata incat sa fie usor accesibila in caz de interventii sa se evite trecerea ei pe zonele intense de circulatie sau prin spatiile de servire, productie si depozite.

Instalatia de ventilatie-conditionare este apreciata indispensabila in localurile publice, ea asigurand senzatia de confort materializata prin temperatura, umiditate constanta in aer purificat.Pentru buna desfasurare a activitatii in spatiile de servire, temperatura recomandata este in jur de 20-22 C, iar umiditatea relativa, intre 30 si 75% . Instalatiile de climatizare moderne presupun: functionarea si reglarea automata in functie de temperatura mediului, posibilitatea de intrerupere, exploatare usoara, capacitate suficienta, intretinere simpla si nivel redus. Dotarea cu mobilier si utilaje constitue o problema delicata deoarece trebuie facuta pentru a corespunde tipului si profilului de restaurant ce urmeaza a se realiza. Mobilierul, pe langa cerintele de ordin estetic pe care trebuie sa le indeplineasca, va raspunde unor exigente functionale, ergonomice si financiare. Dotarea cu utilaje se va face in concordanta cu structura sortimentelor pregatite si servite in unitatea respectiva cu tehnologia consacrata sau existenta pe piata, cu tendintele de evolutie in domeniu.Putem spune in final, fara a gresii, ca asigurarea personalitatii fiecarei unitati este o chestiune de gust, de rafinament, de creativitate a celor care astazi pe banii lor dezvolta afaceri ce le pot aduce multe satisfactii.

CAPITOLUL II
PRINCIPII DE ERGONOMIE APLICABILE IN RESTAURANTE 2.1 Importanta aplicarii principiilor in restaurante
Ergonomia ca stiinta este definita de numerosi specialisti si organizatii printre care retinem definitia data de Organizatia Internationala a Muncii: aplicarea stiintelor biologice umane in corelatie cu stiintele tehnice pentru a ajunge la o adaptare reciproca optima intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici de eficienta si starea de buna sanatate a omului. In limbajul curent, de specialitae, ergonomia este considerate stiinta care se ocupa de relatiile om-masina-mediu, cautand sa optimize aceste relatii astfel ca sanatatea muncitorilor sa fie pastrata, avand totodata o mai mare eficienta in munca. Evident, aratam de la bun inceput, ca aceste definitii pot fi intregite cu valoroase idei: actiunea ergonomiei trebuie extinsa dincolo de panourile de comanda caci mai sunt numeroase activitati manuale la care ergonomia trebuie sa-si aduca aportul sau; ergonomia reprezinta ansamblul integrat de stiinta succesibila sa ne furnizeze cunostinte asupra muncii umane necesare adaptarii rationale a omului la munca si a muncii la om.

Plecand de la aceste definitii, pentru lucratorii din sfera serviciilor turistice, se cer rezolvate problemele deosebit de complexe, materializate, in primul rand, ca cerinta pentru o selectie, orientare si pregatire profesionala, corespunzatoare a personajului si, in al doilea rand, probleme legate de conceperea, proiectarea si organizarea locului de munca, care trebuie astfel relizate incat omul sa-si dezvolte capacitatea sa de munca.Facem aceasta apreciere, tinand cont de faptul ca, in viitorul apropiat, serviciile, materializate in interrelatia dintre om si productie, se vor caracteriza prin abandonarea fazei artizanale, intrand intr-o faza mai avansata a tehnicii (mecanizare, automatizare), ceea ce nu va mai oferi omului posibilitatea afirmarii directe a puterii lui de creatie, personalitatea sa putand fi stirbita.

9 De aici necesitatea ca societatea sa gaseascca cele mai potrivite mijloace modalitati de compensare prin actiuni social-culturale adecvate si care vor duce nemijlocit la punerea mai bine in valoare a capacitatii creeatoare a individului. Din tratarea ergonomiei ca sistem cibernetic al relatiilor om-productie, rezulta ca acestea din urma se structureaza in sistemul cibernetic deschis, format din subsisteme care se interconditioneaza reciproc, legate intre ele prin retele de comunicatii cu functii de conexiune inverse. In sfera serviciilor turistice, subsistemele care concura la realizarea prestatiilor pot fi: factorul de conducere si organizare; factorul uman; factorul tehnic; material prima-obiectul muncii; comunicatiile. Baza stiintifica a aplicatiilor ergonomiei la organizarea muncii si a productiei, o constituie coopererea cu urmatoarele stiinte: a) stiinte biopsiho-medicale (ecologie biologica, filozofia si psihologia muncii, antropologia biomecanica, medicina muncii); b) stiinte tehnico-economice (conducerea si organizarea productiei, ingineriei industriale, stiinta si tehnica constructiilor, a utilajelor si masinilor, cibernetica tehnica, studiul muncii); c) stiinte sociale (sociologia muncii, etica si politica muncii, pedagogia si legislatia muncii) Cunoasterea principiilor de ergonomie prezinta o importanta deosebita pentru activitatea de servire din restaurante, fiind unul din cele mai eficiente mijloace in rezolvarea relatiilor dintre prestatorii de servicii si mijloacele si obiectele muncii, in optimizarea proceselor de productie si servire astfel incat, intreaga activitate sa fie eficienta, realizata rational, cu eforturi minime din partea oamenilor si cu posibilitati concrete, ca maine sa fie continuata de aceeasi maniera sau sa se gaseasca solutii mai bune pentru adaptarea lucratorilor la meseria lor, pentru obtinerea unei eficiente sporite a fortei de munca, pentru reducerea consumului de energie a lucratorului din restaurante.

10

2.2 Imbunatatirea Procesului De Munca Din Restaurante Pe Baza Principiilor De Ergonomie

La inceput, sfera de cercetare a ergonomiei s-a axat prioritar pe procesele de munca din industrie, pe relatiile om-masina. Ulterior, aria s-a extins, cuprinzand si alte activitati, cum sunt cele din sfera serviciilor, in care sunt antrenati un numar tot mai mare de lucratori, cu o pondere insemnata in totalul populatiei ocupate in economia nationala. De astfel, aceasta categorie de lucratori are o contributie deosebita, prin asigurarea unor servicii corespunzatoare cererii, clientelei, la cresterea productivitatii sociale. Primii pasi i-au constituit cercetarile privind solicitarea fizica si nervoasa a lucratorilor din comert pe baza analogiei facute intre relatiile om-masina, cu relatiile reciproce vanzator-client. Acest lucru a fost posibil deoarece munca din comert, in general si, aceea din restaurante, in special, are un caracter ambivalent si implica o comunicare permanenta intre vanzatorul prestator de servicii si client. Din punct de vedere ergonomic prezinta importanta tocmai actiunea lucratorului asupra clientului si concretizarea acesteia prin rezultatul muncii care este serviciul prestat. Totodata, ergonomia priveste procesul de munca ca un proces complex.

Vestiarele si grupul sanitar pentru personal

Sunt absolut necesare in restaurantele ce folosesc personal salariat. O prima cerinta consta in existenta vestiarelor separate pentru barbati si femei, cu cabine sau dulapuri, individuale sau comune. In ultimul caz, predarea-primirea echipamentului personal, de prezentare sau protectie sanitara, se poate face de catre un lucrator care are in primire vestiarele si raspunde, de starea de intretinere si de folosinta corespunzatoare a echipamentului de protectie sanitara si in mod deosebit a celui de prezentare.

11

Ergonomia mijloacelor de munca

Amenajarea spatiilor de munca din restaurante, dotarea acestora cu utilaje, mobilier si inventar pentru servire si de lucru pot asigura un randament sporit din partea lucratorilor care presteaza serviciile. Trebuie gasite cele mai bune solutii pentru adaptarea mijloacelor de munca la posibilitatile si comportamentele umane, la dimensiunile, limitele si posibilitatile functionale ale omului astfel incat in timpul lucrului intr-o pozitie normala a corpului, prin miscari rationale (deplasari, intinderi) sa se depuna un efort normal si in final sa se asigure confort, siguranta si randament in munca desfasurata. Pentru aceasta este necesar sa se tina seama de dimensiunile antropometrice necesare organizarii ergonomice a muncii, corespunzator cerintelor fiecarui loc de munca si complexitatii muncii. Se are in vedere ca activitatile din restaurant se realizeaza in general de lucratorii in pozitie ortostatica si in permanenta miscare, consumatorii stand in majoritatea cazurilor la mese. Dimensionarea si dotarea spatiilor trebuie sa asigure confortul atat pentru lucrator cat si pentru client in scopul folosiri

optime a capacitatii fizice de servire, asigurarea unui flux de servire rational, comoditatea in servirea mesei, conditii optime pentru respectarea tehnologiei de servire. Ergonomia releva ca scopul selectiei este de a asigura un echilibru optim in relatiile dintre om si profesie, dintre om si procesul de munca, echilibru care sa duca la realizarea eficienta a acestuia printr-o solicitare normala a posibilitatilor umane.

B). Avantajele condiiei de proprietar i manager

managerul este interesat de propria firm pe care o gestioneaz are ca factor de decizie responsibilitatea pe care i-o asum asupra firmei dar i a managementului teritorial n raport cu serviciile pe care le ofer clienilor ce vin n unitate proprietarul poate lua deciziile asupra firmei pe care o coordoneaz fr s depind de directori sau de ali colaboratori.

C). Dezavantajele condiii de proprietar i manager

dezavantajul este c proprietarul nu poate accesa toate informaiile n raport cu firama, el neavnd cunotine de secretar contabil sau economist. riscul de a aplica cunotinele dobndite fr fi capabil s le aplice n situaia de fa. exist riscul ca proprietarul s nu-i nsueasc atribuiile n raport cu firma pe care o are. Restaurante se confrunt cu o multime de concurene, astfel nct proprietarii de restaurante trebuie s caute modaliti de a crete vnzrile pentru a se asigura cum sa faca suficient profit pentru a supravieui. Metode de vnzri sporeste continutul de factura care variaza de la soluii pe termen scurt, cum ar fi oferirea de perioad limitat sau oferte de cupoane speciale.

Propunerea unic de vnzare

Restaurante necesita gasirea unei modalitati oferi ceva unic sau cel puin neobinuit pentru consumatori, care distinge restaurantul de la alii n domeniu, n special acele tipuri similare de vnzare de produse alimentare. ntr-un limbaj de afaceri acesta este numit unic de vnzare Propunerea, sau USP pe scurt. n cadrul industriei restaurant, un USP ar putea fi un meniu complet de variaii interesante pe feluri de mncare, o afacere inovatoare, care ofer nimeni altcineva, sau chiar ceva la restaurant care nu este conectat la produsele alimentare, cum ar fi muzica live pe un anumit noapte n fiecare sptmn. Un restaurant are nevoie pentru a v rugm clienilor care viziteaz o dat suficient pentru a face sa vina din nou, sporind astfel vanzarile restaurantului. O modalitate de a declana o vizit este printr-un meniu divers, care continuu actualizri i ofer opiuni noi i interesante. Ideea este c, dei un consumator a fost la restaurant de cateva ori, el nu va fi vzut tot restaurantul are de oferit i vor fi trase napoi pentru a ncerca noi feluri de mncare. Cnd vine vorba de vanzari, mai multe persoane ntr-un partid care viziteaz restaurantul, cu att mai bine. Restaurante ar trebui s caute modaliti de a crete dimensiunile partid ct mai mult posibil. Metode care ar putea include

Diversificarea i Update

Creterea Dimensiune Partidul

Gazd Food Evenimente

reduceri pentru ziua de nastere sau de Craciun pri , oferind promoii s apeleze la grupuri mari sau recompense cupon ori de cte ori un client se refer prieteni. Ideea este c de fiecare dat o vizite de grup, ele vor aduce mai muli oameni, i, astfel, mai mult profit, cu ei. Uneori cheia creterea vnzrilor este obinerea de afaceri mai mare vizibilitate n comunitate, astfel c mai multe persoane vor veni pentru a ncerca restaurant. Holding evenimente tematice n jurul restaurantul va construi publicitate prin obtinerea numele restaurantului cunoscute pe plan local. La eveniment, bucatari Restaurantul poate prepara mncruri degusttor din meniul astfel nct clienii primesc o ans de a proba alimentare gratuit sau la un pre mai mic. Evenimentul poate fi promovat n presa local, prin cupoane dat afar de persoanele care trec pe sau prin intermediul evenimentele comunitii. Multe restaurante va gsi c unele ori sunt foarte ocupat, cum ar fi seri de weekend, n timp ce alte ori n timpul sptmnii sunt mult mai linitit. O idee pentru a ridica mai muli clieni pe nopi mai lent este de a oferi sri napoi cupoane, care pot fi rambursate numai n anumite zile ale sptmnii. Aceste cupoane pot fi dat afar atunci cnd clienii achiziiona o mas ntr-o sear weekend, oferindu-le un motiv de a reveni n cursul sptmnii cnd restaurant altfel, ar fi doar cteva clienii.

