"

CZU :.696.13.001.63
STANDARD DE STAT
STAS 1846-90
ROMANIA
. EDITIE OFICIALA
CANALIz.!im EXTl,HIOAm,
:
INSTITUTUL ROMAN STAS 1846-83
DEBITELOH 1)E AP.1
DE
nE
STANDARDIZARE
Clasificarea alfanumerieli
G 54
Preseriptil de proieetare
Canalisa lions
Outer sewage DETERMI:\'\.TlO"l DES KaH<l.-H18RI.\HH HapylliHaH
DEBITS ])'EAI'X DE CA:\',\ DETER\II:\'ATlON OF SEWAGE PACXOllOB
WATEH DISCHAHGES LIS.\TlON. KAHkl1I3Al(I10HHOn BOJ],bl
Design specifications Prescriptions pour I'Hahlisscment Ho pxn; npuel\THpOlJaHHH
des proje ts
1 GENERALIT.A+I
><0
u:

....
1.1 Obieet

s::
Prezentul standard se refera la metoda de detei minare a debitelor de apa de canali
OJ zare, care siut colectate transportate prin retelele de canalizare exterioare cladirilor evacuate
'"
....
in emisari, dii ect sau prin intermediul statiilor de epurare a acestor ape,
"


t
1.2 Ilomcniu de aplieare
a.
CJ
r::
Prevederile prezentului standard se aplica la :
til
- stabilirea conrlit.iilor de descarcare a apelor de canalizai e in ernisar ;

- proiectarea retelelor noi de cana.Iizare sau la extinderea celor existente, aterente E
....
0
folosintelor de apa de orice fel (centre populate, cartier, giupuri de cladiri sau cladiri izolate,
'H

unitati industriale, unitii] i agrozootehnice, de constructii, de transport uri etc.j ;
"
0
'ro
.... - proiectarea constructiilor instalatiilor aferente retelelor de canalizare (canale de
-r.::
serviciu, racorduri, statii de pompare, bazine de retentie, deversoare etc.) a stat.iilor de epurare,
'ro
E
a gurilor de descarcare ;
....
::l
Q)
- verificarea controlul exploatarii-sietemelor de canalizare. ....
Vl
Q)
....
1.3 La determinarea debitclor de apii d(' eanalizare trebuie sa se ia in considei ai e dezvolta"
ro
....
rea f'olosintelor de apa in perspectiva uimntorilor 20 , .. 25 ani, penh u schema cadi u, 10 ...15 tr:
Q)
ani pentru prima etapa, pe baza Rehitelor de sistematiz.ate a centrelor populate, a prognozelor
'0
.... dezvoltiirii unitatilor economics etc.
0
.....
Q)
'0 In lipsa acestora, prevederile privind perspectiva se stabilesc de dare titularul de
s.,
ro
investitie.
'0

ro
....
tr:
1.4 Stundarde eoncxe
ro
Q)

