Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S.C. - INSTITUTUL DE CERCETARE TIINIFIC, INGINERIE TEHNOLOGIC I PROIECTRI MINE PE LIGNIT - S.A. CRAIOVA
MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE MEDIU PENTRU REFACEREA SI REDAREA IN CIRCUITUL ECONOMIC A PERIMETRELOR AFECTATE DE INDUSTRIA MINIERA
6/23/2006
6/23/2006
EXEMPLE DE LUCRARI DE APE SI MEDIU: 1) Plan tehnologic de incetare a activitatii carierei Urdari
Caracteristici ale exploatarii miniere de carbune de suprafata Urdari
Cariera de carbune Urdari se afla in zona sudica a bazinului carbonifer Rovinari, 40 km sud de Targu Jiu, in zona colinara din vestul raului Jiu. capacitatea de producie proiectat = 1500 mii t/an carbune - din care 1200 mii t/an tehnologie cu rotor i 300 mii t/an prin tehnologia de exploatare cu mijloace clasice i transport auto. nivelul maxim al realizrilor anuale la producia de crbune = 1181 mii t, n anul 1989. activitatea de exploatare a fost sistat n anul 2003. suprafata ocupata = 2,962 mii mp, din care 2,446 mii mp ocupati de cariera si 516 mii mp de halde. dupa incetarea activitatii de exploatare inaltimea treptelor de cariera depaseste in unele zone 30 35 m unghiul de taluz depaseste 60 65 grade. pe vatra carierei - apa provenita din ploi.
6/23/2006
In situatia actuala exista un echilibru relativ al taluzelor de cariera, fiind afectate de alunecari locale care vor continua pana in momentul in care se va ajunge la o repartitie de echilibru a presiunii maselor de pamant in mod natural sau prin interventie cu lucrari hidrotehnice.
Solutii de amenajare si redare in circuitul economic: I) treptele de cariera: reducerea unghiului de taluz cu panta de pana la 30% = un unghi de taluz de 16,42 grade, realizat cu excavatoare PROMEX pe senile ce vor executa felii de taluz de 6 7 m inaltime; amenajarea taluzelor marginale de cariera prin aport de material transportat cu auto, depus la baza taluzelor in trepte de 5 m fiecare. Bermele intre trepte de cate 10 m. Se impadureste partial baza taluzelor, urmeaza ca in timp sa se produca autoimpadurirea naturala.
6/23/2006
Folosinta agricola Folosinta silvica halda interioara Folosinta silvica ocupare teren natural Folosinta silvica cu depunere trepte steril Perimetru cariera Balta Debuseu Podete (tubular si casetat) Drum reabilitat Canal reprofilat Drum de acces si exploatare
6/23/2006
II) halda interioara de steril este stabila. S-au prevazut in proiect lucrari de: - impadurire (pante 15 30 %) si - recultivare cu culturi agricole (pante teren 1 19%), - reprofilarea si consolidarea canalului Valea Manastirii.
III) groapa remanenta are la baza o suprafata de aprox. 14 ha. S-a prevazut executarea unui debuseu cu panta logitudinala de 2 % si lungimea de 585 m. Varianta I: - umplerea gropii remanente cu pamant din terasamentele taluzelor si impadurire, (nu agricol, pentru ca va exista aflux mare de apa de ploaie). Varianta II: - lac de adancime medie de 2 m pe groapa remanenta cu suprafata 14 ha. solutie adoptata. In total pentru ecologizarea carierei Urdari s-au prevazut lucrari de redare a terenului pentru folosinta agricola 108 ha si pentru folosinta silvica - 58 ha.
6/23/2006
urmarirea stabilitatii zonelor amenajate prin masuratori pe repere inclinometrice; lucrari de amenajare si reimpadurire zone afectate de alunecari; refacere si intretinere lucrari hidrotehnice avariate; urmarirea refacerii panzei de apa freatica din halda foraje de hidroobservatie; studii agrochimice pentru cunosterea potentialului fertil al solului de pe terenurile cultivate; refertilizare terenuri.