Bounce Back Cupoane

Motivarea alegerii temei Am ales acest spatiu deoarece doresc sa aduc un nou concept fiindca din punctul meu de vedere,acest spatiu are destul de multe probleme legate de iluminare,ergonomie si materiale. Intr adevar exista foarte multe locatii,restaurante pub uri destul de bine dotate si amenajate dupa ultimele criterii de design interior,insa sunt de parere ca orice spatiu poate fi modificat si reamenajat daca ai imaginatie si identitate vizuala. Un alt motiv ar fi ca, aceste tipuri de localuri cu specific trebuie sa aduca din traditia acelei tari dar ai libera alegere de a folosi un mixaj de materiale ce pot fi combinate astfel incat sa imbini placutul cu utilul. Acestea fiind zise, tot ce vreau sa ofer prin aceasta teme,ce mi am ales o, e sa o pot transforma dintr un spatiu normal intr un loc plin cu traditii ce si pun amprenta pe toata aria localului. ISTORIC Desi hanurile si tavernele exista din cele mai vechi timpuri, poate v-ati intrebat care sunt cele mai vechi restaurante din lume si care erau diferentele fata de restaurantele din ziua de azi. Gustos.ro v-a pregatit o istorie a restaurantelor, din cele mai vechi timpuri, pana azi. In China, istoria restaurantelor incepe inca din secolul 11, in Kaifeng, capitala Chinei din prima jumatate a Dinastiei Song. Cu o populatie de peste un milion de oameni si o cultura a ospitalitatii, Kaifeng era un mediu propice pentru dezvoltarea restaurantelor. In acea vreme, ceainariile si tavernele erau cele ce ofereau mancare calatorilor, dar in secolul 11 s-a trecut la aparitia restaurantelor, care ofereau mancare si localnicilor. Restaurantele din acea vreme aveau oferte in functie de diverse tipuri de bucatarie, diverse marje de pret si cerinte religioase. Chiar si intr-un singur restaurant erau foarte multe feluri de mancare din care se putea alege si

oamenii isi comandau mancarurile dorite de pe meniuri scrise de mana. Unul dintre restaurantele faimoase din acea vreme, Ma Yu Ching's Bucket Chicken House, creata in 1153, inca exista si in zilele de azi si este considerat unul dintre cele mai vechi restaurante din lume. In lumea vestica, in vreme ce tavernele si hanurile erau cunoscute inca din Antichitate, iar aici mancau calatorii si drumetii, restaurantele in adevaratul lor sens au aparut abia in secolul 18. Potrivit Cartii Recordurilor, cel mai vechi restaurant care exista si in zilele de azi este Sobrino de Botin, din Madrid, Spania, care a fost deschis in anul 1725. Termenul de restaurant a aparut pentru prima data in secolul 16, insemnand un tip de supa foarte savuros. Termenul a fost folosit pentru a desemna un local care servsete mancare in jurul anului 1765, referindu-se la un local fondat de un parizian care vindea supe, pe nume Boulanger. Restaurantele au devenit faimoase in Franta dupa Revolutia Franceza, atunci cand, dupa fuga aristocratilor, in spate au fost lasati foarte multi servitori care stiau cum sa pregateasca feluri de mancare excelente. In acelasi timp, foarte multi provinciali au sosit in Paris, fara familii care sa le gateasca. Astfel, cele doua clase sociale au fost unite si reataurantele le-au oferit provincialilor ceea ce aveau nevoie. Restaurantele s-au imprastiat rapid in lume, cu primul restaurant din Statele Unite, deshis in 1794, in Boston. Tipurile de servire in restaurant difereau, de la servirea franceza (in care felurile de mancare erau asezate la comun, pe o masa, de unde oamenii se puteau servi), la cea ruseasca (mai formala, in care servitorii duceau cu ei tavi pline de mancare, iar mesenii alegeau) la chiar servirea americana (tipul cel mai faimos, in care ospatarii aduceau mesenilor farfurii pline cu mancare chiar la masa).
Restaurantul este o institutie atat de necesara incat te-ai putea gandi ca a existat dintotdeauna in orase. Insa, restaurantele, asa cum le stim noi astazi, s-au modernizat foarte recent. Asta nu inseamna ca n-au existat locuri in care puteai manca inainte de modernizare. Insa meniul, ca modalitate de a vedea ce poti manca,exista doar de 200 de ani. Taverenele - primele restaurante Primele restaurante erau tavernele medievale si birturile. Tavernele de obicei ofereau mancare obisnuita pe timpul zilei, la ore fixe si preturi fixe. Insa in secolul al XVI lea, englezii din toate clasele sociale incepeau sa serveaza masa in oras din ce in ce mai des. Tavernele locale le ofereau preturi fixe la mancare, vin, bere si tutun. Uneori tavernele serveau si ca loc de intalnire. Cafenelele au aparut pentru prima oara in Anglia in jurul anului 1650. La inceput serveau doar cafea , ceai si ciocolata, ceva nou pentru Europa.

Apoi au inceput sa serveasca si vin, bere si ocazional mese calde. Alta atractie a cafenelelor erau ziarele si revistele pe care puteai sa le citesti dimineata in drum spre serviciu. Clientela era si este desigur foarte variata. In Franta a aparut primul restaurant adevarat Pentru primul restaurant adevarat, trebuie sa ne intoarcem in Franta. In 1765 un vanzator de supe pe nume Boulanger a deschis un magazin oferind ocazia celor care cinau sa-si aleaga felul de mancare. Parizienii infometati s-au indragostit imediat de noul loc de mancare si foarte repede in oras alte mici restaurante s-au deschis. Primul restaurant de lux si-a deschis usile in Paris , La Grande Taverne de Londres in 1782 de Antoine Beauvilliers. Mai tarziu a scris o carte cu retete culinare ce a devenit un standard pentru arta culinara din Franta. Beauvilliers a stabilit cele 4 lucruri esentiale intr-un restaurant de clasa : o camera eleganta, chelneri inteligenti , pivnita cu vin si mancare superba. Restaurantele cu auto-servire - inovatie americana In USA primele restaurante au aparut in Philadelphia in jurul anului 1680. Blue Anchor Tavern a fost printre primele. Inovatia majora pe care americanii au adus-o au fost restaurantele cu auto-servire. Primul a fost deschis in New York in 1885. Alta inovatie americana o constituie si restaurantele cu specific. De exemplu : restaurante care serveau mancare pe baza de carne, sau cele in care se putea manca fructe de mare. Pana in 1955 , s-au deschis aproape 200.000 de restaurante in USA, unul pentru fiecare 800 de persoane, servind peste 60 milioane de mese pe zi. Anual se faceau aproape 9 bilioane de dolari, ceea ce a facut ca restaurantele sa fie o afacere foarte buna. Franta, desigur, nu are monopol pe mancarea buna (Bucataria moderna franceza, de exemplu, este italiana in origine). Multi gurmanzi spun ca bucataria chinezeasca este cea mai buna. Restaurantele cu specific oriental se pot gasi foarte usor in fiecare oras. Se spune ca un cetatean din New York poate manca in fiecare seara in oras pana la varsta de 65 de ani fara sa mearga in acelasi restaurant de doua ori.
In 1991 Robert Earl, fost CEO la Hard Rock Cafe, lanseaza ideea unui fast food cu o tematica axata pe Hollywood. Prima locatie aleasa a fost in New York, si noul proiect a fost sustinut de nume grele precum Sylvester Stallone, Bruce Willis, Demi Moore si Arnold Schwarzenegger. Asemanarea conceptului cu cel al lantului Hard Rock nu este neglijabila, insa in timp ce HRC se axeaza pe un domeniu muzical, Planet Hollywood merge pe ideea de imbinare intre arta cinematografica si mancare. Peretii restaurantului sunt tapetati de obiecte din filme, fiecare cu o scurta prezentare, atat a subiectului respectivei pelicule, cat si a actorului care a jucat rolul respectiv. Putem vedea in diferitele locatii Planet Hollywood obiecte si haine purtate in filme celebre precum Die Hard sau Titanic, dar si recentul fenomen pop Twilight. Istoria restaurantului insa nu a fost una de crestere continua. Compania a falimentat de doua ori, si dupa o perioada de glorie la inceputul anilor 90 a trebuit sa isi inchida aproximativ 100 de locatii. In ultimii ani, schimbarea politicii Planet Hollywood i-a adus o noua crestere a profiturilor. Doar locatiile faimoase si de succes au fost pastrate, iar in 2007 a fost lansat Planet Hollywood Resort and Casino in Las Vegas, operat de catre lantul de hoteluri Starwood. Singurele localuri din Europa sunt cel din Londra si cel situat in Disneyland Paris, la intrarea in Disney Village, care continua sa fie una din atractiile parcului. In America, Planet Hollywood din Times Square, cel din Niagara Falls si cel situat in Las Vegas sunt un succes comercial, si de asemenea intalnim restaurante PH in diferite alte colturi ale lumii: Dubai, Acapulco, Bali, Cancun, Honolulu etc, urmind sa se deschida in India si Kuwait. Mancarea servita in restaurantele Planet Hollywood este tip fast food : burgerii cu nume inspirate din cultura

cinematografica sunt imensi si te vor satura cu siguranta, in timp ce o traditie este sa iti comanzi un cocktail, fie ca preferi neacoolicul Home Alone, fie ca te regasesti mai degraba in Legally Blonde. La plecare, poti trece pe la magazinul cu suveniruri Planet Hollywood, de unde sa iti cumperi un tricou sau o sapca inscriptionate.

restaurant Crama Domneasca

Zona: Lipscani - Unirii Specific bucatarie: romanesc Ambient: elegant, arhaic, distins Capacitate: 300 locuri (3 saloane 70 + 100+ 120) Optiuni : carti credit, catering, muzica live, parcare Splaiul Independentei la 100 m Orar: 12:00 24:00 (ultima comanda)

Organizare evenimente : Cocktailuri, receptii, dineuri oficiale, petreceri corporate, pachete turistice, petreceri private, traditionalele ospete romanesti(nunti, botezuri,aniversari zile onomastice) pana la 200 locuri. Avantaje: - 5 meniuri intre 35 si 85 euro/ persoana - detalii aici - se personalizeaza fiecare meniu in functie de dorinta clientului - se poate oferi la cerere si program muzical sustinut de taraful Crama Domneasca Crama Domneasca este, fara discutie, unul din cele mai reprezentative si de succes proiecte de restaurant din Bucuresti. In primul rand pune in valoare bucataria veche taraneasca si targoveata intr-un sit istoric de prima importanta pentru letopisetele Bucurestiului: Curtea Veche - resedinta domneasca si nucleul capitalei Tarii Romanesti secolului al XVI-lea. Restaurantul isi sustine titulatura de voievodal si aduce un decor impozant de palat de domnitor al Tarii Romanesti. Si-a decorat interioarele ca sa redea atmosfera medievala, sia imbracat staful in caftane, a pus muraturile pe post de decoratiuni si a pus carnurile in tepuse si sabii. O cina la Crama Domneasca are efecte uimitoare asupra turistilor straini amatori de turism gastronomic cu parfum local. Si cand mai aveti si cateva file de legenda in arsenalul de entertainment al serii, oaspetii rasariteni vor fi mai mult decat impresionati. Judecand dupa ospetele de la Crama Domneasca, boierii erau niste petrecareti de meserie cu o viata de huzur incarcata. Istoricul restaurantului Crama Domneasca incepe in 1971, cand in subsolul din strada Selari, parte a muzeului Curtea Veche, functioneaza un loc care cinstea mancarea si vinul romanesc. Toate bune si gustoase pana la mijlocul anilor 90 cand s-a pus un lacat greu si s-a asternat uitarea. Abia de curand locul a fost reabilitat de noi proprietari care au recladit totul vreme de mai bine de un an de zile. A fost mult de munca la ambientarea si recompartimentarea spatiului.Noua schema a restaurantului Crama Domneasca detine 3 saloane (70 si 100 locuri la parter + 120 locuri la subsol pentru nefumatori) pentru aproximativ 300 de meseni. Geamurile mari din salonul 2 se deschid vara, descoperind privirii oaspetilor un peisaj deosebit al ruinelor Curtii Vechi. Din decor sunt nelipsite sulitele din fier forjat, semineul, muraturile casei si candelabrele. Locatia este genul de restaurant spectacol, unde prezentarea si servirea bucatelor se face intr-un mod inedit(sabii, tepuse, strachini si vase de lut, platouri de lemn sau din alpaca argintata). E de neocolit pentru cei atrasi de atmosfera romaneasca veche boiereasca sau cei care vor o cina intr-un loc cu trecut pretios. Pentru musafirii de peste mari se vorbeste engleza, germana sau italiana.

Sa ne apucam de treaba si sa vedem cu ce ne putem ospata la Crama Domneasca. Tepes are priza la publicul gastronomic. Din meniul jupanesc am ales "Meniul lui Tepes", o "Tochitura a Domnitei, precedate de "Gustare boiereasca", "Gustare rece Voievodala". Preparatele au la baza materii prime facute in "batatura", printre care muraturi adevarate de casa, paine de casa din faina de secara, bucate proaspete facute fara conservanti. Exista si vanat. Fazanul, purcelusul de lapte sau orice platou vanatoresc autentic se prepara daca anuntati cu o zi inainte lista Dvs de delicatese dorite la dineu.

