UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
DEPARTAMENT C.C.T.F.C.
MASTER INFRASTRUCTURI PENTRU TRANSPORTURI

LUCRARE DE DISERTAIE
Strat de forma stabilizat cu var
in cadrul proiectului de reabilitare a DJ 606C,
limita Jud. Dolj Tintaru Buicesti DN6,
km 51+500 km 59+150, jud. Mehedinti

MASTERAND
Ing. Elisabeta BRBETE
COORDONATOR TIINIFIC
Prof. Dr. ing. Ion COSTESCU

MASTER INFRASTRUCTURI PENTRU TRANSPORTURI

Masterand : Ing. Elisabeta BRABETE
Coordonator Stiintific: Prof.Dr.Ing. Ion COSTESCU

CUPRINS
1. DATE GENERALE SITUATIE EXISTENTA
2. DESCRIEREA LUCRARILOR NOI PROPUNERE SI REALIZARE

2.3.1. Strat de forma stabilizat cu var. Generalitati

2.3.1.1. Varul, liant mineral in tehnica rutiera
2.3.1.2. Stratul de forma. Generalitati
2.3.2. Executia stratului de forma in cadrul proiectului
Reabilitare DJ 606C, km 51+500 59+150
2.3.2.1. Solutia de stabilizare cu var
2.3.2.2.Conditii prealabile executiei
2.3.2.3. Actiuni implicate
2.3.2.4. Lucrari pregatitoare
2.3.2.5. Executia stratului stabilizat cu var
2.3.2.6.Teste de laborator, verificari
2.3.2.7. Intreruperi neplanificate
3. CONCLUZII
4. REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1.1 - 1.3 Amplasamentul si situatia juridica a terenului, situatia

existenta

Sectorul de drum judetean DJ 606C, incepe la km 51+500, la limita

cu jud. Dolj si se termina la km 59+150, la intersectia cu DN 6,
avand o lung. 7, 65 km
Pentru realizarea lucrarilor nu sunt necesare exproprieri,
reabilitarea DJ 606C se desfasoara pe ampriza actuala a drumului,
terenul pe care se desfasoara lucrarile fiind domeniul public in
administrarea C J MH
in plan traseul este caracterizat de aliniamente de lungime medie
mare, racordate cu curbe arc de cerc, raze mici cuprinse intre 12 m
si 32 m

In profil longitudinal pantele au valori cuprinse intre 0,014% si

14,591%.
In profil transversal, drumul are o parte carosabila cuprinsa intre 5,00
si 6,00 m in extravilan si 7,00-8,00 m in intravilan, incadrat de
acostamente cu latimi cuprinse intre 0,50 si 1,00 m, care prezinta
numai vegetatie.

1.4 Situatia existenta

Structura rutiera existenta este alcatuit dintr-o pietruire de grosime cuprinsa

intre 20cm si 40cm; pietruirea prezinta un amestec de balast, piatra sparta si
bolovanis
stare tehnica necorespunzatoare
gropi in pietruirea existenta: acestea se umplu cu apa dupa fiecare ploaie sau
topirea zapezilor;

fagase longitudinale , acestea se prezinta ca si denivelari sub

forma de albie,pe partea dreapta a partii carosabile in sensul de
circulatie la o distanta de 0.51 m departare de marginea
drumului;

Nu exista podete la drumurile laterale, astfel incat pe DJ 606C apa

balteste, ajungand si pe partea carosabila; podetele existente sunt
intr-o stare avansata de degradare
Santurile (rigolele) lipsesc in cea mai mare parte, sunt colmatate,
prezinta vegetatie specifica de apa si nu au adancimea necesara.

1.4 Studii efectuate, date geotehnice, Studiu Geotehnic, Raport expertiza

studii topo drept scop planuri de situatie, profile longitudinale si transversale
necesare realizarii pieselor desenate, determinarea dimensiunilor partii
carosabile si ale platformei drumului, precum si stabilirea pozitiei retelelor de
utilitati , a limitelor de proprietate, a acceselor;
Studiul geotehnic a fost realizat in anul 2009 ; investigatiile au vizat :
determinarea grosimii si alcatuirii structurii rutiere;
determinarea naturii terenului din patul drumului- pam.coezive si necoezive,
4a,4b,4d- calitate mediocra si rea,sensibile la inghet-dezghet
determinarea nivelului apei subterane in ampriza DJ 606C.
Raportul de Expertiza Tehnica s-a intocmit in anul 2009- DALI,
s -au stabilit dimensiunile profilului transversal, tinandu-se cont si de
dimensiunile drumului existent, pentru evitarea exproprierilor, astfel :
ampriza drumului 10.00 11.00 m;
platforma drumului 8.00 m;
partea carosabila 2 X 3.00 m;
benzi de incadrare 2 X 0.25 m cu aceeasi structura rutiera ca si pc;
acostamente 2 X 0.75 m consolidate cu piatra sparta sau
betonate;
santuri si rigole pereate cu beton de ciment.