....
STAS 1343/0-89 Alimentiiri cu a)la. Deterrninarea canfitat ilor de apa de alimentare.
ro
....
o
Prescript ii generale
Q)
a.
Vl
Q)
STAS 1343/1-77 Alimentari cu apa, Deterrninarea cantitatilor de apa de alimentare
Q)
"
pentru centre populate
Z
STAR 1343/2-89 Alimentari cu apa. Deterrniuarea cantitatilor de apa de alimentare
pentru unitati industriale
STAS 1343/3-86 Alimentari en apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare
pentru unitati agrozootehniee
-
STAS 1343/4-86 Alimentari en apa, Determinarea cantitatilor de apa de alimentare
pentru iriga.tii \
STAB 1343/5-86 Alimentari eu apa. Determinarea cantttatilor de apa de alimentare
pentru unitati de piscicultura ,
STAS 1478-90 Tnstalatii sanitare. Alimentarea eu apa la constructii civile industriale,
Prescriptii fundamentale de proiectare
STAS 1481-86 Canalizari. Studii criterii de proieetare
r-:1
....:I
....:I
o M4NISTERUL CONSRUCTIILOR
Aprobat de:
t+ INDUSTRIALE .
,gj Institutul Central de Cercetare.
Data intrarii in vi!loare:
fNSmUTUl ROMAN DESTANDARDIZARE
p., Proiectare si Directivare in Constructii
1990-04-01 Bd. lIie Pintilie nr. 5 BUCUREsn
lliJ MINISTERUL EDUCATIEI SI
ro
p.,
INVATAMINTULUI
Telex 11312 I.R.S. R
o Institutul de Constructii - Bucure
... ,-------------------''-------------------'---------------'
l
STAS 1846-90 2
STAS 1795-86 Instalatii sanitare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale
STAS 3051-81 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de eanalizare.
Preseriptii fundamentale de proiectare
STAS 4068/1-82 Debite volume ma.xime de apa, Determinarea debit.olor volumelor
maxime ale cursurilor de apa
STAS 4068/2-87 Debite volume maxime de apa. Probabilitatile annale all' debitelor
':1 maxime in conditii normale speciale de exploatare
STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta
S'I'AS 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intl'nsiHiti, durate, Irecvente
STAS 10839-8J Canaliziiri, Statii de epurare a apelor uzate provenite de la centrele
populate. Studii pentru proiectare
STAS 10898-85 .Alimentiiri cu apa canalizari. Terminologie
2 DETERMINAREA DEBITEIJOR DE APA DE CANALIZARE
2.1.1 .Debite de ape uzate menajere
Debitele de ape uzate menajere care se evacueasa in reteaua de canalizare, Qu, .se cal
culeaza cu relatia : '
(1)
in care
Qs debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim oral' maxim)
all' cerintei de apa, in metri cubi pe zi sau m etri eubi pe ora;
tn cazuri bine justif'icate, coeficientul 0,8 poate fi modificat, pe baza unor cercetari
a unor studii de specialita.te.
2.1.2 Debite de ape uzate industriale
Debitele de ape uzate industriale se determina conform STAS 1343/0-89 STAS 1343/2-89
precum pe baza t.ehnologiilor de productie adoptate, luindu-se in considerare posibili
M,tile de recirculate a apei de reducere la minimum a debitelor evacuate.
2.1.3 Debite de ape uzate agrozootehniee
Debitele de ape uzate agrozootehniee se determina conform STAS 1343/0-89 I;\i
STAS 1343/3-86 precum pe baza telmologiilor de productie adoptate, lumdu-se in considerate
posibilitatile de reducere la minimum a debitelor evacuate.
2.1.4 Debite de ape uzate telmologice proprii siatemelor de alimentare cu apa de canalizare
Debitele de ape uzate tehnologice proprii sisternelor de alimentare cu apa de canali
zare se determina conform STAS 1343/0-89, STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89 STAS 1343/3-86
corespunzatcr tehnologiei recircularilor adoptate.
Aceste debite se iau in considerate la dimensionarea sau verificarea sistemului de cana
lizare, numai daca sint evacuate in reteaua de canalizare.
2.1.5 Debite de ape uzate
Debitele de ape uzate se determina prin insumarea debitelor de ape uzate
menajere (calculate conform pet. 2.1.1), en debitele de ape uzate industriale (conform pet. 2.1.2)
agrozootehnice (conform pet. 2.1.3), epurate local san nu, 'precum cu debitele de ape uzate
tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apa de canalizare (conform pet. 2.1.4).
- 3 -
STAS 1846-90
2.1.6 Debite de ape meteorice
2.1.6.1 Debitele de ape meteorice se determina, de regula, admitindu-se ca model 0 ploaie de