Se pot face retete de peste secole pentru care nu isi aloca aproape nimeni timp sa le gateasca acasa. Si aici enumeram : ciorba de afumatura cu zeama de varza, ciorba de cocos cu taitei de casa, pui domnesc cu sos iute, branza cu gust picant, piept de rata afumat la jar, scaricica la tepuse, placintele cu branza si stafide,ciorba de tarhon,medalion de vaca brancovenesc,piept de pui cu stafide. Exista si un meniu al zilei ce contine 3 feluri de mancare oferite la preturi intre 14 18 lei. Grupurile pot opta pentru program muzical artistic, degustari de vinuri precum si prezentarea laturii istorice a locului si

a zonei muzeului Curtea Veche. Domnitorii de altadata erau mereu bucurosi de oaspeti inalti. Sunt puse la dispozitia dumneavoastra 5 variante de meniu cu preturi cuprinse intre 35 Euro si 85 Euro/ persoana.

Bucataria autohtona merge mana in mana cu acordurile de muzica populara, muzica lautareasca veche, romante si chiar muzica veche medievala. De marti pana duminica (dupa ora 19:00) lautarii palatului voievodal, taraful Crama Domneasca sustine un program bogat. Nu intamplator restaurantul poarta numele legat de vie, vin si depozitarea vinului. O colectie de peste 200 de sortimente de vin autohtone isi asteapta degustatorii. Cativa mari producatori de vin din Romania detin mici colectii de vin in pivnitele Cramei Domnesti, iar licorile se pot savura in cadrul unor sesiuni de degustari pe care le organizeaza la cererea doritorilor, conducerea restaurantului.
McDonald's International McDonald's este cel mai mare i mai cunoscut lan de restaurante cu servire rapid din lume, opernd peste 30.000 de restaurante n 121 de ri. Viziunea McDonald's este de a fi recunoscut ca restaurantul cu servire rapid ce ofer cea mai bun experien clienilor si. A fi cel mai bun nseamn atingerea i meninerea unor standarde de calitate, servire i curenie (QSC) deosebite, astfel nct s-l facem pe fiecare client care ne trece pragul s zmbeasc i s se simt bine. McDonald's International Totul a nceput cu cei doi frai, Mac i Dick McDonald, n restaurantul lor din San Bernardino, California. n mod corect, acetia au intuit c limitnd meniul, scznd preurile i sistematiznd procedeele de pregatire a produselor n buctrie vor putea servi mai muli clieni n timp mai scurt. Ei au folosit aceasta idee pn au reuit ntr-adevar s serveasc fiecare client n mod rapid i eficient. Compania, aa cum este ea astzi, nu a fost fondat de ctre fraii mai sus menionai, ci de ctre Ray Kroc. n 1954, cnd Ray Kroc i-a cunoscut pe fraii McDonald n San Bernardino, a fost impresionat de ct de bine i ct de rapid acetia puteau s serveasc un numr impresionant de oferi nfometai. Mainile intrau, clienii i comandau mncarea, apoi plecau. Concluzia lui Ray Kroc a fost clar: "Clienii au nevoie de calitate. Asta nseamn o servire bun, dar cel mai important, rapid. Oamenii caut o alternativ la modul tradiional de a mnca."

1948: Primul restaurant deschis de fraii McDonald

1954: Compania McDonald's este fondat de ctre Ray Kroc

1955: Se deschide primul restaurant din sistemul McDonald's

Apoi, exploatnd potenialul pe care l-a intuit, Ray Kroc a negociat un contract cu fraii McDonald, contract care i permitea s foloseasc sistemul lor de vnzri i numele Companiei. Un an mai trziu, Ray Kroc a adoptat principiile frailor McDonald n primul su restaurant care a fost deschis n 1955 n Des Plaines, Illinois. Este de asemenea important de notat faptul c McDonald's a a investit i va continua s investeasc sume semnificative de bani n Europa Central. n timp ce investiiile sunt pe termen lung, amortizarea se ateapt n zece sau mai muli ani.

McDonald's face investiii semnificative

Investiia medie pentru un restaurant este de aproximativ $1,200,000 McDonald's sper s asigure aprovizionarea tuturor restaurantelor cu produse ale furnizorilor locali pentru a oferi activitate si profituri companiilor prestatoare de servicii. n majoritatea rilor din Europa Central, aceast strategie a fost aplicat cu mult succes. Nu n ultimul rand, McDonald's este o surs important de venituri prin taxele pe care le pltete la nivel local. McDonalds este recunoscut pentru respectarea principiului de a oferi restaurantelor serviciile i produsele necesare de la productorii locali. De aceea, companiile din Europa Central au posibilitatea extrordinar de e deveni parteneri ntr-o cooperare profitabil, cu att mai mult cu ct numrul de restaurante din Europa Central este n continu cretere. n ritm cu creterea numrului acestora, i numrul posibilelor contracte va crete. Trebuie reinut c McDonalds accept doar acei productori care pot asigura calitatea indicat a produselor lor nc de la nceputul cooperrii. 1967: Acesta a fost anul n care McDonald's a deschis primul restaurant n afara Statelor Unite, anume n Canada, i de atunci compania s-a extins in toat lumea. Corporaia s-a dezvoltat n multe ri din lume i nu mai este de mult o companie exclusiv american. Aprilie 1988: McDonald's ptrunde n fostul "Bloc de Est" prin deschiderea restaurantelor n Ungaria i Iugoslavia. Septembrie 1991: McDonalds hotrte s stabileasc biroul principal pentru Europa Central la Viena. De la acea dat, acest birou a coordonat cu succes deschiderile de noi restaurante n ri ale Europei Centrale ca: Cehia, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Letonia, Estonia, Romnia i Slovacia, ridicnd numrul de restaurante la 292 n 13 ri . 1995: Trile n care s-au deschis restaurante n 1995 sunt: Estonia, Romnia, Malta, Columbia, Jamaica, Africa de Sud, Quatar, Honduras, St. Maarten i Slovacia. 1996: In acest an s-a ajuns la mai mult de 21.000 de restaurante in 101 ri. Noile ri in care au fost deschise restaurante sunt: Croaia, West Samoa, Fiji, Liechtenstein, Lituania, India, Peru, Jordan, Paraguay, Republica Dominican, Belarus, Tahiti. 1997: In anul 1997, ri precum Ucraina, Cipru, Macedonia, Ecuador, Bolivia, Suriname, si-au deschis portile catre public. Sau mai deschis in acest an 2.110 restaurante, cite unul la fiecare 4 ore, aproximativ 85% fiind deschise in afara Statelor Unite. 1998: Planurile pentru anul acesta au fost similare cu cele de anul precedent. In Europa Centrala, Republica Moldova a deschis primul sau restaurant. S-au deschis in acest an 1.668 restaurante, iar ri precum Nicaragua, Liban, Pakistan si Sri Lanka au intrat in lanul de ri in care funcioneaz restaurante McDonalds. 1999: |n ri ca Georgia si Azerbajian, restaurantele McDonald's \i vor deschide pentru prima dat porile ctre public. Planul pentru anul 1999, cuprinde inc 1.750 de noi restaurante pretutindeni in lume.

O oportunitate profitabil pentru productorii locali

Dezvoltarea McDonald's: trecut, prezent si viitor.

Restaurantul este unitatea care mbin activitatea de producie culinar cu cea de desfacere (servire), oferind clienilor o gam variat de preparate culinare, produse de cofetrie patiserie, buturi, precum i produse pentru fumtori. O definiie a restaurantului poate fi: local public unde se servete masa, la meniu fix sau la carte, la preuri afiate i la ore fixe". Cuvntul restaurant" a aprut n secolul al XVI-lea i a desemnat mai nti un aliment care reface (potolete foamea) i n special o fiertur bogat si consistent, capabil s refac forele. Brillat-Savarin considera ca restauratoare de fore" ciocolata, carnea roie i consomme-ul. La Paris, prin anul 1765, un anume Boulanger, negustor de fierturi", i-a nscris sub firma sa: Boulanger vinde alimente divine". Acesta poate fi considerat primul restaurant n sensul modern al termenului. Primul restaurant parizian demn de acest nume a fost cel pe care Beauvilliers 1-a fondat n anul 1782, n Rue de Richelieu, sub numele Marea Tavern a Londrei". Noutatea consta n faptul c servea masa la ore fixe, pe mese individuale, preparate care erau nscrise pe o list. Restaurantul clasic ofer clienilor o gam variat i bogat de preparate culinare si de buturi. Amenajarea i dotarea cu mobilier i obiecte de inventar se fac n funcie de categoria acestuia. Serviciul se efectueaz de un personal calificat pentru a satisface cele mai variate gusturi. Restaurantul clasic ofer cele 3 mese principale ale zilei, o variant de orar fiind: mic dejun 7-10, dejun 12-15.30, cin 18.30-23. De asemenea, se ofer condiii recreativ-distractive (orchestr, program, soliti vocali, dans etc.). Pentru unitile de lux, se recomand ca personalul de servire, n special efii de sal i osptarii, s fie de sex masculin. Restaurantul specializat ofer un sortiment specific de preparate culinare i buturi. Dintre aceste uniti putem enumera: Restaurant vntoresc, specializat n desfacerea preparatelor culinare din vnat i buturi care se asociaz cu acestea. Dotrile i decoraiunile interioare ale acestor localuri sunt specifice (blnuri de animale, psri mpiate, arme, tablouri cu scene de vntoare etc.). Restaurant pescresc, specializat n pregtirea i desfacerea preparatelor culinare din pete i buturi care se asociaz cu preparatele respective. In salon se regsesc ustensile i accesorii specifice pescuitului. De asemenea, n unele uniti pot exista bazine cu pete viu din care clienii i aleg exemplarul dorit care va fi preparat i servit. Restaurant zahana", specializat n pregtirea i servirea preparatelor la grtar, n tot timpul zilei (specialiti de porc, vac, berbec, batal, miel, precum i organe: ficat, rinichi, creier, splin, inim, momite, mduvioare,fudulii etc.). Specific acestor uniti este prezentarea sortimentelor respective n vitrine sau n platoul de prezentare", adus de osptar la mas, la nceput. Gama sortimental mai poate cuprinde ciorb de burt i tuslama, soteuri, tochitur, salate asortate de sezon, murturi. Se ofer i buturi alcoolice (aperitive, vinuri) i nealcoolice. Restaurant dietetic, specializat n preparate dietetice (buctarii au practic n acest sens, fiind asistai de un cadru medical). Se ofer ape minerale medicinale i de mas. n aceste uniti nu se fumeaz. Restaurant lacto-vegetarian, specializat n pregtirea i servirea preparatelor din lapte i derivatele acestuia, orez, legume, paste finoase, dulciuri de buctrie. Se ofer buturi nealcoolice. De asemenea, nu se fumeaz.

Restaurant pensiune, care ofer meniuri la preuri accesibile. Mai poate fi denumit i familial", personalul de producie i servire fiind din aceeai familie. Se ofer buturi nealcoolice. Se ntlnesc, de regul n staiuni turistice, precum i n unitile incluse n turismul rural. Restaurantul cu specific (tem) este o unitate de alimentaie care ofer clienilor un sortiment specific" de preparate i buturi alcoolice i nealcoolice. Construcia, dotarea i sortimentul oferit trebuie s reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naionale. Dintre unitile cu specific se pot meniona: Restaurantul cu specific local ofer preparate din anumite zone ale unei ri sau este un tip de unitate tradiional: crama, coliba, sura etc. Pentru construirea acestora se folosesc materiale, specifice regiunii respective: piatra, lemnul, bolovanii de ru, crmida, indrila, igla, stuful, rchita etc. De asemenea, unitile menionate se disting prin gama sortimental de preparate culinare oferit, prin dotrile interioare i obiectele de inventar de servire, avnd specific local, precum i prin inuta personalului de servire (port popular local sau costumaie de daci, haiduci etc.). Turitilor li se ofer program folcloric sau taraf de lutar, specifice zonei. Crama este unitatea plasat de regul n subsolul i demisolul vechilor cldiri, dar se poate i n cele noi, chiar la nivelul solului. Specific este servirea vinurilor la can sau caraf de ceramic, dar se pot servi i cele mbuteliate. Predomin preparatele la grtar, dar i unele specifice: tochitur, pui la ceaun, servite n vase de lut sau farfurii de ceramic. Uniforma de lucru este de asemenea cu motive populare specifice zonei. Programul muzical este adecvat unitii, n special taraf de muzic popular. Restaurantul cu specific naional ofer o gam variat de preparate tradiionale ale unor naiuni (restaurant chinezesc, arbesc, turcesc, italienesc, mexican etc.). Buturile alcoolice sunt, de asemenea, specifice rilor respective. Decoraia interioar, dotarea cu obiecte de inventar de servire, fondul sau programul muzical, inuta de prezentare a personalului de servire sunt specifice rilor de origine. Braseria poate fi amplasat n cadrul unui hotel sau independent. Aceasta pune la dispoziia clienilor, n tot timpul zilei, preparate culinare, de cofetrie-patiserie, buturi alcoolice i nealcoolice. Dac n hotel nu exist spaiu special pentru servirea micului dejun, acesta se ofer n braserie. Berria se caracterizeaz prin desfacerea berii la aparat. Aceasta se servete tradiional la halb, dar se poate servi i la pahar special. Se ofer prin excelen preparate la grtar, specialiti de zahana, pateuri, crenvurti, diverse gustri reci sau calde etc., precum i un sortiment restrns de buturi alcoolice i nealcoolice. Pub-ul este o unitate modern de alimentaie din rile anglo-saxone, ntlnit tot mai frecvent i n alte ri din Europa. Cuvntul este prescurtarea expresiei public house" (local public). n anumite saloane (private bar") se ntlnesc obinuiii casei, cei care o frecventeaz constant, iar n acest caz are caracter de club particular. Barul de zi este amplasat n holul hotelului, la piscina sau chiar la etajele superioare, n funcie de capacitatea acestuia, i se adreseaz, de regul, numai clienilor proprii. Se ofer o gam variat debuturi alcoolice i nealcoolice, simple sau n amestec, din producia intern i din import, un sortiment restrns de gustri specifice, produse de cofetrie-patiserie, ngheat, fructe. Poate fi, de asemenea, amplasat n holul marilor restaurante independente sau ca unitate distinct. Pizzeria este unitatea n care se pregtete i se servete preparatul specific buctriei italiene,pizza. In incinta unitii se poate afla cuptorul (electric sau cu gaze), la care se pregtete preparatul respectiv. Serviciul se face prin osptari, la mese sau direct la tejgheaua-bar (tip snack"), de ctrebuctar sau barman.Se ofer vinuri la pahar, bere i buturi nealcoolice.

