TEMA DE PROIECTARE

1. INFORMATII GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investitii - Expertiza tehnica + DALI pentru „Reabilitare
drum judetean DJ 255A pe tronsonul cuprins intre km 30+000 – km 44+084“
1.2 Ordonatorul principal de credite/investitor - CONSILIUL JUDETEAN BRAILA
1.3 Ordonatorul de credite (secundar/tertiar) – Nu este cazul.
1.4 Beneficiarul investitiei - CONSILIUL JUDETEAN BRAILA
1.5 Elaboratorul temei de proiectare - Hentza Business SRL

2. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII

2.1 Informatii privind regimul juridic, economic si tehnic al terenului si/sau al
constructiei existente, documentatie cadastrala
Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei, cu o suprafata totala de
21.449 ha (urban - 5.716 ha si rural - 15.733 ha) ocupa o parte din Lunca Siretului inferior, o
parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In
est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. Suprafata judetului Braila reprezinta 2%
din suprafata intregii tari.
Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita
la sud si judetul Buzau la vest. Reteaua de localitati cuprinde trei orase, respectiv Faurei,
Ianca si Insuratei si patruzeci de comune.
Traseul drumului conform HG782/2014 este următorul: Lim. jud.Galaţi - Cotu Mihalea
- Cotu Lung - Muchea - Romanu - Scortaru Vechi - Traian - Silistraru - Unirea - Gropeni.

2.2 Particularitati ale amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse pentru

realizarea obiectivului de investitii, dupa caz:
a) descrierea succinta a amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse (localizare,
suprafata terenului, dimensiuni in plan);
Drumul judetean DJ 255A este situat in partea de nord a judetului Braila si face
legatura intre DN 23 si DN 22 prin comuna Romanu. Sectorul de drum studiat are lungimea
de 14,08 km, porneste din zona localitatii Muchea, din DN 23, traverseaza localitatea
Romanu si continua pana in localitatea Scortaru Vechi, la intersectia cu DN 22.
Sectoarele de drum propuse investiţiei pe DJ 255A sunt după cum urmeaza:
- km 30+000 (DN 23) - km 32+683 (Ferma KWS), L= 2,683 km, structura drumului -
beton
- km 32+683 (Ferma KWS) - km 36+383 (DJ 221), L= 3,700 km , structura drumului –
piatra
- km 36+383 (DJ 221/Romanu) - km 37+000 (Ieşire Romanu), L= 0,617 km, structura
drumului - asfalt

1
 - km 37+000 (Ieşire Romanu) - km 44+084 (DN 22 Scortaru Vechi), L=7,084 km ,
structura drumului - piatra.
TOTAL = 14,084 km.
Aceste tronsoane se afla intr-o stare de degradare avansata. Prin
modernizarea/reabilitarea acestui drum se va asigura accesul autovehiculelor si al echipajelor
de intervenţie in caz de forţa majora (salvare, pompieri, politie) in condiţii optime de
siguranţa si transport.
b) relatiile cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile;
Zona studiata din drumul judetean DJ 255A se desprinde din DN 23, in vecinatatea
localitatii Muchea, intersecteaza DJ 221, in vecinatatea localitatii Romanu, si se incheie la
intersectia cu DN 22 in localitatea Scortaru Vechi.
c) surse de poluare existente in zona;
Nu este cazul.
d) particularitati de relief;
Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele
accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre. Reteaua
hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului
alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni
inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate
principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia
Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita. Dunarea are o mare
importanta economica, atat din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cat
si a sistemelor de irigatii.
Raul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime
de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent raul Buzau, care uda
teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri. Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe
o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului Braila, raul Calmatui, care in cea mai
mare parte este amenajat pentru irigatii.
In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie
cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 ha,
Plopu 300 ha, Lutul Alb 357 ha). O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile
fluviatile. (Jirlau 1086 ha, Ciineni 74 ha, Ciulnita 92 ha). Lacurile de meandru si de brat
parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 ha, Japsa Plopilor 76 ha), pe terasa
Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte
terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice. Lacurile Jirlau,
Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In judetul
Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea,
Insuratei, Ulmu, Brotacelu. De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile
Galbenu si Satuc pe pariul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa
este folosita la irigat.
2
 e) nivel de echipare tehnico-edilitara al zonei si posibilitati de asigurare a utilitatilor;
Din punct de vedere al accesului la utilitati, amplasamentul studiat prezinta:
- alimentare cu energie electrica;
- nu exista in zona retea de apa potabila;
- nu exista in zona retea de canalizare;
- nu exista in zona retea de distributie a gazelor naturale.
f) existenta unor eventuale retele edilitare in amplasament care ar necesita
relocare/protejare, in masura in care pot fi identificate;
Din datele existente nu rezulta retele ce implica relocare.
g) posibile obligatii de servitute;
Nu este cazul.
h) conditionari constructive determinate de starea tehnica si de sistemul constructiv al
unor constructii existente in amplasament, asupra carora se vor face lucrari de
interventii, dupa caz;
Se va intocmi Expertiza tehnica de catre un expert tehnic de calitate atestat de catre
M.L.P.A.T. pentru cerinţele A4 si B2, avand certificatul de atestare vizat la zi.
i) reglementari urbanistice aplicabile zonei conform documentatiilor de urbanism
aprobate - plan urbanistic general/plan urbanistic zonal si regulamentul local de
urbanism aferent;
Nu se solicita documentatii de urbanism speciale. Se vor respecta conditiile
Certificatului de urbanism.
j) existenta de monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament
sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor specifice in cazul existentei
unor zone protejate sau de protectie.
Obiectivul nu este amplasat in zona de sit arheologic si nici in zona de protectie a
vreunui monument.