2. DESCRIEREA LUCRARILOR NOI PROIECTATE SI REALIZATE

2.1. Scurt breviar de calcul

Lucrarea ce face obiectul prezentei documentatii se incadreaza in categoria

C lucrari de importanta normala, clasa tehnica a drumului este IV;

-stabilirea traficului de calcul; stabilirea capacitatii portante la nivelul patului

drumului; alegerea unei structuri rutiere; analiza structurii rutiere la solicitarea
osiei standard; stabilirea comportarii sub trafic a structurii rutiere;

Metoda analitica de dimensionare, permite stabilirea grosimii totale necesare

a straturilor rutiere astfel incat, RDO la baza straturilor bituminoase sa fie
subunitara, in conformitate cu pct.7.3 din PD 177 2001; RDO <
RDOadmisibila 1.00

cu Programul de calcul CALDEROM 2000, functie de sarcina si de presiunea

pneului au rezultat grosimile straturilor structurii rutiere(trafic apreciat mediu,
sarcina os 115 kN, trafic perspectiva 0.3 mos-10 ani)

2.2 Drumul in plan, profilul longitudinal si profilul transversal

2.3 Structura rutiera

pentru clasa tehnica IV,trafic mediu, urmatorii parametrii:

largirea platformei drumului s-a facut general simetric fata de ax,
exceptie facand supralargirile curbelor existente;
p.c. 2 x 3,00 m, b.i.2 x 0,25 m,acostamente 2 x 0,75 m, platforma
de 8,00 m;
4 cm beton asfaltic BA16
5 cm beton asfaltic deschis BAD25
15 cm piatra sparta
15 cm balast
15-20 cm impietruirea existenta sau 50 cm strat de forma
stabilizat cu var pe zonele cu argila
acostamente consolidate cu piatra sparta, iar unde declivitatile
depasesc 6%, se vor consolida cu beton de ciment C20/25vezi
plan PT tip

2.3.1 Strat de forma stabilizat cu var. Generalitati

2.3.1.1. Varul, liant in tehnica rutiera

Liantii servesc la legarea intre ele a granulelor naturale din contact

Varul -liant mineral nehidraulic care in amestec cu apa se intareste si formeaza o
masa cu plasticitate ridicata;
varul pasta- tratare cu apa in exces- propr.adezivitate cresc in timp;
varul stins in praf Ca(OH)2:prin stropire, strat 20 cm succesive 1.50m+10 cm nisip;
varul nestins CaO se obtine prin macinarea fina a varului bulgari
Efectele varului , stabilizarii cu var a pamanturilor:
*marirea capacitatii portante a pamanturilor si a rezistentei mecanice;
*reducerea plasticitatii pamanturilor argiloase, Ip scade Wp creste;
*flocularea argilei (coagularea sub forma de particule) o lucrabilitate sup.;
*reducerea sensibilitatii argilelor la apa;
*uscarea pamanturilor supraumezite,includerea in pamanturi utilizabile in tehnica
rut.
Stabilirea dozajului de var- Metoda Clasica si Metoda simplificata

M. Clasica corpuri de proba daca Wef > Wopt dozaj tabel var nestins;
Wef Wopt probe la Wopt var
stins.
M.Simplificata abacfct.de Wopt, Wsupl = Wef Wopt, fractiuni 0.063mm