Cafeneaua este unitatea de alimentaie in care servirea cafelei si a diferitelor bauturi pe baza de cafeasi nu numai. De asemenea, se ofer buturi alcoolice fine, rcoritoare, specialiti de cofetriepatiserie, ngheat. Serviciul se efectueaz prin osptari, iar n anumite uniti, cafeaua turceasc se prepar la nisip, n sal, la vedere.In Frana acest tip de local se numete cafe, denumire preluat n aproape toate rile europene, varianta anglo-american fiind coffee-shop. Ceainria este specializat n servirea ceaiului i a infuziilor de plante medicinale. Dotarea i personalul sunt similare cu cele ale uniii bar de zi, dar totul strict delimitat la servirea acestei buturi. Trattoria este un tip de restaurant cu specific italian, diferenta intre un restaurant cu pretentii si unul tip trattorie fiind gradul de formalism. Prin urmare, trattoria este un loc mai putin formal decat un restaurant, cu preturi ceva mai moderate si cu o clientela din cea mai diversa.

Trattoriile sunt foarte populare in Italia, dat fiind ca functioneaza dupa un program mult mai lejer decat alte tipuri de restaurante (sunt deschise de dimineata si pana tarziu seara) ceea ce permite oamenilor sa poposeasca fie de dimineata pentru un snack, fie dupa programul de lucru la un pahar de vin sau o limonada. Pizza este nelipsita dintr-o trattorie autentica, la fel si pastele sau bruschetele (paine prajita cu ulei de masline, usturoi si presarata cu rosii taiate in cuburi mici). Cu toate acestea oricat de cunoscute ne-ar parea aceste preparate, gustul mancarii nu este acelasi oriunde am merge. Fiecare trattorie are propriile retete pastrate cu grija, iar in unele zone ale Italiei exista trattorii care functioneaza de zeci de ani si care folosesc ingrediente stiute numai de personalul fidel. Un lucru este insa comun oricarei trattorii, fie ca este deschisa in Australia, Italia sau Romania: portiile de mancare sunt mai mult decat indestulatoare. Practic acest tip de restaurant este unul de familie, in sensul in care mergi cu prietenii sau cu cei dragi, te simti bine intr-un cadru relaxat, mananci ceva, bei un vin bun si eventual ramai sa schimbi cateva vorbe cu cunoscuti pana inspre seara. Decorul este unul placut, mesele in general sunt din lemn sau fier forjat acoperit cu sticla, peretii sunt pictati in culori vii si decorati cu foarte multe tablouri. In orice trattorie vei intra primul lucru care iti atrage atentia sunt peretii incarcati de tablouri sau postere, care in general au si o semnificatie: fie sunt fotografii inramate cu familia care detine trattoria, fotografii de la petrecerile ce au avut loc in restaurant (zile de nastere, revelioane etc), fie reclame vechi inramate sau fotografii cu vedete internationale. Totul are un sens, totul se leaga de la decor, pana la muzica, ambianta, arome culinare. Si nu se leaga oricum. Se leaga cu mult gust, stil, intr-o maniera prietenoasa si calda astfel incat atunci cand treci pragul unei trattorii sa te simti ca acasa si sa vrei sa revii. In Bucuresti, puteti incerca (asta daca nu ati avut curiozitatea sa intrati pana acum) Trattoria Il Calcio, una dintre primele trattorii din Capitala, fondata in anul 1996 din pasiune pentru bucataria cu specific italian, dar (dupa cum o spune si numele) si pentru fotbal. Daca intrati la Trattoria Il Calcio veti observa ca peretii sunt asaltati de poze cu fotbalisti sau oameni din fotbal care au trecut pragul restaurantului. La Trattoria Il Calcio am mancat cea mai buna salata de somon de pana acum, asa ca daca treceti pe acolo cereti macar o portie. Ce mai este bun? Pai cam totul, dar in mod special pollo rollatine (rulada din piept de pui, mozzarela, sunca, ciuperci) si bruschetele cu file de anchioves. De asemenea daca aveti chef de o pizza buna sau de un tiramisu divin (cred ca au cel mai bun tiramisu din Bucuresti) puteti da o fuga pana laTrattoria Verdi. Sa nu fiti suprinsi daca veti auzi in surdina cantece de acum 20 de ani sau chiar muzica clasica face parte din farmecul acestei trattorii. Trattoria Verdi are deschise 3 localuri in Bucuresti (Str Virgil Madgearu, nr.27; Str Popa Nan, nr 140; Str Emanoil Porumbaru, nr 9) si un local in Constanta (Str Negru Voda, nr 9). Iar pentru un party bine organizat si o atmosfera de nota zece, optati pentru Trattoria Del Tatoli . Decorul este minunat, iar servirea impecabila. Am fost la doua petreceri si o nunta la Trattoria Del Tatoli si de fiecare data a fost superb. Cat despre mancare portii mari, delicioase si specialitati care iti lasa gura apa. Nu ratati nici torta della casa este un desert savuros, asa ca trebuie neaparat sa va lasati loc pentru o portie. Pub-urile reprezinta un fel de baruri. Sunt niste locuri in care puteti poposi oricand la orice ora (cele mai multe sunt deschise pana la orele diminetii), pentru un pahar de bere sau la o cafea. Traditia pub-urile se regaseste in Marea Britanie, unde un pub (public house) era un loc in care

se serveau bauturi alcoolice, in special bere. Pub-urile pot fi regasite atat in Marea Britanie cat si in Irlanda, Noua Zeelanda, Canada, Franta etc.

In Marea Britanie sunt peste 60000 de pub-uri, situate atat in zonele urbane cat si in zonele rurale, unde pub-ul joaca un rol central in viata comunitatii. Multe dintre acestea au un provider de bere cu care incheie contracte in exclusivitate, astfel incat daca vreti sa mergeti sa beti o anumita marca de bere nu o veti putea gasi decat in cateva pub-uri. In zonele urbane pub-urile sunt mai stilate din punct de vedere al decoratiunilor interioare, insa atmosfera este cam aceeasi peste tot. De cele mai multe ori britanicii prefera sa mearga in pub-urile care se afla in apropiere de casa sau de locul de munca, devenind astfel clienti fideli ai acestora. Pub-urile londoneze ofera pe langa bauturi alcoolice si o modalitate de diverstisment: mese de biliard sau posibilitatea de a juca dartz sau de a te uita la un meci important impreuna cu gasca de prieteni. In ultima vreme, animate de un puternic imbold de natura economica, pub-urile ofera si cateva sortimente culinare. Pe langa alune, chips-uri sau inghetata, pub-urile servesc pizza, salate, supe, croissante sau preparate la minut precum oua ochiuri sau sandwichuri calde. In aproape fiecare oras al lumii pot fi intalnite zeci de pub-uri cu specific local sau international. Printre cele mai apreciate se numara irish pub-urile, cu o atmosfera tipic irlandeza, decoratiuni colorate in verde, lumanari pe mese si adesea reprezentatii live de muzica

traditionala.

In Bucuresti exista doua pub-uri irlandeze extrem de apreciate: The Dubliner si The Harp. The Dubliner (B-dul N. Titulescu nr.18) a fost deschis in anul 1994 iar The Harp (Strada Stirbei Voda nr.1) in anul 1998. Ambele pub-uri retin extrem de bine specificul irlandez, pe pereti regasindu-se tablouri ce ilustreaza reclame la bere irlandeza, imagini din Irlanda, mese din lemn rotunde si desigur berea Guiness. In week-end dar si in timpul saptamanii este destul de greu sa gasiti un loc liber la o masa, asta datorita servirii ireprosabile, spectacolelor live de muzica, precum si atmosferei primitoare. Sa nu uitam de placinta cu mere si inghetata (aproximativ 7 RON portia) care este absolut delicioasa si de pizza casei cu sos picant (aproximativ 20 RON). La capitolul pub-uri cu specific britanic, in Bucuresti se remarca Whispers si Edgars. Whispers este situat pe Str Brezoianu nr 4, si este deschis de la orele 10 ale diminetii pana la miezul noptii. La Whispers pe langa un vin bun sau o bere rece, puteti alege un meniu combo pentru 2 persoane alcatuit din cartofi la cuptor umpluti si aripioare de pui sau o salata cu piper rosu, piept de pui, smatana, ciuperci, rosii si piept de pui (preturi intre 20 RON si 40 RON) Pub-urile reprezinta un fel de baruri. Sunt niste locuri in care puteti poposi oricand la orice ora (cele mai multe sunt deschise pana la orele diminetii), pentru un pahar de bere sau la o cafea. Traditia pub-urile se regaseste in Marea Britanie, unde un pub (public house) era un loc in care se serveau bauturi alcoolice, in special bere. Pub-urile pot fi regasite atat in Marea Britanie cat si in Irlanda, Noua Zeelanda, Canada, Franta etc.

In Marea Britanie sunt peste 60000 de pub-uri, situate atat in zonele urbane cat si in zonele rurale, unde pub-ul joaca un rol central in viata comunitatii. Multe dintre acestea au un provider de bere cu care incheie contracte in exclusivitate, astfel incat daca vreti sa mergeti sa beti o anumita marca de bere nu o veti putea gasi decat in cateva pub-uri. In zonele urbane pub-urile sunt mai stilate din punct de vedere al decoratiunilor interioare, insa atmosfera este cam aceeasi peste tot. De cele mai multe ori britanicii prefera sa mearga in pub-urile care se afla in apropiere de casa sau de locul de munca, devenind astfel clienti fideli ai acestora. Pub-urile londoneze ofera pe langa bauturi alcoolice si o modalitate de diverstisment: mese de biliard sau posibilitatea de a juca dartz sau de a te uita la un meci important impreuna cu gasca de prieteni. In ultima vreme, animate de un puternic imbold de natura economica, pub-urile ofera si cateva sortimente culinare. Pe langa alune, chips-uri sau inghetata, pub-urile servesc pizza, salate, supe, croissante sau preparate la minut precum oua ochiuri sau sandwichuri calde. In aproape fiecare oras al lumii pot fi intalnite zeci de pub-uri cu specific local sau international. Printre cele mai apreciate se numara irish pub-urile, cu o atmosfera tipic irlandeza, decoratiuni colorate in verde, lumanari pe mese si adesea reprezentatii live de muzica

traditionala.