2.3 Descrierea succinta a obiectivului de investitii propus din punct de vedere tehnic si
functional:
a) destinatie si functiuni;
Drum de interes judetean care leaga localitatile Muchea, Romanu si Scortaru Vechi.
b) caracteristici, parametri si date tehnice specifice, preconizate;
Tronsonul de drum judetean, in prezent format din asfaltari, beton si pietruiri, va fi
reabilitat pe o lungime de 14,08 km, lucrarile constand, in principal, in modemizarea
structurii rutiere in conformitate cu normele in vigoare, refacerea unor podete, daca expertiza
va impune, in refacerea sistemului de scurgere a apelor pluviale, dar si in realizarea de
marcaje, mijloace de semnalizare, bornare, astfel incat sa se asigure desfasurarea circulatiei
rutiere si pietonale in conditii de siguranta. Podetele cu diametrul sub 1,00 m vor fi inlocuite
cu podete de minim 1,00 m, sau, dupa caz, mai mari, daca debitul de lucru impune acest

3
lucru. Pentru podetele cu deschidere mai mare de 2,00 m si pentru poduri se vor lua debitele
in vederea determinarii noilor deschideri.
In cadrul localitatilor, niveleta (cota rosie proiectata) va fi cea existenta ± 10 cm, pentru
a nu afecta negativ accesele la proprietati.
In plan, razele de racordare vor fi de minim 12,00 m raza exterioara si 5,00 m raza
interioara.
c) nivelul de echipare, de finisare si de dotare, exigente tehnice ale constructiei in
conformitate cu cerintele functionale stabilite prin reglementari tehnice, de patrimoniu
si de mediu in vigoare;
Nu este cazul.
d) numar estimat de utilizatori;
Populatia din localitatile adiacente DJ 255A, circa 3.500 de persoane plus cei care sunt
in tranzit.
e) durata minima de functionare, apreciata corespunzator destinatiei/functiunilor
propuse;
Permanent
f) nevoi/solicitari functionale specifice;
Nu este cazul.
g) corelarea solutiilor tehnice cu conditionarile urbanistice, de protectie a mediului si a
patrimoniului;
Nu este cazul.
h) stabilirea unor criterii clare in vederea solutionarii nevoii beneficiarului.
Nu este cazul.

2.4 Cadrul legislativ aplicabil si impunerile ce rezulta din aplicarea acestuia

Se va respecta legislatia in vigoare, intre care:
- Ordinul MT nr. 1295/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei
tehnice
- Ordinul MT nr. 1296/2017 ptr.aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea,
construirea, si modernizarea drumurilor
- Indicativ AND 584/2012 - Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru
proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii portante si a capacitatii de
circulaţie;
- Indicativ PD-189/2012 - Normativ pentru determinarea capacitatii de circulaţie a
drumurilor publice;
- Indicativ C 169/1988 - Terasamente;
- STAS 2914/1984 - Terasamente - condiţii generale de calitate;
- STAS 10796/1,2,3 - Construcţii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, şanţuri
casiuri, drenuri. Prescripţii de proiectare

Aprob, Luat la cunostinta Intocmit

Beneficiar Investitor Beneficiar/Proiectant/Consultant