calcul uniform distribuita pe intregul bazin de canalizare, cu intensitate constanta pe durat.a
de concentrare superficiala ~ i de curgere prin canal.
La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie sa se tina seama de :
clasa de' importanta a folosinte! pentru care se realizeaza canalizarea, determinate
conform STAS 4273-83;
regimul precipitatiilor, relieful ~ i conditiile de scurgere, permeabilitatea suprafete
lor canalizate;
necesitatea de aparare, in parte sau in totalitate, a zonei canalizate impotriva inun
datiilor in cazul unor ploi mai mari decit cea de calcul, pentru care stabilirea solu
tiilor se face pe baza de justificari tehnieo-economice.
Deterrninareadebitelor de ape meteorice se poate face ~ i prin alte metode, justificate
tehnic ~ i economic.
2.1.6.2 Debitul de calcul al apelor meteorite se stabileste luindu-se in considerate numai debitul
ploii de calcul, Qp, care se calculeaza cu relatia :
[l/s] (2)
in care
m coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care tine seama de capacitatea
de inmagazinare, in timp, a canalelor ~ i de durata ploii de calcul, t :
m = 0,8 pentru t ~ 40 min;
m = 0,9 pentru t> 40 min;
S aria bazinului de canalizare aterent sectiunii de calcul, in hectare;
<1> coeficient de scurgere aferent ariei S, calculat cu relatia :
(3)
in care
qc debitul de apii de ploaie ciizuta pe aria S, care ajungein canal, in litri pe secunda;
qp debitul de apa de ploaie dizuta pe aria S, in litri pe secunda;
i intensitatea ploii de calcul, in functie de frecventa, f, ~ i de durata ploii de calcul, t,
conform STAS 9470-73, in litri pe secunda - hectar.
2.1.6.2.1 Valorile coeficientului de scnrgere, <1>, in tunctie de natura suprafetei bazinului de cana
lizare, sint indicate in tabelul 1.
Tabelul 1
Coefieient de
Natura suprafetei scurgere
~ ~ ~ \
<D
---------_._---------'-----:------;"------
1 lnveli.tori mc tallce ~ i de ardezie
2 Invelitori de stidii. OI!1ii ~ i carton asfaItat
3 Terase asfaItate
4 fPavaje din asfaIt ~ i din be ton
5 Pavaje din piatrii ~ i aIte materiale, eu rosturi umplute eu mastic
6 Pavaje din piatrii cu rosturi umplute eu nisip
0,95
0,90
0,85., .0,90
0,85" ,0.90
0,70 .. ,0,80
0,55.,.0,60
7 Drumuri din piatrii spartii (macadam):
- in zone cu pante mid ( ~ 1 %) 0,25 ... 0,35
- in zone en pante mari (> 1 %) 0,40, .. 0,50
---'-.. _-------------------------------------
--
8TA8 1846-90 -4
Tabclul 1 (continuare)
Na lura su prn fetei
impicl.rui te
in ZOnl' cu pante micl ( ~ 1 %)
in zone cu pante mari (> 1 %)
Nr.
I
crt-
8
I
Drumuri
-
-
9
-
-
10 Incinte
---
11
---
12 Pnrcuri ~ i
-
-
Tcrcnurt de sport, gradini
in zone cu pante rnici ( ~ 1 %)
.
in zone cu pante marl (>1 %)
~ i cur-t! ncpavatc , neinierbate
"
Terenuri agrtcolc (dc cul l ura)
suprafcte hnpatun-lte
in zone cu pante mici ( ~ 1 %)
in zone cu pante mari (> 1 %)
Codicient de
I
scu rgcre
(1
I
0,15., .0,20
0,25 ... 0,30
0,05".0,10
0,10",0,15
0,10 ... 0,20
0.05 ... 0.10
0,00 ... 0,05
0.05 ... 0,10
OBSERYATII
1 Valorflc supcrloarc all' coericien tului de scurucrc se adopt a pentru pantc mai pronuntatc all' tcrenului.
2 Coeficientul de scurgere se poate consldcra difcrentlat, pe etape de dezvoltare a Iocalitatllor sl industriilor, In
raport cu evolut la in timp a solut.illor de amenajnre a suprafetclor respective.
Pentru intreaga localitate sau zona industriala, agrozootehnica etc. sau pentru zone
caracteristice care au diferite tipuri de amenajare a suprafetelor bazinelor de canalizare, coefi
cientul de scurgere, <1>, se determina ca medie ponderata a valorilor corespunzatoare celor n
arii ale bazinelor de eanalizare, cu relatia :
(4)
in care
aria unui bazin de canalizare cu 0 anumit a natura a suprafetei, in hectare;
eoefieientul de st:urgere aferent ariei 8, .
2.1.6.2.2 Fr'ecventa ploii de calcul, f, in f'unctie de clasa de importanta a folosintei, este indi
cata in tabelul 2.
TabeIuI2
a
Clasa de import.anta
Iolostntel (conform STAS 4273-83)
s
I
11
I
III
IY
Y
{"nitati cu caracter t'nitati en caractel'
economic(industriale. social (centre populate,
agrozootehnice etc.) cartiere etc.)
r
f
I
115
1/3 ... 1/2
112... 1/1
1/1 ... 2/1
2/1