In Bucuresti exista doua pub-uri irlandeze extrem de apreciate: The Dubliner si The Harp. The Dubliner (B-dul N. Titulescu nr.18) a fost deschis in anul 1994 iar The Harp (Strada Stirbei Voda nr.1) in anul 1998. Ambele pub-uri retin extrem de bine specificul irlandez, pe pereti regasindu-se tablouri ce ilustreaza reclame la bere irlandeza, imagini din Irlanda, mese din lemn rotunde si desigur berea Guiness. In week-end dar si in timpul saptamanii este destul de greu sa gasiti un loc liber la o masa, asta datorita servirii ireprosabile, spectacolelor live de muzica, precum si atmosferei primitoare. Sa nu uitam de placinta cu mere si inghetata (aproximativ 7 RON portia) care este absolut delicioasa si de pizza casei cu sos picant (aproximativ 20 RON). La capitolul pub-uri cu specific britanic, in Bucuresti se remarca Whispers si Edgars. Whispers este situat pe Str Brezoianu nr 4, si este deschis de la orele 10 ale diminetii pana la miezul noptii. La Whispers pe langa un vin bun sau o bere rece, puteti alege un meniu combo pentru 2 persoane alcatuit din cartofi la cuptor umpluti si aripioare de pui sau o salata cu piper rosu, piept de pui, smatana, ciuperci, rosii si piept de pui (preturi intre 20 RON si 40 RON). Edgars Pub este situat in apropiere de Piata Universitatii si ofera o atmosfera tipic englezeasca. Puteti savura o cafea jamaicana cu rom (9,5 RON) sau o cafea ole cu whiskey, precum si delicioasa omleta Edgars cu sunca, ciuperci si ceapa (9 RON) sau ciupercile la gratar cu gorgonzola (17 RON)

Steak house-ul este un restaurant, dupa cum sugereaza si denumirea, specializat in preparate din carne (fripturi, gratare etc). Steak-house-ul include in meniu atat carne de vita, cat si pui, porc sau preparate din fructe de mare si paste. Steak-house-urile sunt raspandite in toata lumea, fiind renumite pentru calitatea preparatelor culinare si modalitatile de preparare inedite (frigere, prajire, rotisor etc). In Statele Unite si Marea Britanie pot fi regasite unele din cele mai variate steak gouse-uri. The Big Texan Steak Ranch este un exemplu tipic de steak house american situat in Texas, al carui reputatie rezida in fripturile gigantice, ce cantaresc circa 2 kilograme, si pe care daca le consumati in intregime nu mai trebuie sa le platiti. Cu toate acestea, sunt impuse anumite conditii: friptura gigant trebuie consumata in mai putin de o ora, alaturi de paine prajita cu unt, cartofi, fasole si salata, veti semna un acord prin care declarati pe proprie raspundere ca nu aveti probleme de sanatate si veti fi cronometrati. Cam multa mancare de consumat totusi in asa scurt timp, oricat de infometati ati fi. Prin urmare daca nu puteti manca tot din farfurie, intreaga tratatie va costa 72$. In orice colt al lumii ar fi situat, un steak-house este decorat dupa un anumit specific: mese din lemn, lasouri agatate pe pereti, fotografii cu cowboy etc. Cu toate acestea, exista si steak-house-uri ceva mai elegante, de 4 sau 5 stele, in care scaunele si mesele din lemn sunt inlocuite de canapele sau scaune din piele elegante, mese atent aranjate, coloane de sticla etc. Un astfel de exemplu poate fi regasit chiar in inima Bucurestiului, la parterul hotelului Intercontinental. Decorat in nuante de bej si bordo, Madrigal Steak House este deschis de luni pana sambata cu incepere de la ora 18:00 si prezinta un meniu bogat in fripturi, preparate din fructe de mare, supe, aperitive, deserturi si o selectie din cele mai bune vinuri internationale. Un alt steak-house bucurestean este Churrascaria Carnivore, situat pe Strada Garlei nr.1. Restaurantul urmeaza ideea braziliana a steak-house-urilor, prezentand peste 12 feluri de specialitati din carne (carne de vita adusa din Brazilia, Cand auzim cuvantul tapas ne gandim automat la un restaurant cu specific spaniol sau la un fel de mancare. Nici una nici alta din cele doua referinte nu este gresita. Tapas este atat denumirea unui aperitiv traditional spaniol, cat si denumirea generica a unui restaurant sau bar cu specific. Tapas sunt denumite o gama large de aperitive ce apartin bucatariei spaniole. Fie ca sunt servite reci, precum masline sau branza, fie ca sunt servite calde, tapas de regula nu intra in pretul unui pranz sau al unei cine spaniole, fiind oferite gratuit alaturi de o bautura care sa ajute la digestie.

Nu in toate regiunile Spaniei insa tapas este gratuita. In Granada, Almeria si Cordoba tapas este gratuita, insa in restul Andaluziei va trebui sa scoti din buzunar intre 1 euro si 1,5 euro pentru un tapas, in functie de marimea portiei si de ingrediente. In Andaluzia spre exemplu, tapas poate fi comandata in portii mai mari, echivalentul a jumatate de portie normala (media racion) sau a uneia intregi (racion). Acest lucru este mai economic, mai ales atunci cand iesi la masa cu mai multi prieteni. De obicei spaniolii iau cina destul de tarziu, in general dupa ora 21:00, cand termina cam tot ce au de lucru pe ziua respectiva. Din acest motiv intre masa de pranz si cina se creaza o distanta destul de mare, astfel incat o mica gustare intre mese nu are ce sa strice. Spaniolii aleg de obicei barurile sau restaurantele mici, care ofera peste 12 feluri diferite de tapas, fiecare portie fiind mentinuta la cald printr-un capac de sticla ce acopera platoul. Printre cele mai apreciate tapas se numara preparatele din fructe de mare, sardine, ansoa, ton in ulei de masline sau rosii, la care se adauga multiple feluri de paine si masline precum manzanilla sau arbequina. Restaurantele tapas sunt raspandite in intreaga lume si pastreaza o atmosfera primitoare, calda, acompaniata de decoratiuni specifice spaniole. Unul din cele mai renumite lanturi de restaurante tapas este situat in Marea Britanie, si poarta denumirea de La Tasca. La Tasca s-a extins insa si in Statele Unite, fiind un gen de restaurant extrem de apreciat datorita preparatelor culinare savuroase si atmosferei primitoare, fara prea mari pretentii. Intr-un tapas te poti duce oricand cu prietenii, poti comanda un platou cu aperitive alaturi de o bautura si te poti simti bine fara a fi constrans de o anumita eticheta. In Bucuresti unul din cele mai apreciate restaurante Tapas, este El Vino, situat pe Strada Eminescu nr.206. Restaurantul nu este foarte mare, are peretii din caramida, mesele din lemn, decoratiuni cu specific spaniol si puteti servi tapas, paella sau preparate din peste si fructe de mare. Cu totii stim deja ca pentru japonezi a lua masa reprezinta un adevarat ritual. De la ordinea perfecta a servirii preparatelor si pana la aranjamentele de flori, totul trebuie pus la punct in cel mai mic detaliu. Sushi este unul din preparatele culinare preferate de japonezi. La ora actuala in intreaga lume au inceput sa ia amploare restaurantele sushi, fiecare capitala a lumii adapostind cel putin un asemenea restaurant, deschis atat fanilor infocati ai preparatelor sushi cat si celor ce doresc sa experimenteze ceva nou si inedit. La origini sushi desemna practica conservarii pestelui prin presararea acestuia cu sare si lasarea la maturat pe un strat de orez fiert in otet aromat. Aceasta traditie a putut fi localizata in zonele din sud estul Asiei, mai cu seama de-a lungul raului Mekong din Indochina. Daca la initial orezul era indepartat si era consumat doar pestele, in timp orezul a inceput sa fie consumat la un loc cu pestele, adaugandu-se diferite combinatii de sushi, umpluturi, sosuri, servite in feluri diferite. In principiu, este sushi poate fi preparat din orice peste crud, insa japonezii prefera in mod special tiparul sau somonul.

Printre cele mai apreciate modalitati de servire a sushi-ului se numara sushi cu orez fiert si otet aromat, la care se adauga ciuperci, oua crude sau fierte, fructe de mare, salata, lamaie sau carne marinata. Una din cele mai cunoscute forme de preparare al sushi-ului in restaurantele japozene este nigiri-zushi, peste crud cu orez presat intre palme inainte de a fi servit. Alaturi de nigiri-zushi, o alta forma de preparare a sushi-ului este si gunkan-maki, rulouri de peste crud la care se servesc diferite topping-uri, taiate in 6 sau 8 bucati sau uramaki, bucati de marime medie de peste crud ce contine 2 sau mai multe umpluturi, printre cele mai apreciate numarandu-se umpluturile cu seminte, avocado sau castravete. Dat fiind ca restaurantele sushi au cunoscut o extindere in majoritatea tarilor lumii, fiecare regiune in parte a adaptat o parte din retetele traditionale la specificul local. Astfel francezii sunt mari amatori de sushi cu fructe de mare sau cu branza, in timp ce americanii se dau in vant dupa retetele de sushi picant, cu carne de vita, ceapa sau pui. Atmosfera prezenta intr-un restaurant sushi este si ea foarte importanta. Mesele sunt joase, mancarea se serveste cu betisoarele sau direct cu mana, iar platourile sunt exclusiv din lemn. Langa preparatele sushi intotdeauna se afla si o bautura traditionala care ajuta la digestie sau cate o feliuta de ghimbir care reimprospateaza papilele gustative dupa fiecare desgustare. Atata minutiozitate si rigoare, nu poate decat prelungi un pranz sau o cina la un restaurant sushi, motiv pentru care japonezii petrec cateva ore bune luand masa. La sfarsit este servita cate o cana cu ceai sau cate un pahar cu sake, o bautura traditionala japoneza.

In Bucuresti, preparate sushi puteti servi laRestaurantul ASAMI , unde va puteti delecta cu salmon tataki (felii de somon cu alge) 68 RON, sashimi combination Jyo (file de ton, somon, caracatita si calamar cu condimente japoneze) 93RON sau la desert cu o inghetata ASAMI (vanilie, miez de nuca, fistic si crema de whiskey) 23 RON. Restaurantul ASAMI este situat pe Calea Victoriei, nr.17 (langa magazinul Victoria) si ofera posibilitatea livrarii preparatelor si la pachet. Braseria sau brasserie cum o denumesc francezii, este un tip de restaurant urban, ce se aseamana in mare parte cu un pub. Pentru francezi, braseria poarta cu sine doua acceptiuni. Prima dintre acestea se refera la un complex industrial in care este fabricata berea, precum si numele locului in care aceastea este consumata. Cea de-a doua acceptiune se refera la un tip de restaurant ce ofera servicii profesionale, insa mai putin formale ca cele oferite de un restaurant tipic. In meniul unei braserii intra atat bauturi alcoolice cat si produse de patiserie sau mici gustari calde. In orice braserie frantuzeasca veti poposi veti fi intampinati de o lista intreaga de vinuri, bere, cocktailuri alcoolice sau non-alcoolice, precum si de sandvisuri calde, croissante simple sau umplute cu ciuperci, cascaval, ciocolata, vanilie etc. Pe timpul verii, unele braserii includ in meniu si preparate din fructe de mare, alaturi de mancaruri cu specific international sau local. Braseriile din Monte Carlo sunt vestite pentru salatele din fructe de mare sau sandvisurile cu ton servite turistilor pe timpul verii, alaturi de un pahar cu vin rosu sau de o bere neagra.

Decorul unei braserii este cat se poate de primitor. In majoritatea braseriilor veti intalni canapele din piele, oglinzi cu aspect de vechi, un bar asezonat cu bauturi si pahare si mase mici rotunde. Fie ca popositi dupa ce iesiti de la munca, fie intro pauza de pranz, braseria reprezinta locul perfect in care va puteti relaxa la un pahar cu prietenii si in acelasi timp servi o gustare calda sau rece. Modelul braseriei frantuzesti a fost preluat in aproape toate tarile, de la Italia sau Spania si pana in China sau Japonia, cu accente locale in privinta design-ului si al preparatelor. In Italia braseriile sunt prezente in culori vibrante de la mov si pana la rosu, in Spania veti intalni braserii cu mobila oarecum austera, iar in China sau Japonia, braseriile sunt adaptate conceputului local de restaurant, cu lambriuri rosii si motive specifice. In Bucuresti puteti regasi atmosfera unei braserii la Caf & Terrace Amsterdam, situata langa Ateneul Roman pe Strada Benjamin Franklin nr.12. Terasa este un loc perfect de relaxare pe timpul verii, are o capacitate de 220 de locuri si este plina de copaci. De dimineata pana seara, in cadrul braseriei puteti servi masa de pranz sau cina, alaturi de o cafea sau un cocktail. Un loc in care va puteti aduce prietenii, va puteti intalni la o discutie despre afaceri, fie sa va formalizati excesiv. Bistrourile au devenit extrem de populare in ultima perioada, regasindu-se aproape la orice colt de strada si reprezentand o alternativa comoda si ieftina la un restaurant.Termenul bistro se banuieste a avea origini provenite din limba rusa, unde desemneaza ceva facut rapid. Soldatii rusi care au ocupat Franta dupa razboaiele napoleoniene, cereau adesea ospatarilor sa le fie servita mancarea repede, facand apel la cuvantul bistro. Pe de alta parte, o alta sursa posibila a cuvantului poate fi intalnita in ceea ce francezii denumesc bistrouille, adica o combinatie de coniac si cafea, sugerand astfel si tipul de bautura care ar putea fi servit intr-un bistro. Bistroul este un gen de mic restaurant care serveste preparate culinare la preturi moderate, intr-o atmosfera calda si primitoare, lipsita de pretentiile unui restaurant de lux. In Franta bistrourile sunt foarte populare in special in randul tinerilor, fiind populate atat la orele diminetii cat si dupa-amiaza. Bistroul nu ofera servicii profesionale sau meniuri printate, asa cum ofera un restaurant, si este specializat de obicei pe preparate simple, clasice, precum supe, gratare, salate etc. Preparatele dintr-un bistro implica folosirea ingredientelor proaspete, dat fiind faptul ca totul este preparat imediat dupa retete cu un continut caloric redus. Acesta este de fapt si unul din motivele pentru care birstourile au devenit atat de populare, majoritatea oamenilor fiind preocupati de adoptarea unui stil de viata sanatos. In Bucuresti exista o sumedenie de bistrouri in care va puteti relaxa, citi o carte, manca ceva la orele pranzului sau savura o bere cu prietenii.