6/23/2006
CARIERA OLTE
CARIERA BERBETI
Valoarea lucrarilor hidrotehnice pentru ecologizarea carierei Urdari in primul an este de 346 400 Euro: - pentru lucrarile de amenajare taluze 313 500 Euro - pentru lucrarile de recultivare agricol + silvic = 1 295 700 Euro Monitorizare: lucrari hidrotehnice: 9 400 Euro lucrari de recultivare: 36 000 Euro lucrari de amenajare taluze: 19 300 Euro
6/23/2006
In septembrie 2001 in campul II de sonde al exploatarii sarii Ocnele Mari a avut loc o surpare a tavanului salinei periclitand localitatea Ocnele Mari prin inundarea terenurilor particulare si a locuintelor. In anul 2002 a fost elaborata de catre ICSITPML documentatia de devize si desene de executie Regularizarea si decolmatarea Paraului Sarat tronsonul I - Ocnele Mari - etapa I, pentru zona unde s-au produs evenimentele. In etapa a II-a, in anul 2004 ICSITPML a executat documentatia pentru regularizarea traseului Paraului Sarat pana la varsarea in raul Olt .
6/23/2006
In amonte si in aval de poduri s-a prevazut in proiect constructia de gabioane, de 2 m inaltime, umplute cu piatra bruta. In zonele unde malurile nu au inaltimea necesara pentru asigurarea debitului de calcul, s-au prevazut si calculat in proiect diguri.
6/23/2006
10
Profile longitudinale si transversale ale traseului Paraului Sarat in vederea regularizarii cursului de apa; breviare de calcule hidraulice; calcul de terasamente; refacere drumuri; refacere podete existente.
6/23/2006
11
6/23/2006
12
MINA LEURDA
Apartine de EMS Motru si este in prezent dezafectata. A inceput activitatea in anul 1960 si a incetat activitatea in anul 1998 datorita epuizarii rezervelor si indicatorilor tehnico - economici scazuti. Capacitatea de productie proiectata 1100,0 mii t / an Maximum de productie anul 1980 1917 mii tone. Conservarea minei a inceput in anul 2000 si s-a terminat in anul 2002. Apele provenite din subteran din asecare i apele pluviale au fost preluate printr-o reea de canale, epurate i deversate n emisarii locali.
6/23/2006
13
6/23/2006
14
La inchiderea lucrarilor miniere de legatura cu suprafata evacuarea apelor din subteran s-au prevazut a se executa pe conducte amplasate pe digurile de inchidere si prin rambleul acestor lucrari. Planele inclinate si galeriile se inchid cu diguri din zidarie si sunt prevazute cu cate o conducta de scurgerea apei si o conducta de drenare gaze, prevazuta cu stingator de flacara. Apele ce curg liber pe galerii catre suprafata se colecteaza in decantoarele de la suprafata si dupa epurare sunt redate in receptorul natural matca paraului Leurda.
6/23/2006
15
Lucrarile miniere de legatura cu suprafata care sunt prevazute a fi rambleiate si inchise la suprafata cu dopuri de beton armat sunt: 9 suitori de aeraj; 5 foraje de asecare.
6/23/2006
16
Apele se evacueaza in emisar natural, a fost prevazut ca parametrii de calitate ai apei sa se incadreze in normativul NTPA 001 / 1997.
6/23/2006
17
pentru eliminarea apelor de infiltratie s- au prevazut drenuri din gabioane; drenuri in spic, din balast, care deverseaza in cele construite din gabioane si in cele aflate sub santurile de preluare a apelor de suprafata; Dupa executarea reprofilarilor, conform gradientului de curgere al zonei au fost prevazute santuri d epamant ineirbate, cu dren sub ele, pana la o adancime de 2,5 3 m, drenul se va construi din balast, piatra de rau asezate pe folie de plastic. Contraforti pentru orpirea alunecarii versantilor.
6/23/2006
18
6/23/2006
19
S.C. Institutul de Cercetare tiinific, Inginerie Tehnologic i Proiectare Mine pe Lignit S.A. (S.C.- I.C.S.I.T.P.M.L. S.A.) Craiova
Adresa:
Strada Unirii, nr.147, cod potal 200330, localitatea Craiova, judeul Dolj
0251-523835 icsitpml@rdslink.ro
Dir. Gen.: ing. tefan Viorel POPESCU, Colectiv Mediu: ing. Monica tefana STICU
Persoan de contact:
Adresa web: www.icsitpml.ro Numr de nregistrare la Registrul Comerului: J16/3261/1992 Cod unic de nregistrare: 3730549 Cod CAEN (patru cifre): 7420
6/23/2006
20
6/23/2006
21