I 113... 115
112... 111
1/1 ... 211
2/1
2/1
OBSERVATII
1 Valorile inferioare ale Irecventclor ploil ele caIeul se adopta pentru unltat i industriale sau centre populate
mai irnportante. Importan(a folosiut ci care se canallzeaza se stahileste in functle de clasa de importanta deter
minata conform STA:;i 4273-83.
2 PI' baza de calcule telmlco-econornice se pot stabili si aIte trecvent e dccit cell' din tabelul 2.
:3 Pentru un ausarnblu de ohicctive de importanta mai mare decit a unitatn eu caracter social sau economic
in care sint situate, la dimensionarea hidraulica a ststemului de canalizare de la racord ptna la emisar, trebuie
avute in vedere dcbitclc mai mart de ape mcteorlce, ce corespurid Irecventel dictate de obiect ivul de impor
tanta mai mare.
Se stabilesc, totodata, si solutiile de protecttc contra tnundat iilor de oriee fel cauzatc de sporurile de ape me
teorice provenite din zone adiacente, a carer canalizare este dlmensionata pentru trecventc mai mari all' ploii
de calcul.
-5- eTAS 1846-90
l
I
r
>
"
2.1.6.2.3 Durata ploii de calcul, t, se stabileste pentru sectiunea din avalul tronsonului de canal
care se dlmensioneasa, cu relattile : .,.
pcntru canale incipiente :
t = tea + -.
J.J
[min] .
(5)
Va
- pentru restul canalelor:
[min] (6)
in care
tea timpul de concentrare superficiala, in minute;
L lungimea tronsonului incipient care se dimensioneaza; in metri;
Va viteza apreciata de curgere a apei in canalul incipient, considerata, pentru un prim
calcul, intre 60 ~ i 120 m/min. In cazul in care, viteza 131 sectiune plina rezultata 131
dimensionarea canalului, difera cu mai mult de 20 % de viteza adoptata initial,
ealculul se reface apreciindu-se 0 noua viteza, egala cu viteza 131 sectiune plina rezul
tata, pina cind se indeplineete conditia de mai sus;
t, durata ploii de calcul in sectiunea i;' situata in avalul tronsonului de canal care se
dimensioneaza, in minute;
t ,_
1 durata ploii de calcul in sectiunea i-I, situata in avalul tronsonului de canal dimen
sionat anterior, in minute;
L, lungimea tronsonului .de canal care sedlmensioneaza, in metri ;
Val viteza apreciata de curgere a apei in canalul care se dimensioneaza, in metri pe minut;
ea trebuie astfel aleasa incit sa nu difere cu mai mult de 20% de viteza 131 sectiune
plina rezultata din dimensionarea canalului respectiv, .
2.1.6.2.4 Timpul de concentrare superfieiala, tea, este in functie de panta ~ i natura suprafetei
de scurgere, de densitatea constructiilor pe lungimea parcursului de 131 punctul de cadere a apei
de ploaie pina 131 eel mai apropiat canal, de intensitatea i durata ploii, de capacitatea de retinere
a apei in depresiuni etc.
Timpul de concentrare superficiala se alege :
- 1 3 min, in zone de munte (pante medii ( ~ 5/
00
) ;
- 3 5 min, in zone de deal (pante medii intre 21
00
i 5/
0
0) ;
- 5 ...12 min, in zone de ses (pante medii ~ 2100),
dar astfel incit durata minima a ploii de calcul, t sau t
l
, stabilita conform pet. 2.l.6.2.3 sa fie :
- 5 min, pentru zone de munte ;
- 10 min, pentru zone de deal;
- 15 min, pentru zone de ~ e s .
I
Valorile timpului de concentrare superfieiala SfO> apreciaza in Iimitele de mai sus, tinin