La Bistro Libraria Arles situat pe strada Carol Davila. Nr. 60, va puteti bucura de placerea citirii unei carti la care aveti si reducere, dupa ce savurari o ciorba ardeleneasca sau o mancare cu carnati. Felul I si felul II de mancare nu va costa mai mult de 12 RON, iar in fiecare zii stiti ce veti manca deoarece Bistro Libraria Arles va trimite pe mail meniul de pranz al zilei. Cum sa definim locul? Cel mai bine se defineste el insusi: Bistro Libraria Arles nu e nici restaurant, nici biblioteca. E mai degraba starea care te defineste atunci cand n-ai stare si vrei sa te implinesti, asemeni zbuciumatului Vincent Van Gogh, mentorul spiritual al acestui loc. Nu cauta aici restaurantul excesiv de scrobit care te face sa te simti neinsemnat, chelneri eleganti ce te fura dintr-o privire sau muzica din Top 10. Locul lor nu e aici. La noi, muzica isi are rostul ei, mancarea farmecul ce-l merita, iar vinul aprecierea ce i-o datoram. Daca vreti sa faceti cumparaturi si sa va opriti si la o gustare, cel mai potrivit loc este DaDa Bistro. Show-room-ul de unde puteti cumpara ultimele aparitii semnate Nationalite DaDa cu reducere permanenta de 15% se afla chiar langa bistro, unde puteti opta pentru preparate din peste, salate, orez sau deserturi, iar meniul zilei este 23 RON.

Cap. I. Alimentaia public a. Conceptul i elementele serviciilor de alimentaie Alimentaia public reprezint o ramur a comerului cu amnuntul i are ca scop producia i distribuia de mncare i buturi, respectiv dup caz pregtirea preparatelor culinare i a produselor de cofetrie-patiserie, distribuia lor i a altor mrfuri alimentare ct i crearea unei ambiane favorabile pentru consumul produselor n cadrul firmei. Firmele care au ca obiect de activitate alimentaia public se ncadreaz n cadrul structurii economice n sectorul serviciilor. n cadrul raportrilor statistice activitatea se nregistreaz, analizeaz i raporteaz pe 2 grupe distincte: 1. Restaurante 2. Baruri, cantine i alte uniti de preparare a hranei Pentru a identifica caracteristicile acestei activiti n primul rnd vom porni de la definirea conceptului de serviciu i diferenierea tipurilor de servicii. Prin serviciu nelegem activitatea prin care se satisfac cerinele materiale i spirituale ale populaiei, agenilor economici i a instituiilor i care nu se exprim direct i imediat prin produse, n sensul de bun tangibil. Diferenierea serviciilor ca structur i form de manifestare n legtur cu suportul lor material se realizeaz pe 4 categorii: 1. Servicii pure nu necesit dect prezena unei persoane ntr-un mediu dat 2. Servicii care nsoesc un bun tangibil pentru a crete atracia pe pia a bunului tangibil 3. Servicii nsoite de bunuri tangibile utilizate pentru a amplifica utilitatea sau confortul serviciului furnizat 4. Servicii hibride oferte compuse din aciuni nsoite de bunuri consumate n cursul

r n ceea ce privete serviciile de alimentaie acestea se ncadreaz n ultimul tip de servicii, fiind reprezentate ntr-o proporie mai mare de serviciile de restauraie. n ultimii 5 ani serviciile de alimentaie au auvut o rat anual de cretere de 5-7% coonfirmnd mutaii importante i profunde care au loc la nivelul obiceiurilor de consum ale populaiei i a modalitilor de satisfacere a nevoilor de hrnire. Dar coninutul termenului de alimentaie a devenit mult prea srac n raport cu complexitatea proceselor dintr-o unitate de profil. Group International de Recherches agroalimentaires (GIRA) identific 4 motivaii ale consumului corespunztor tot attor funcii ale serviciilor de alimentaie: o Funcia de hrnire este vorba de masa luat n afara caseo sau despre mesele frugale luate n afara orelor obinuite, pe plaj sau n alte locuri. Serviciul trebuie s fie rapid i la un pre sczut, de aceea tipurile de uniti frecventate sunt restaurantul fast-food, bistroul, snack-barul, cantina o Funcia de loisir(utilitate) este tipul de mas luat seara, n drum spre cas pentru a nu mai petrece timpul n buctrie sau n timpul voiajului turistic. Asigur consumul de hran ca necesitate fiziologic la timpul, cantitatea i locul potrivit o Funcia de convivialitate (social) presupune asigurarea unui cadru social de a lua masa mpreun cu familia sau prietenii i constituie o atracie n sine. Clientela caut o ambian deosebit i meniuri suficient de variate. Timpul nu mai prezint importan, iar nivelul criteriului pre variaz de la caz la caz. o Funcia de business specific mesei luat cu diferite persoane din cadrul locului de munc, atunci cnd ambiana, decorul i calitatea preparatelor sunt eseniale. Managerii unitilor de alimentaie, n vederea organizrii i coordonrii activitilor lor trebuie s ia n considerare urmtoarele caracteristici generale ale serviciilor de alimentaie: Caracterul inseparabil al serviciului fa de suportul su material Caracterul intangibil, rezult din suprapunerea producerii cu consumul Caracterul eterogen rezult din particularizarea ofertei n funcie de nevoile i dorinele individuale Caracterul perisabil care determin imposibilitatea stocrii pentru o utilizare sau vnzare ulterioar a serviciului. Criteriul devine critic n cazul cererii fluectuante prin pierderea capacitilor rmase nefolosite atunci cnd oferta este mai mare dect cererea. Potrivit nevoilor specifice satisfcute i obiectivelor activitii, se face distincie dou sectoare de activitate de alimentaie: 1) alimentaia pentru colectiviti, numit i alimentaia cu vocaie social sau cu caracter social. Aici sunt grupate unitile care ndeplinesc ca funcie specific cea de hrnire, la care se adaug n funcie de obiectivele firmelor i funcia de utilitate. Unitile se ntlnesc n cadrul ntreprinderilor, instituiilor administrative, unitilor de nvmnt i educaie, spitale, cmine, sanatorii, tabere, comuniti religioase etc. Obiectul lor de

activitate se poate rezuma la oferirea de mese cu un aport nutritiv echilibrat, servite ntr-un cadru agreabil. 2) Alimentaia comercial se regsete la nivelul alimentaie rapide i tradiionale, unitile acesteia fiind oreintate pe oricare din funciile serviciilor de alimentaie, dar n special fiind accentuat funcia social. Managerii sunt interesai n crearea unui mediu specific care s atrag clieni i s ofere mai mult dect o simpl servire sau comercializare. b. Tipurile de uniti cu caracter social Cele mai rprezentative tipuri de uniti specifice aliemntaiei cu vocaie social sunt: Cantina reprezint formula clasic de unitate de alimentaie, ea fiind amplasat n incinta sau n apropierea ntreprinderilor sau instituiilor pe care le deservesc. Are ca i caracteristic principal prezentarea de meniuri unice, n unele cazuri cu posibilitatea restrns de alegere. De asemenea organizarea ei se face pe linie de servire sau la mas. n ultimii ani tipul acesta de unitate a fost cet nlocuit cu termenul de restaurant cu autoservire. Restaurantul cu autoservire se caracterizeaz n principal prin numrul mic al personalului n activitatea de servire datorit folosirii de echipamente specifice de servire, diferite de cele ale alimentaiei tradiionale. n ceea ce privete amenajarea se caracterizeaz printr-un nivel de confort redus folosind dotri simple i uor de mnuit. Organizarea se realizeaz pe baza unei linii de autoservire, de unde clienii se servesc singuri. Meniul este ales de fiecare client n momentul servirii dintr-o ofert redus ca diversitate. Uniti ce asigur serviciile de alimentaie pe loc sunt destinate la dou grupe mari de persoane: cei imobilizai la pat i cei care se pot deplasa pe distane foarte scurte. Meniul este adaptat specificului clienilor i nevoilor specifice ale acestora. Cel mai important aspect l reprezint transportul preparatelor, ceea ce impune gsirea unor soluii optime de asigurare atemperaturii corespunztoare a preparatelor de la momentul producerii i pn la momentul servirii. Serviciul de distribuie trebuie s fie realizat de personal specializat care s dovedeasc promtitudine i s respecte condiii de igien. Distribuitoarele automate pot oferi majoritatea preparatelor dintr-un meniu, din punct de vedere tehnic, gama produselor care pot di distribuite prin automate fiind practic nelimitat. n practic ns posibilitile de alegre rmn relativ restrnse, fiecare automat furniznd n principiu un singur tip de produs. De aceea ele pot fi combinate ntr-un spaiu care s fie destinat serviciului de alimentaie, clienii avnd la dispoziie mai multe distribuitoare pentru diferite preparate i buturi. Avantajele aduse de utilizarea acestor echipamente se refer la: asigur un timp flexibil de operare, elimin sectorul destinat buctriei, restrng suprafaa de distribuie, se reduce numrul personalului, precum i costurile de exploatare. Ele au fost i sunt utilizate i n cadrul alimentaiei comerciale datorit utilitii pe care o prezintealizrii serviciului c. Unitile specifice alimentaiei comerciale Dup cum spuneam aceasta se mparte n dou mari sectoare: alimentaia rapid i alimentaia tradiional. a) Unitile alimentaiei rapide

ntre alimentaia rapid i alimentaia colectiv exist numeroase similitudini, i anume: buctria exclude preparatele sofisticate, posibilitile de alegere ale clientului sunt relativ limitate, serviciul este simplificat, preul relativ sczut, iar alctuirea meniului se face de ctre client fr influene directe exercitate din partea personalului de servire. Cele mai cunoscute uniti specifice alimentaiei rapide sunt: a. restaurantul cu autoservire pune la dispoziia clienilor, pe parcursul ntregii zile, un sortiment relativ cuprinztor de preparate calde i reci i buturi alcoolice i nealcoolice aezate n linii de autoservire cu flux dirijat de unde clienii au posibilitatea de a se servii singuri, iar plata fcndu-se la finalul liniei. Avantajele organizrii acestui tip de unitate se refer la gestiuniea i organizarea muncii precum i la productivitatea ridicat a personalului datorat specializrii locurilor de munc. Condiiile pe care le prezint aceast unitate sunt: i. capacitatea 60-200 de persoane ii. buctria amplasat lng linia de servire iii. barul pentru buturi se poate amplasa n linie sau separat iv. afiarea preurilor i postarea lor pe suporturi lng preparate v. poionarea n gramaje corespunztoare preurilor vi. meniul ales de client se face dintr-o ofert relativ redus vii. orarul de funcionare se organizeaz pentru 12-13 h/zi b. restaurantul fast-food se caracterizeaz prin vnzarea exclusiv la tejghea a unui sortiment limitat de produse prezentate n ambalaje de unic folosin, care se pot consuma pe loc sau se pot transporta la pachet. Acest tip de unitate a cunoscut o dezvoltare rapid reprezentnd la ora actual cca. 20% din piaa mondial a unitilor de alimentaie. Condiiile de organizare i funcionare a acestei uniti sunt: 1) Capacitatea minim de 100 de persoane cu acces la locul de distribuie 2) Amplasarea se realizeaz pe fluxuri pietonale intense 3) Clientela se ncadreaz n grupa de vrst 15-35 de ani 4) Este dotat cu echipamente moderne pentru pregtirea rapid i condiionarea produselor 5) O proporie important de 25-35% din consum se realizeaz n afara unitii 6) Forma de plat se face la cas odat cu ridicarea produselor 7) Orarul de funcionare se programeaz pe durata a 15-16 h/zi La succesul acestei formule de organizare a serviciilor de alimentaie contribuie patru principii: calitatea produselor oferite, rapiditatea serviciului, curenia spaiilor i respectarea condiiilor de igien, preul sczut al produselor. c. Cofetria-patiseria sunt uniti specializate pentru desfacerea unui sortiment larg de prjituri, patiserie fin pentru consumul pe loc sau la domiciliu, precum i a unui sortiment de buturi nealcoolice calde i reci sau a buturilor fine Condiiile caracteristice acestui tip de unitate: A. Capacitatea de 20-60 locuri, la mese B. Sortimentul oferit poat fi realizat n laboratoarele proprii sau n laboratoare central sau a altor uniti

