Oferta Tehnica Aeroport Otopeni

Elaborarea documentatiei de proiectare (DTAC, PT+DDE), inclusive acordarea de asistenta tehnica pe

perioada de executie si de garantie pentru ”Modenizarea pistei 08L-26R (structura rutiera PCN = minim
89 R/D/W/T, mijloace vizuale si canalizare) in vederea respectarii specificatiilor de certificare
aplicabile pentru o pista destinate a fi utilizata de aeronave cu litera de cod 4E in conditii de
vizibilitate redusa”.

1. Suprafete de miscare aeroportuare – Structuri rutiere

2. Marcaje

Dupa definitivarea lucrarilor de modernizare a suprafetei de rulare a pistei de decolare aterizare

PDA2 (08L-26R), se vor realiza marcajele, in conformitate cu prevederile EASA – CS ADR-DSN – Chapter
L: VISUAL AIDS FOR NAVIGATION (MARKINGS).

Pentru pista de decolare aterizare se vor prevedea urmatoarele tipuri de marcaje:

- Marcaje de prag, inclusiv indicativele pistei pe fiecare directie de operare (CS ADR-DSN.L525,
L535);
- Marcaj axial (CS ADR-DSN.L530);
- Marcajele punctelor tinta (CS ADR-DSN.L540) – se vor corela cu pozitia finala a echipamentelor
de radionavigatie si a sistemelor PAPI;
- Marcajele zonei de contact a rotilor cu pista (CS ADR-DSN.L545);
- Marcaje marginale (CS ADR-DSN.L550);
- Marcajele axiale pentru accesul aeronavelor pe caile de rulare si de degajare rapida adiacente
pistei (CS ADR-DSN.L555).

Marcajele de pe pista de decolare aterizare se vor realiza cu vopseluri de culoare alb reflectorizant,
cu exceptia marcajelor de acces pe caile de rulare adiacente, ce se vor realiza cu vopseluri de culoare
galben reflectorizant.

In cadrul documentatiei tehnice se va avea in vedere realizarea planurilor de marcaje, in

concordanta cu etapizarea lucrarilor de executie. Suplimentar fata de marcajele descrise mai sus, pentru
etapizarea lucrarilor, vor mai fi prevazute si urmatoarele tipuri de marcaje:

- Marcaje prag decalat (CS ADR-DSN.L535 – C)

- Marcaje pentru pista sic ai de rulare inchise (CS ADR-DSN.R.855)