2.3.1.2. Stratul de forma .Generalitati

Stratul de forma - partea superioara a terasamantelor, din pamant stabilizat, in

scopul realizarii unei capacitati portante satisfacatoare circulatiei pe structura
rutiera si pe perioada de executie

grosimea min. constructiva a stratului de forma este de 10 cm, iar latimea este
pe toata latimea terasamentului; pantele in profil transversal ca la suprafata
imbrac. asfaltice,pe ultimii 80 cm.pana la taluzul drumului este de 1012%
declivitatea in profil longitudinal este aceeasi ca la straturile superioare;

functiuni:
* imbunatatirea si uniformizarea portantei terasamentelor la nivelul patului
drumului;
* impiedicarea contaminarii cu pamant a stratului de fundatie din agregate
naturale;
* cresterea rezistentei la actiunea inghet dezghetului a structurii rutiere;
* asigura circulatia mijloacelor de transport pentru materiale si a utilajelor de
santier la nivelul patului drumului.
poate fi alcatuit atat din materiale coezive ( cu var, ciment,zgura+var) cat si din
pamanturi necoezive;

2.3.2. Executia stratului de forma in cadrul proiectului

2.3.2.1. Solutia de stabilizare cu var

Argila slaba cu plasticitate mare-foarte sensibile la inghetdezghet s=6250mp

Din sondajele geotehnice a reiesit faptul ca sub structura rutiera existenta se

gasesc pamanturi coezive nisipuri argiloase, prafuri nisipo-argiloase si
argile nisipoase si pamanturi necoezive nisip, nisip prafos, tip 4a,4b si 4dcalitatereaptr.terasament
gropa de imprumut tip 2b- pamant necoeziv - calitatebuna pentru
terasament
Wef >Wopt Var nestins 6%

2.3.2.2. Conditii prealabile executiei

asigurarea existentei in santier a documentatiei tehnice aferente;

personalul care participa la realizarea patului de fundare sa cunoasca
proiectul de executie, specificatiile tehnice, standardele si normativele;
existenta retetei pentru amestec emisa de catre laboratorul autorizat;
existenta PVRC referitor la stratul suport ;
existenta utilitatilor, respectiv : mijloace de transport corespunzatoare,
autocisterne pentru apa la locul de punere in opera, incarcatoare
frontale, autogredere, utilajul de amestecare si cilindrii compactori,
panouri si indicatoare de semnalizare in perioada desfasurarii activitatii;

asigurarea supravegherii tehnice sef punct de lucru, responsabil RTE,

responsabil CQ, diriginte de santier, asigurarea cu formatie topo si
echipa de muncitori;

dotarea echipei de lucru cu unelte specifice ( lopeti si tarnacoape), cu

mijloace de masura necesare ( metru, ruleta) si cu echipamente de
protectie specifice ( salopeta, casca, cizme);

instruirea efectuata de catre responsabilul SSM privind respectarea

normelor de PSI si PM si a normelor privind executia lucrarilor sub
circulatie.

2.3.2.3. Actiuni implicate

Incarcare pamant din groapa de imprumut, transportul acestuia

la fata locului si asternerea in grosime de 25 cm pentru primul
strat .
Asternerea varului aferent.
Mixarea pamantului cu var.
Compactarea primului strat.
Reluarea lucrarilor de mai sus pentru stratul al doilea, in
vederea obtinerii stratului de forma de 50cm.
Compactarea finala.
Reprofilare si aducere la cota.
Evaluarea densitatilor si capacitatii portante realizate.
Controlul geometric al stratului realizat.

2.3.2.4. Lucrarile pregatitoare

La executia stratului de forma, executat in situ, se poate trece dupa efectuarea
urmatoarelor operatii:

receptia calitativa a terasamentului;

realizarea tronsonului de proba experiment.- pe o lungime de 50 m si pe
toata latimea drumului, cu scop : stabilirea pe santier a componentei de
compactare,

reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor

compactarii, dozajul de var, umiditatea optima de compactare, grosimea optima
de asternere, conditiile de compactare, intensitatea de compactar
( numarul
optim de treceri ), a cotelor si pantelor din proiect;

in cazul in care gradul de compactare nu poate fi obtinut, va trebui sa se

realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a inlocuirii
utilajului de compactare folosit;

partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii, cu acceptul Dirigintelui de santier;