C. Serviciul de consum se realizeaz pe loc fie folosind personal specializat, fie folosind un sistem de autoservire D. La unitile de patiserie se folosesc ca dotare mese de tip expres i acestea pot reuni 2 profile patiserie i plcentrie E. Alte tipuri de uniti: ceainrie, simigerie, gogoerie etc. d. Uniti de tip bar sunt uniti specializate cu programn de zi sau de noapte n care se servete un sortiment diversificat de buturi alcoolice i nealcoolice i gam restrns de produse culinare. Servirea clienilor se face la bar sau la mese. Tipurile de uniti de acest gen: bar de zi, bar de noapte, cafe-bar, disco-bar, snack-bar, bufet-bar. b) Unitile de tip restaurant Restaurantul reprezint un local public care mbin activitatea de producie cu cea de servire, oferind un sortiment variat de produse alimentare i buturi. La restaurantul clasic putem identifica cteva caracteristici: Amplasarea lor se face n orae sau n zone de interes turistic Se asigur o varietate sortimental lrgit i servirea se face cu personal specializat Din punct de vedere al construciei se vor identifica urmtoarele spaii la nivelul unui restaurant: parcare sau acces auto, hol dotat cu sau fr garderob, saloane de servire diferite care s asigure condiii corespunztoare pentru oferirea de servicii, buctrie proprie i spaii de depozitare n cadrul acestei categorii de uniti putem identifica anumite restaurante specializate i anume: a) restaurantul cu specific ofer o gam sortimental de produse alimentare i buturi specifice prin dotare, profil, inuta angajailor, momente reacreative i structura sortimental trebuie s prezinte obiceiurile gastronomice specifice principale tipuri de restaurante: cu specific local, regional, naional, crama b) restaurantul specializat servete un sortiment specific de preparate care se afl permanent n lista de meniu se acord atenie deosebit prezentrii preparatelor principalele tipuri: pescresc, vntoresc, rotiseria, restaurant lactovedegtarian, zahanaua. La restaurant 1,6 mp/loc pentru 5stele 1,5 mp/loc pentru 4 stele 1,3 mp/loc pentru 3 stele 1,0 mp/loc pentru 2 i1 stea La bar 1,2 mp/loc pentru 5 i 4 stele 1,1 mp/loc pentru 3 stele 1,0 mp/loc pentru 2 i 1 stea Fast-Food

1,2 mp/loc pentru categoria I 1,1 mp/loc categoria II 1,0 mp/loc categoria III n cadrul salonului dotarea cu mobilier trebuie s asigure confortul i ambiana adecvate . a) Mesele Ca regul general se recomand ca n cadrul salonului de servire s existe urmtoarea proporie a meselor : 50% mese rotunde, ovale sau hexagonale, 30% mese dreptunghiulare i 20% mese ptrate. Blatul meselor trebuie s fie plasat la 75cm de pardoseal. Dimensiunile meselor difer din nou n funcie de confortul pe care trebuie s l ofere clienilor i numrul de locuri la mas. Astfel se ncearc respectarea urmtoarelor dimensiuni pentru: Mas rotund 4 persoane 100 cm diametru 6 persoane 125 cm diametru 8 persoane 150 cm diametru 10 persoane 175 cm 12 persoane 200 cm Mas ptrat de 4 persoane 100/100 pentru categorie superioar 80/80 pentru categorie inferioar Mas dreptunghiular 4 persoane 125/100 6-8 persoane 175/100 8-10 persoane 250/100 10-12 persoane 300/100 Pentru saloanele care ofer servicii pentru grupuri organizate sau pentru organizarea de evenimente recomandarea este de a dispune de mese ptrate i dreptunghiulare, deoarece acest lucru asigur realizarea de combinaii n form de I, T, U, E. b) Scaunele Acestea trebuie s fie confecionate din acelai material ca mesele, nlimea ezutului s fie de 44-46 cm, iar cea a sptarului de 86-92 cm. Pentru taburetele folosite de ctre cofetrii nlimea este de 42-46 cm, avnd un diametru de 34-40 cm. n funcie de forma meselor, modul de amenajare i tipul localului se vor stabili i lrgimea culoarelor de circulaie. De asemenea se poate realiza o amenajare diferit a saloanelor unui restaurant atunci cnd acestea sunt diversificate: clasic, pentru mese festive, pentru micul dejun, cu profil divers. II Spaiile de producie i depozitare n cadrul unui restaurant spaiul de producie este buctria. ntruct exist situaii n care buctria deservete mai multe uniti sau situaii n care ea nu este o buctrie complet n

primul rnd trebuie s dicutm tipurile de buctrii: a) Buctria central presupune separarea n spaiu i timp a produciei de activitile de servire, fiind caracterizat de o eficien sporit, prin realizarea unui numr mare de porii de preparate. Organizarea permite o utilizare echilibrat a personalului de-a lungul unei zile de munc fr rupturi de ritm. Pentru distribuia preparatelor exist dou tipuri de lanuri de distribuie i anume: Lan de distribuie cald cnd producia i consumul au loc n aceeai zi, cu separarea spaiului, iar preparatele trebuie transportate n condiii izoterme la temperatura de 80 grade C i meninute n buctria terminus la o temperatur de 65 grade C maxim 3 ore Lan de distribuie rece cnd producia i consumul sunt delimitate de o perioad mai lung de timp, iar preparatele n prealabil sunt refrigerate i stocate, fiind aduse n buctria terminus la o temperatur de 65 grade C i servite imediat b) Buctria principal furnizeaz toate produsele n cadrul unui restaurant clasic c) Buctria satelit (terminus) asigur finisarea produselor realizate i furnizate de ctre o buctrie central Organizarea structural a unei buctrii presupune urmtoarele spaii tehnologice n cadrul buctriei: A) Spaii de producie Buctria cald spaiul destinat pregtirii termice a preparatelor Buctria rece rezervat pentru pregtirea preparatelor reci, cumulnd i funcia de bufet rece sau de serviciu Laborator de cofetrie-patiserie unde se realizeaz produse de patiserie, semipreparate pentru buctrie pe baz de aluaturi Carmangeria spaiu destinat proceselor tehnologice de pregtire a preparatelor din carne Cafetria spaiu de producie destinat pregtirii micului dejun, precum i pentru pregtirea cafelei, ceaiului, deserturilor calde, amplasat n vecintatea buctriei calde i prevzut cu front de servire separat Spaii pentru prelucrri preliminare B) Spaii anexe Oficiul face legtura ntre servire i producie Spltorul pentru vase de buctrie este dotat cu degresor cu injecie de abur, spltor cu dou compartimente i rastelul metalic Spltor pentru vesel Depozitele, magaziile Vestiar, grup sanitar pentru personal Buctria necesit o suprafa de 0,28-0,32 mp pentru fiecare porie servit zilnic, din care 30% pentru echipamente i 70% pentru activitile de munc i acces. Funcionalitatea unei buctrii va fi determinat de respectarea urmtoarelor principii: Principiul vecintii imediate Principiul neinterferrii fazelor salubre cu cele insalubre

 Principiul gestiunii unice i a posibilitii de cuprindere n aria vizual a tuturor activitilor de ctre buctarul ef Principiul controlului i verificrii la punctul de recepie a mrfurilor livrate Dotarea material a buctriei depinde n cea mai mare msur de ceea ce se dorete a se realiza ca sortiment de preparate, numrul poriilor din fiecare preparat, tehnologia culinar 3.3 Particularitile alimentaiei rapide Pentru restaurantul cu autoservire elementul cheie l constituie sistemul de distribuie. Acesta trebuie s asigure fluena clienilor n cadrul restaurantului ceea ce l recomand ca factor n determinarea suprafeei de consum alturi de : numrul de clieni, timpul mediu de alegere i consum al produselor, suprafaa slii de consum aferent unui loc la mas. Pentru unitile de alimentaie rapid se disting din punct de vedere a sistemului de organizare a autoservirii 3 tipuri de sisteme de distribuie: A) Self-service liniar presupune deplasarea clientului de-a lungul unei linii de autoservire i plata la captul acesteia. n acest sistem echipa de angajai este format din lucrtori care se ocup cu aprovizionarea liniei, casieri i debarasatori Avantajele sistemului Numr mare de clieni servii Productivitatea mare a personalului unitii Posibilitatea observrii directe a reaciei clienilor Folosirea intensiv a suprafeei de distribuie Dezavantajele sistemului Blocarea firului de ateptare Rupturi de ritm n aprovizionarea liniei de autoservire Obligativitatea parcurgerii ntregii linii de ctre client B) Distribuia free-flow se realizeaz prin puncte de distribuie specializate, eventual amplasate insular, separate ntre ele prin zone de acces. Aceste punctde distribuie sunt dispuse sub form de standuri, eventual i cu o poziie de ncasare Avantajele Evitarea blocajelor la firul de autoservire al clienilor Productivitatea muncii este superioar restaurantului cu servire la mas Se formeaz o relaie client-personal Dezavantajele Investiie mai mare la nivel de dotare pentru standuri Numr mai mare de personal Fia Postului: Osptar - Atribuiile postului: Utilizeaz corect echipamentele, mobilierul i obiectele de inventar specifice i le folosete n siguran Realizeaz serviciile respectnd tehnologia profesional Acioneaz permanent pentru satisfacerea clientului i fidelizarea lui Efectueaz servirea cu atenie, astfel nct s se evite accidentele Utilizeaz corect dotrile locului de munc Respect reglementrile specifice activitii din restaurant referitoare la protecia

consumatorilor Aplic n mod corect normele de igien Ofer servicii personalizate Se adapteaz la reaciile clientului Ofer clienilor un tratament ntotdeauna curtenitor, serviabil Respect standardele referitoare la int i comportament Particip la aranjarea mise-en-place-ului Efectueaz servirea clienilor respectnd: Regulile de servire Etapele efecturii serviciului Principalele metode de servire Particularitile sortimentului de produse culinare Particularitile sortimentului de buturi alcoolice i nealcoolice Efectueaz serviciile de mic dejun, dejun i cin, n camerele hotelului 1.3. Comportamentul personalului Serviciul prestat este o combinaie a 2 componente, una cantitativ, mai uor de definit, msurat, comparat i contientizat, avnd ca elemente determinante: echipamentele tehnice, decorul, ambiana, alimentele, produsele, metodele de lucru, sarcinile rutiniere, numrul de personal, etc., i o component calitativ, care se manifest prin comportamentul personalului i relaiile pe care le dezvolt cu clienii. Un comportament adecvat asigur alturi de metodele i sarcinile de munc bine realizate un coninut al calitii relaiilor cu clienii. Elementele care vor forma aceast component calitativ sunt: Comportamentul personalului Atitudinea personalului n relaia cu clientul Modul de a aciona n faa clientului Mecanismul de obinere a satisfaciei se bazeaz pe minimizarea decalajului dintre ateptri i experiena trit s tind spre zero. Regulile de comportament se refer la : 1) Salutul i exprimarea Salutul va fi nsoit de o uoar nclinare a capului i de un zmbet, eventual o formul de politee. Salutul trebuie s se repete i la plecarea clientului. n serviciile de alimentaie folosirea cuvintelor: domnule, doamn, v rog, m scuzai i mulumesc este esenial n relaia cu clienii. 2) inuta fizic i vestimentar Igiena personal constituie o cerin i o obligaie de prim ordin pentru toi. Ei trebuie s aib un aspect curat, plcut, ngrijit, iar minile i faa s le fie ntotdeauna curate. Vestimentaia trebuie s corespund cerinelor de ordin general: s fie bine croit, curat, clcat, rezistent i uor de ntreinut i aceeai pentru toi angajaii. 3) Gestic i mimic Poziia corpului trebuie s uureze efectuarea micrilor necesare servirii clienilor: spatele drept, trunchiul uor aplecat n fa, capul n poziie normal, privirea ndreptat spre client.

Gestica constituie manifestri sau exteriorizri ale dorinelor, sentimentelor i inteniilor angajailor. Acestea nu trebuie s fie brute, afectate sau violente. Mimica trebuie s fie natural, expresia feei s oglindeasc blndee, veselie, cinste i solicitudine. 4) Tactul profesional Trebuie s caracterizeze fiecare angajat i presupune simul msurii, o manier deosebit de grijulir n comportament. Pentru aceasta este necesar ca angajatul s tie: sp asculte clientul, s nu dea replici neconvenabile sau s-i impun punctul de vedere. Prioriti generale de servire: a. Femeile sunt primele, n ordinea vrstei b. Brbaii sunt servii ulterior de asemenea n funcie de vrst c. Ultimii servii sunt copii, dac clientul nu cere altfel Dezvoltarea i meninerea unor bune relaii cu clienii cer dou nsuiri din partea directorului de restaurant: Abilitatea de a recunoate simptomele unei deteriorri a relaiilor cu clienii Abilitatea de a rezolva cauzele problemelor ivite n relaiile cu clienii Simtomele problemelor ivite n relaiile cu clienii sunt: a) Reclamaiile viznd produsele i personalul b) Accidentele care au loc n timpul servirii c) Greelile personalului n servire d) Discuii n contradictoriu e) Moralul sczut al personalului f) Disfucii n utilizarea echipamentelor 1.4. Funciunea de aprovizionare Aprovizionarea reprezint setul de operaii care-i permit organizaiei s dispun n permanen de bunurile i serviciile provenind din mediul comercial. Politica de aprovizionare a unui restaurant se refer la alegerea produselor, selecia noilor furnizori, relaiile comerciale cu furnizorii, gestiunea stocului de mrfuri care poate ajunge la un numr de 500-600 de articole n funcie de tipul de producie: Producie continu producie de serie cu utilizarea unei game restrnse de produse, dar n cantitate mare i cu programarea din timp a produciei. La acest tip de producie stocurile sunt mici. Producie discontinu caracteristica principal fiind de a supune prelucrrii cantiti mici, dar produsele obinute sunt diversificate. n acest caz numrul de produse aprovizionate este mare. Producie prin proiecte atunci cnd se realizeaz produse unice, iar cantitile sunt bine calculate din timp. Stocurile se constituie n primul rnd pentru produsele alimentare care n funcie de natura mrfurilor i a materiirlo prime presupun stocarea ntr-una din urmtoarele categorii de spaii specializate: Economatul spaiul de depozitare a produselor alimentare, altele dect buturile i alimentele perisabile, acestea fiind livrate n magaziile de mn, carmangerii, laboratoarele de cofetrie-patiserie.