3. Balizaj si instalatii electrice

4. Canalizare si drenaje
Apele pluviale din incinta Aeroportului International „Henri Coanda” - Bucureşti sunt evacuate prin
doua colectoare magistrale - clopot in Valea Pasarea.
Colectorul nr. 1, cu diametrele 0 1000 mm, 0 2000 mm, si secţiunile clopot 240/160 cm si clopot
300/190 cm urmeaza in faza iniţiala fosta Vale a Pasaţii, subtraverseaza pista de decolare- aterizare
nr.1 si colectează apele pluviale aferente zonei terminalelor de pasageri, zonei tehnice si platformei
de avioane. In acest colector deversează apele de drenaj de pe latura de nord a pistei nr. 2 (pragul
08), prin intermediul unei statii de pompare in cheson.
Colectorul nr.2, cu secţiunile clopot 180/120 cm si clopot 300/190 cm, a fost realizat in anul 1986,
odata cu realizarea pistei de decolare - aterizare nr. 2, aflata la nord de pista e decolare - aterizare.
Determinarea debitelor de ape pluviale pentru dimensionarea canalelor colectoare s-a făcut, la data
proiectării in conformitate cu STAS 1846 - 83.
Pentru preluarea apelor pluviale s-au prevăzut guri de scurgere acoperite cu dale tip piscot,
amplasate din 30m in 30m. Fiecare gura de scurgere are lungimea de 2,50m - 3,00 m si este
acoperita cu 1 0 - 1 2 elemente prefabricate de tip piscot. Latimea utila a gurii de scurgere este de
0,3 m, cu umeri din beton pe care sprijină piscotul cu lungimea de 0,5 m.
In cadrul documentaţiei de extindere a caii de rulare Oscar spre Est ( 2004), Pentru preluarea apelor
pluviale de la intersecţia caii de rulare Victor cu Pista nr.2 s-a prevăzut un nou tip de gu ri de scurgere,
din beton armat, acoperite cu gratare metalice.
Gurile de scurgere a apelor pluviale de pe pista sunt racordate |#esmlnele de caiteflzSte de pe
colectoarele de canalizare principale, paralele cu pista, amplasate la 6 - $0 m de'm^iţjijfei
^co^jâmfentului, respectiv la 3,5 - 7,5 m de marginea dalei de contrapanta.
Principalele colectoare de preluare a apelor pluviale de pe pista sunf uftnatoarele:
Colectorul PI, pe latura de nord a pistei, intre pragul 08 si colectorul, ffiagisW.qlopot BAH8O/12j0 cm
-
BA 300/190 cm.
Colectorul alcătuit din tuburi PREMO Dn 40 cm, Dn 60 cm, Dn 80 cm si Dri 10Q cm^iR-lahginie de
2300 m are adancimea intre -1,75 m (prag 08L) si 4,28 m (Colector clopot BA 180/120 cm).
Colectorul P2, pe latura de nord a pistei, intre pragul 26 si colectorul magistral clopot BA 180/120 cm
- BA 300/190 cm.
Colectorul alcătuit din tuburi PREMO Dn 40 cm, Dn 60 cm, Dn 80 cm si Dn 100 cm, in lungime de
1175 m are adancimea intre -1,38 m (prag 26R) si 4,29 m (Colector clopot BA 180/120 cm).
Colectorul P3, pe latura de sud a pistei, intre pragul 08L si colectorul magistral clopot BA 180/120 cm
- BA 300/190 cm.
Colectorul alcătuit din tuburi PREMO Dn 40 cm, Dn 60 cm, Dn 80 cm si Dn 100 cm, in lungime de
2275 m are adancimea intre -1,90 m (prag 08L) si 4,40 m (Colector clopot BA 300/190 cm).
Colectorul P4, pe latura de sud a pistei, intre pragul 26R si colectorul magistral clopot BA 180/120
cm - BA 300/190 cm.
Colectorul alcătuit din tuburi PREMO Dn 40 cm, Dn 60 cm, Dn 80 cm si Dn 100 cm, in lungime de
1200 m are adancimea intre -1,25 m (prag 08L) si 4,33 m (Colector clopot BA 300/190 cm).
Colectorul magistral clopot nr. 2, traversează pista la 1200 m de căpătui est al acesteia, cu o secţiune
BA 180/120 cm, preluind colectoarele PI si P2, după care isi măreşte secţiunea la BA 300/190 cm,
după ce preia si colectoarele P3 si P4.Colectorul are o panta generala de 1/1000, asigurând
evacuarea unui debit de 6,82 mc/s, calculat cu frecventa de 1/5 corespunzător clasei de importanta i
din STAS 4273 - 83.
Canalul clopot este realizat in partea inferioara cu o cuneta din beton armat monolit, acoperita cu
elemente circulare din beton armat.
Odata cu realizarea construcţiei sistemului de canalizare a apelor pluviale la pista nr. 2 (in anul
1986), pentru protecţia patului de fundare s-a realizat un dren - ecran amplasat pe latura de nord a
pistei si avand descărcarea intr-o statie de pompare tip cheson aflata in apropierea pasajului
subteraj
Drenul este realizat din tuburi din beton B 250 mm, acopera primii 72Q adancimea intre -3,51 m si
-4,80 im. Drenul se continua cu un tronson de 250(7^3® beton B 250 mm pana la bazinul stafiei de
pompare.
Drenul capteaza apele freatice cantonate la adâncimi de 4 - 6,0 m.
In urma pompărilor repetate s-a constatat ca debitul de ape freatice ca'pt^deMrep.uJ - ecre
constant, fiind de circa Q = 16 — 20 l/s, funcţie de regimul pluvial anual.
Statia de pompare tip cheson a fost echipata iniţial cu 2 (1+1) pompe s u i p m e r ^ i I i i i s m e n t
AVERSA tip EPEG. Ulterior, aceste electropompe au fost înlocuite cu o pompa Lowara DLC BDTB'ÎQ
=10,8-126 mc/h; H = 26,6 - 0,2 mCA; P = 6 kw si n = 2942 rot/min) si o electropompa Flygt (Q = 100
mc/h; H = 15 m CA; P = 5,2 kw si n = 2830 rot/min). In prezent funcţionează o singura pompa
submersibila, Lowara DLC 8076 (Q = 10,8 - 126 mc/h; H = 26,6 - 0,2 mCA; P = 6 kw si n = 2942
rot/min). Electropompa Flygt este oprita, fiind intr-o sare de uzura avansata.
Un dren similar, din tuburi de beton B 250 mm, a fost realizat tot pe latura de nord a pistei, in
căpătui dinspre pragul 26R al pistei. Drenul are căpătui la est de pragul 26 cu circa 130 m si apoi
urmăreşte un traseu paralel cu pista (circa 1180 m), la nord de reţeaua de canalizare, funcţionează
cu scurgere gravitaţionala si deversează apele captate in căminul de capat al colectorului magistral
BA 180/120 cm.
Expertiza tehnica, in Volumul 1 nu pune in evidenta degradări ale structurii rutiere ca urmare a
funcţionarii defectuoase a sistemului de drenaj, iar in Volumul 2 menţionează ca sistemul de drenaj
asigura menţinerea nivelului apelor freatice la intre -4 si -6m adâncime.
De menţionat ca sub pista si in jurul ei nu se pot executa drenuri de joasa adâncime, care, eventual
sa scada nivelul apelor subterane sub patul de fundare, deoarece conform studiului geotehnic
întocmit de IPTANA S.A. in anul 2017. patul de fundare este alcătuit din argila si argila prafoasa,
teren in care nu se montează drenuri.
Drenurile existente sunt drenuri ecran de mare adâncime ce au rolul de a proteja patul de fundare al
pistei contra apelor freatice de pe direcţia vechiului curs al văii Pasarea. Conform studiului
geotehnic, direcţia de curgere a acestor ape freatice subterane este NV - SE.
Un dren ecran de mare adâncime pe latura de sud a pistei nu se justifica, deoarece acesta, fiind in
aval fata de sensul de curgere a apelor subterane, nu ar avea nicio eficienta privind protecţia patului
de fundare.Completarea diferenţei de dren pe latura de nord, intre drenul cu pompare si drenul cu
curgere libera nu se justifica, deoarece aceasta zona nu se afla pe direcţia vechiului curs al văii
Pasarea si in exploatare nu s-au constatat degradări ale pistei datorate lipsei acestui dren.
Eventuala completare in viitor a sistemului de drenaj se va analiza pe baza unui studiu hidrogeologic
cu sondaje pana la 7-8m, care sa prezinte natura terenului pana la aceasta adâncime si variaţia
nivelului apelor freatice in timp, pentru a evita riscul pozării tuburilor de dren in straturile de argila.
3.5 Starea tehnica, inclusiv sistemul structural si analiza diagnostic din punct de vedere al asigurării
cerinţelor fundamenttale aplicabile, potrivit legii