2.3.2.5. Executia stratului stabilizat cu var

excavare in gropile de imprumut -se va indeperta stratul vegetal, se va
asigurarea o pante transversale spre exterior si o panta longitudinala a
fundului gropii de imprumut care sa permita scurgerea apelor;
Se va realiza verificarea calitatii pamantului folosit din groapa de imprumut;
dupa trasarea lucrarilor; se asterne pamantul, se raspandeste varul pe
suprafata stratului astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in
laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
Se realizeaza amestecul de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajului
RACO 350,care cu ajutorul malaxorului rotativ realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen ;

faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare a

acestuia este, in min. 95 % din determinari, mai mare de 70 %, conform
STAS 12253- 84 ;
Se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia
se iau urmatoarele masuri :
daca Wa < Wopt 3 % se adauga cantitatea de apa necesara , in mod
uniform, evitandu-se supraumezirea si se efectueaza inca 2-3 treceri;
daca Wopt 3 % < Wa < Wopt + 3 % - se poate trece la operatia
urmatoare;
daca Wa > Wopt + 3 % - se continua operatia de amestecare si se lasa
pamantul sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3 %.
Se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
Dupa 8.28 h de la de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza
compactarea amestecului cu Cilindrului compactor
Compactarea se face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de
masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in
stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata si de
minimum 95% in toate punctele de masurare STAS 1913/13-83;
Se considera ca influenta utilajelor de compactare asupra calitatii este
determinanta

Caracteristica cea mai importanta a compactoarelor vibratoare este

eficacitatea lor in adancime, fapt ce le recomanda pentru compactarea
straturilor in grosimi mari, min.15 cm, 25 cm in cazul nostru;
astfel pentru primele treceri se poate adopta o viteza mai ridicata, dar daca
se doreste obtinerea unui grad de compactare ridicat, peste 95%, este
obligatoriu ca terminarea compactarii sa se faca cu o viteza redusa; Pe
straturile asternute si compactate se vor face determinari;
Stratul tratat cu var se protejeaza impotriva uscarii, fie prin executia imediata
a stratului urmator, fie prin mentinerea suprafetei stratului in stare umeda prin
udarea cu apa;
Se vor verifica grosimile si panta transversala a fiecarui strat in parte;se vor
face masuratori topografice si deflectometrice;

Capacitatea portanta a patului drumului se considera realizata daca valoarea

deflexiunii caracteristice, masurate in 0.01 mm, calculata cu Metoda
Benkelman rezulta mai mica decat valoarea admisibila a deflexiunii la
nivelul superior al stratului de forma care este 200, conform STAS 12253 ;

Uniformitatea executiei s-a considerat satisfacatoare deoarece valoarea

coeficientului de variatie a rezultat ,in urma masuratorilor cu deflectometrul
Benkelman sub 40%, conform CD 31-1993;

masuratorile cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman se efectueaza

obligatoriu pe sectoare omogene de masurare;

s-au realizat pe ambele benzi de circulatie, pe fir de masurare situat la

cca.1.00 m de marginea partii carosabile, in cel putin 20 puncte de masurare
pe o distanta de 500 m

Tolerantele in dimensiunile si cotele patului drumului sunt :

latimea 5 cm de la axul drumului si 10 cm pe toata latimea drumului;
cotele, intre +2.5 cm si 5.0 cm.
Panta transv trebuie sa respecte panta imbrac rutiere cu tolerante de 1 %.

2.3.2.6. Teste de laborator, verificari

1. Raport de incercare pentru determinarea granulozitatii si plasticitatii

*
Pamantul din patul drumului supus probelor prin metoda sedimentarii, a
rezultat, conform STAS 1243/88, tabel 3 argila. Ip delimiteaza domeniul de
comportare plastica a pamanturilor, calculat ca Ip = Wl - Wp
Wl- limita superioara de plasticitate
Wp- limita inferioara de plasticitate , Ip = 32.7 %
incadreaza pamantul ca argila slaba cu plasticitate mare- foarte sensibile
la inghet-dezghet; pentru lucrarile de terasamente se recomanda ca Ip 30 %.
*
Pamantul din groapa de imprumut prin metoda cernerii- metoda
separarii pe fractiuni granulare a pamanturilor necoezive si prin metoda
sedimentarii- doar daca materialul foarte fin ramas in tava depaseste 10 %
din masa totala a materialului trecut prin site, a rezultat nisip fin si nisip
prafos pamant necoeziv tip 2b STAS 1913/13-1983 , tabel 1si 3 , ,
STAS 1243/88 tabel 1a
* Groapa de imprunut nr.2 - in urma raportului de incercare pentru
determinarea granulozitatii materialului, conform STAS 1913/5-85, prin
metoda cernerii a rezultat pamant nisip mijociu cu Ip <10 %, nisip argilos
cu plasticitate redusa si cu sensibilitate mijlocie la inghet.