 Magazia de buturi asigur stocarea tuturor sortimentelor de buturi alcoolice i nealcooloce Magazia general regrupeaz toate produsele nealimentare, produsele de curenie etc. Ansamblul sarcinior referitoare la activitatea de aprovizionare pot fi ndeplinite prin urmtoarele funcii: a) Funcia de cumprare a. Stabilirea standardelor pentru cumprri b. Determinarea necesarului de aprovizionare c. Stabilirea nomenclatorului de produse d. Alegerea furnizorilor e. Lansarea i supravegherea comenzilor f. Controlul intrrilor de mrfuri b) Funcia de recepie a mrfurilor a. Planificarea i organizarea primirii mrfurilor b. Controlul cantitativ i calitativ c. ntocmirea documentelor de recepie c) Funcia de stocare a. Organizarea depozitrii i pstrrii mrfurilor n spaii i pe categorii de produse b. Gestiunea consumului stocului depozitat c. Verificarea stocului d) Funcia de distribuie a. Organizarea distribuiei b. Controlul livrrilor c. Valorificarea ieirilor de mrfuri Cu privire la stocurile de materii prime i materiale necesare n cadrul organizaiei, obiectivul managerial este gestiunea optim a acestuia folosind o strategie de aprovizionare prin care s se asigure un nivel optim al mrimii lotului de aprovizionare, respectiv al stocului din depozit. Prin aceast strategie se urmrete reducerea costurilor implicate n aprovizionare: 1) Costul de aprovizionare, respectiv preul de achiziie 2) Costul de lansare a comenzii n care sunt incluse: costurile de negociere cu furnizorii, cheltuielile de transport, cheltuielile cu recepia etc. 3) Costul stocrii care presupune costurile de depozitare efectiv i pierderile datorate imobilizrii n timp a mrfurilor i alimentelor stocate ( acestea se consider n limite normale la un procent de max 15-25%) Corespunztor naturii materiei prime cu care trebuie unitatea s se aprovizioneze se poate opta pentru una dintre urmtoarele metode de gestiune a stocurilor: I. Mrimea optim a lotului cu care se aprovizioneazII. Mrimea optim a stocului din depozit III. Numrul optim de reaprovizionri pe o perioad de timp IV. Intervalul optim ntre 2 aprovizionri consecutive 1.5. Funcia comercial a meniului Alctuirea listei pentru meniu Lista pentru meniu reprezint o prezentare a tuturor preparatelor gata pregtite sau care pot fi pregtite la comand, oferite spre alegere clienilor. Prima impresie despre

un restaurant sau unitate alimentar se formeaz pe baza listei ofertei acestuia. Pentru firm lista va juca mai multe funcii importante: o Este un instrument de promovare o Reprezint oferta de vnzare i servicii a restaurantului o Ofer informaii referitoare la preurile practicate o Reprezint o modalitate de stimulare a modului de alimentaie De aceea listele pentru meniu trebuie alctuite astfel nct s constituie un instrument de promovare care s conduc la creterea vnzrilor i n acelai timp s satisfac cerinele clienilor. Lungimea listei pentru meniu este expresia fidel a varietii produselor oferite. n mod tradiional la restaurantele clasice se practic o list relativ lung, care n anumite situaii poate aduce o serie de inconveniente: Prelunete timpul de servire a clienilor Scade numrul de clieni servii pe loc la mas, respectiv productivitatea restaurantului Scade viteza de rotaie a stocului de marf Crete timpul de pregtire al produselor n buctrie i complexitatea activitilor desfurate Nici o list prea scurt nu este favorabil, datorit imaginii de slab diversificare. Exist cteva situaii n care se recomand folosirea unor liste pentru meniu relativ lungi: 1) Restaurantele clasice sau cnd poziionarea unitii n cadrul pieei o impune 2) Numrul de clieni este foarte mare, peste capacitatea de servire a unitii 3) Produsele i preparatele nu ridic probleme deosebite de pstrare i pregtire 4) Lungimea listei este rezultatul combinrii unui numr mic de produse de baz Ca instrument de vnzare, listele pentru meniu trebuie s fie personalizate, simplificate, sugestive, s promoveze prioritar sortimentele de interes pentru firm i s aib o realizare tehnic corespunztoare. n proiectarea listei trebuie s se in seama de cteva principii importante de baz: Suportul trebuie s fie dintr-un material agreabil vizual i suplu ca utilizare Listele trebuie scrise pe hrtie de calitate, dac lista se schimb zilnic atunci este de preferat o hrtie uoar, iar pentru o list folosit o perioad mai mare de timp este preferat o hrtie cartonat Dimensiunea trebuie s fie moderat pentru a nu incomoda i a asigura confortul clienilor n utilizare, la un restaurant clasic dimensiunea maxim de 40x30cm Formatul trebuie s fie simplu, s permit o citire uoar, textul trebuie s fie aerisit, iar caracterele utilizate de 2,5 cm Grafica trebuie s fie atrgtoare astfel nct lista s se constituie ntr-un mijloc de reclam Denumirile preparatelor i a buturilor trebuie formulate astfel nct s redea o imagine clar i interesant a acestora Preparatele se trec cu denumirea complet, corect aa cum sunt recunoscute n gastronomia naional i internaional n cazul unor preparate internaionale clasice, se nscriu cu denumirea strin consacrat Este de dorit ca listele s fie scrise att n limba romn ct i ntr-o limb de

circulaie internaional Preparatele trebuie s fie aranjate n pagin pe grupe de sortimente, de regul n ordinea n care sunt servite i a preurilor, ncepnd cu cele mai mici Specialitile se nscriu cu caractere deosebite sau beneficiaz de o aezare diferit n cadrul listei Lista trebuie s evidenieze zilnic preparatele specifice sezonului Lista va conine preurile i taxele pentru servicii speciale Lista trebuie s cuprind denumirea unitii, adresa, telefonul, orarul de funcionare, ora la care se va lua ultima comand n concluzie stilul trebuie s fie simplu, atractiv i uor de citit. eful de sal i osptarii trebuie s cunoasc coninutul listei, denumirea preparatelor i buturilor, compoziia sumar a preparatelor nscrise i s fie n msur s ofere informaii clienilor. Tipuri de liste: Lista pentru micul dejun cuprinde: buturi calde, preparate din ou, lapte i derivate, carne, legume i fructe, cereale, panificaie i patiserie, buturi rcoritoare, diverse Lista de preparate pentru dejun/cin cuprinde: preparatele de buctrie, cofetriepatiserie i alte produse alimentare pe care o unitate le pune la dispoziia clienilor. n list se trec: denumirea preparatelor, unitatea de msur /gramaj i preul cu TVA Grupele de preparate se trec n list n ordinea n care se servesc de regul la o mas: o Gustri reci i calde o Supe, creme, consomeuri, ciorbe o Preparate din pete i fructe de mare o Antreuri reci i calde o Preparate de baz o Legume i salate o Brnzeturi o Dulciuri de buctrie, cofetri-patiserie o Fructe Cte preparate trebuie s cuprind fiecare grup? Pentru gustri, supe, antreuri, numrul de preparate trebuie s fie aproape egal cu cel din carne. n ce privete gama din pete se recomand ca la un preparat s-i corespund 3 preparate din carne. Diversitatea legumelor crude sau fierte va depinde de preparatele cu care se asociaz. n privina deserturilor, numrul acestora trebuie s fie aproape egal cu jumtate din cantitatea total de preparate din pete i cele de baz luate mpreun. Se recomand de asemenea ca lista s conin rubricile: Sugestii Preparatul zilei Specialitatea casei Specialitatea buctarului ef ntr-o list nu pot s figureze dou preparate asemntoare. Pentru punerea n eviden a preparatelor la care s-a aplicat un coeficient multiplicator superior trebuie cunoscute

zonele privilegiate din cuprinsul listei: n dreapta sus i mijlocul de sus al paginii. Lista de buturi cuprinde: buturile alcoolice i nealcoolice oferite ca atare sau n amestec, pe care unitatea le ofer clienilor. Buturile se trec n list cu denumirea lor complet i corect, unitatea de vnzare i preul cu TVA, ncepnd cu cele alcoolice i ncheind cu cele nealcoolice. a) Aperitive: rachiu, vermuth, bitter, vinuri speciale b) Vinuri albe, roze, roii, ampanie c) Bere d) Digestive: coniacuri, rachiu, vinars, lichior e) Buturi n amestec, buturi rcoritoare, ceai, cafea Lista pentru serviciul de camer ofer o gam sortimental selectat din listele existente n cadrul restaurantului Lista de vinuri atunci cnd oferta va fi trecut cu denumirea complet i corect, respectiv trebuie s conin sortimentul de vin i podgoria de provenien. Tehnica alctuirii meniului Meniul reprezint totalitatea preparatelor de buctrie, cofetrie-patiserie i alte mrfuri alimentare care se servesc la o mas ntr-o succesiune prestabilit. Alctuirea meniului necesit cunotine despre alimente i metodele de baz de preparare i de servire. De asemenea trebuie respectate o serie de reguli care s asigure confortul clienilor. Structura meniului clasic s-a desprins din vechiul serviciu francez, dar a inut cont tot mai mult de conceptele moderne de nutriie. n funcie de numrul de preparate meniurile moderne pot fi: Meniul zilei 3 feluri Meniul extins 4-5 feluri Meniul festiv minim 6 feluri Reguli de baz n alctuirea meniului Preparatele trebuie servite n ordinea corect Meniul trebuie s nceap cu preparate uoare, se continu pn la cele mai grele i apoi din nou cu cele uoare Dac un preparat cu sos este servit direct dup sup, aceasta trebuie s fie clar Sosurile care se servesc la aceeai mas trebuie s difere ca gust i culoare Preparatele din pete se servesc naintea celor din carne Carnea alb se servete naintea celei roii Preparatele fierte se servesc naintea celor fripte, prjite sau coapte Nu trebuie s se repete modul de preparare la sortimentele servite ntr-un meniu Nu trebuie s se repete principalele ingrediente ntotdeauna se prefer folosirea produselor proaspete de sezon La alctuirea meniului se vor avea n vedere i cerinele legate de specificul unitii, respectiv: Posibilitatea de aprovizionare i producie Categoria unitii Timpul disponibil al clientului Tipuri de meniuri n funcie de gradul de libertate n alegerea preparatelor: Meniul a la carte ofer posibilitatea alegerii dintr-o list pentru meniu n funcie de dorinele i nevoile clienilor

 Meniul zilei se prezint pe o foaie separat n interiorul listei de preparate, constituit din 3 preparate pentru prnz/cin. Se poate constitui din specialitile restaurantului fiind un mijloc de promovare a unor preparate cu o rat de rentabilitate mare pentru unitate. Acestea sun prezente de obicei de Crciun, Revelion, Pate, sau zilnic la restaurantele de lux. Meniul cu pre fix asigur simplificarea alegerii i asigurarea clientului de suma de plat. Meniul este caracteristic pentru restaurantele mici i ndeosebi pentru dejun. Este oferit n paralel cu cel a la carte, prezentat pe o foaie separat cu data zilei respective. Se pot oferi dou tipuri de astfel de meniuri, i anume: o Fr posibilitatea de alegere cnd clientul nu are posibilitatea s aleag, fiind oferit cte un singur preparat pentru fiecare sortiment. Specific pentru mesele festive. o Cu posibilitatea de alegere atunci cnd la nivelul fiecrei game clientul poate opta dintr-o ofert de minim 2 maxim 5 preparate. Meniul cu specific se adreseaz difereniat pe categorii de clieni n funcie de vrst, evenimente, de exemplu pentru zilele de post, tipuri de alimentaii, de exemplu meniuri vegetariene, meniuri dietetice etc. Meniul impus este caracteristic voiajelor forfetare, cu achitarea anticipat a serviciilor de mas i asigurarea acestora n sistem circuit nchis, cu ncadrarea n baremul deja achitat. Este specific pentru sejururi, iar turitii au posibilitatea alegerii unui meniu fix cu o zi nainte, dar i pentru alimentaia colectiv. Meniul comandat presupune stabilirea anticipat a preparatelor servite la mese oficiale. Ele se ntocmesc difereniat n funcie de natura aciunii, de rangul i structura invitailor, de categoria unitii, de sezon, de numrul de invitati.