Transpunand rezultatele analizei granulometrice intr-un grafic care are pe

orizontala diametrele sitelor si pe verticala fractiunile in % ( fractiunile
granulare ramase pe site dupa fiecare cernere) se obtine curba
granulometrica a pamantului analizat; se verifica incadrarea in curba
standard si daca nu se corecteaza cu amestecul optimal ;

Ip = Wl Wp (%)-delimiteaza domeniul de comportare plastica a pamant

Wl limita sup.de plast.; Wp - limita inf.de plast

2. Varul utilizat pentru stabilizarea stratului este varul nestins, aprovizionat tip
VAR industrial tip IV, Calcic Nestins CL 80 Q insotit de Declaratia de
conformitate cu caracteristicile de performanta ale produsului;fiecare lot de
livrare a fost insotit de documentul de certificare a calitatii si se pastreaza la CT
3. Determinarea umiditatii optime de compactare
Raport de incercare Incercarea Proctor, prin care se determina Wopt de
compactare pentru pamantul ce urmeaza a se stabiliza cu var;
4.
Umiditatea pamantului se verifica inainte de asternerea varului si se
stabileste cantitatea de apa necesara asigurarii Wopt de compact.
5. Verificarea dozajului de var ( 6% din masa pamantului in stare uscata).
6. Umiditatea amestecului in strat se determina inaintea compactarii.
7. Gradul de faramitare a pamantului stabilizat .
8. Uniformitatea amestecului cu var.
9. Gradul de compactare se verifica dupa incheierea compactarii .
10. Se verifica capacitatea portanta a stratului de forma prin masuratori cu
deflectometrul BenkelmanInterpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu
parghie Benkelman s-a efectuat in scopul controlului calitatii executiei lucrarilor
la drum, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon si a valorii
coeficientului de variatie care trebuie sa se inscrie in valorile admisibile stabilite
in Normativul CD 31-93.

2.3.2.7. Intreruperi neplanificate

1. In cazul unor ploi , executia stratului de forma se intrerupe; in cazul unei

ploi accidentale amestecarea pamantului cu var se intrerupe si stratul
necompactat se protejeaza impotriva patrunderii apei prin acoperirea cu folie
de polietilena; eventualele supraumeziri ale materialului impun masuri de
reducere a umiditatii.

2. Reluarea lucrarilor se poate incepe numai in momentul in care umiditatea

stratului suport permite acest lucru; se tine cont de umiditatea ce rezulta din
raportul de incercare emis de catre laboratorul de santier.

3. In cazul in care au aparut deteriorari ale stratului suport, acestea se vor

remedia inaintea inceperii executiei stratului stabilizat cu var.

4. Se interzice executarea lucrarilor atunci cand pamantul este inghetat,

contine gheata sau zapada

2.4 Scurgerea apelor

2.5Parapeti

2.6 Drumuri laterale si acces la proprietati

colectarea si evacuarea apelor de pe platforma drumului se va face prin santuri

si rigole pereate cu beton de ciment C20/25 turnat monolit ;
se vor realiza 3 podete tubulare noi cu diametrul de 1.00 m, lucrari de curatare
si decolmatare, se vor reface camerele de cadere ;
s-a prevazut amplasarea de parapeti de protectie metalici de tip semigreu pe
fundatii izolate dupa cum urmeaza: inainte si dupa fiecare podet sau pod pe o
distanta de 10 m;
Drumurile laterale comunale s-au amenajat pe o lungime de 50 m cu acelasi
sistem rutier ;
Drumurile laterale secundare (agricole, de exploatare) s-au balastat pe o
lungime de minim 15 m;
S-au amplasat podete tubulare 600 la drumurile laterale pentru a asigura
continuitatea scurgerii apei prin santuri; de asemenea podete tubulare 500
la accesele la proprietati.

2.7 Semnalizare si marcaje rutiere

In scopul cresterii fluentei traficului si a sigurantei participantilor la trafic s-au
prevazut mai multe tipuri de marcaje:
2.7.1. Marcaje longitudinale

marcaje de delimitare a benzilor

marcaje de delimitare a partii carosabile.

marcaje discontinue
2.7.2. Marcaje transversale

de oprire

de cedare a trecerii

de oprirea interzisa

de reducerea vitezei - benzi rezonatoare

2.7.3. Marcaje diverse
de ghidare

pentru spatii interzise

de avertizare - sageti de directionare a traficului

a. sageti de selectare pe benzi;

b. sageti de schimbare a benzii;

c. sageti de repliere.

2.8 Organizarea de santier

Pentru Organizarea de santier, capitol distinct la pct.5.1.1 in D.G. al

obiectivului de investitie, s-a intocmit un Proiect distinct;
Proiectul cuprinde lucrarile si dotarile necesare organizarii constructorului:

-panou identificare lucrare;

- birou sef punct de lucru amenajat intr-un container tip birou;

- birou Diriginte de Santier amenajat intr-un container tip birou;

- 3 baraci de santier gen dormitor pentru npersonalul de executie;

- pichet PSI complet echipat si dotat;

- 2 wc uri ecologice cu cate 3 cabine;

- o baraca de santier si 2 baraci atelier;

- gard de imprejmuire, cu plase de sarma, a santierului prevazut cu

poarta acces auto si pietonal;

- traseu provizoriu privind circulatia mijloacelor de transport si de

aprovizionare, prin balastarea drumurilor in incinta.

Terenul pe care s-a amplasat OS a fost pus la dispozitia constructorului

de catre beneficiarul lucrarii si predat prin PVPP liber de sarcini.

Accesul persoanelor straine in zona organizarii de santier este strict

interzisa.

Dupa terminarea lucrarilor si desfiintarea santierului, terenul utilizat

temporar pentru organizarea de santier , tehnologia de lucru sau in alte
scopuri, va fi redat circulatiei sau pus la dispozitia Beneficiarului, respectand
legislatia in vigoare.

3. CONCLUZII

Evaluarea economica a fost de 9 364 mii lei, atribuit castigatorului la 9 036mii lei,
cu o diferenta de 328mii lei.
Din total valoare de 9 037 mii lei (1 181 mii lei pe kilometru ):
)
* Amenajari protectia mediului............................. 8 mii lei
* Amenajarea terenului..........................................2 mii lei
* Lucrari investitie de baza..............................8 807 mii lei / 1 151 mii lei / km
* Organizare de santier......................................219 mii lei ,
- lucrari pregatitoare.................. .......................31 mii lei. ( 0.3 % )
- lucrari de terasamente.......... ........................685 mii lei ( 7.8 % )
*din care strat strat forma..............................460 mii lei ( 5 % )
- structura rutiera.......... ..............................6 477 mii lei ( 73.5 % )
- scurgerea apelor.......... ...............................792 mii lei ( 9 %)
- podete................. .......................................402 mii lei ( 4.6 %)
- siguranta circulatiei..... ............................... 140 mii lei ( 1.6 %)
- drumuri laterale principale............................141 mii lei ( 1.6 %)
- drumuri laterale secundare............................37 mii lei ( 0.4 %
- semnalizare rutiera temporara.....................14 mii lei ( 0.2 %)
- semnalizare rutiera definitiva........................47 mii lei ( 0.5 %)
- marcaje .......... ............................................41 mii lei ( 0.5 %)

Lucrarile de terasamente au fost estimate la valoarea de 685 mii lei , un

procent de 7,8 % din valoare investitia de baza, din care aferent stratului de
forma 460 mii lei, 5 % din investitia de baza;

Raportat la costul lucrarilor consideram investitia in stabilizare cu var un

procent mic comparativ cu aportul structural si cu cresterea duratei de
exploatare , in conditii de siguranta si confort pe care il confera obiectivul
realizat;

S-a urmarit aducerea structurii rutiere la parametrii tehnici corespunzatori

categoriei drumului si mentinerea acestora pe o perioada mai indelungata de
timp prin adoptarea solutiei de stabilizare a terenului de fundare :
- impiedicarea contaminarii cu pamant a stratului de fundatie ;
- imbunatatirea si uniformizarea portantei terasam.la nivelul patului dr.;
- cresterea rezistentei structurii rutiere la actiunea inghet dezghetului.

Tinand cont de starea de degradare a drumului existent , de terenul din patul

drumului ca fiind de o calitate foarte slaba ( pe anumite portiuni de drum )si de
standardele de calitate pe care le indeplineste actualul DJ 606C putem trage
concluzia ca suma de 1 181 mii lei fara TVA pe kilometru de drum se
incadreaza in valorile medii de cost pe tara