du-se. seama ~ i de natura suprafetei de scurgere preponderente pina 131 canal. Valorile mai
mici se adcpta pentru pante mari ale terenului ~ i pentru suprafete mai putdn permeabile,
2.1.6.2.5 Debitul de calcul pentru apa de ploaie intr-o seetiune i, rezulta din luarea in consi
derare a traseului pentru care se obtine cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, t.,
pornind de 131 extremitatea amonte a eanalului. In cazuri speciale, conditionate de caracteristicile
zonei canalizate (forma bazinului, valoarea eoeficientului de scurgere, pozttta unor afluente de
ape de suprafata etc.), se au in vedere sltuattile care conduc 131 de bite maxime, chiar daca
acestea nu corespund intregii suprafete a zonei,
Debitul determinat intr-o sectiune oareeare i, trebuie sa fie mai mare sau eel putin
egal cu debitul determinat in sectiunea imediat amonte.T -1.
, STA.B 184&-90
- 61
2.1.6.4 In situatii speciale (localitat! sau platforme industriale de mare cotnplexitate impor
tanta), debitele de ape meteorice determinate ca mai sus Be compara en debitele calculate pe
baza de studii hidrologice, intocmite pentru supratata obiectivului canalizat.
La calculul debitelor pe baza de studii hidrologice, gradul de asigurare se stabileste
confom ETAS 4068/1-2, STAS 4068j2-87 l}i STAS 4273-83.
-, I
La dimensionarea retelei de canalizare, se adopta pentru debitul de apit meteorica cea
mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea eelor doua metode de calcul.
2.1.7 Debite de ape subterane
Debitele de ape subterane care se evacueaza la reteaua de canalizare se determina
astfel :
- pentru ape din drenaje, conform proiectelor acestor lucriiri;
- pentru ape infiltrate din pinza de apa. subterana, seconsideral.mdebitdeO,5 ... 1,01/8
pe kilometru de canal, in situatiain care extradoaulboltii canalului elite situat 131 cel putin 0,5 m
sub nivelulhidrostatic al apei subterane ;
- in situatii deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate la adincimi mari in apa
subterana, canalizari importante conform STAB 4273-83 etc.), determinarea debitului de ape
subterane care se pot infiltra in reteaua de canalizare se face pe baza de studii, tintnd seama
de caracteristicile stratului acvifer de adincimea de pozare a canalelor.fata 'de nivelul maxim
al acestuia.
2.1.8 Debite de ape din surse de 8uprafatil.
21.8.1 Debitele de apa provenite din surae de suprafata. (eursuri de apa, lacuri etc.) care se
preiau prin retelele, constructiile l}i instalatiile aferente unui centru populat san unei unitati
eeonomice, sedetermina pe baza de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform
standardelor sau prescriptiilor specifice.
So recomanda, pe cit posibil, ca debitele maxime ale apelor de supratata provenite
din eursuri. mici de apa, vai depresiuni ce traverseaza perimetrul construibil al unitatilor cu
caracter social sau economic de orice fel, S3, fie indepartate prin canale proprii independente de
reteaua de canalizare a folosintei, spre cel mai apropiat emisar, realizindu-se astfel indepartarea
apelor mari de viitura de pe auprafata oare.se eanalizeaza, precum apararea zonelor inunda
bile din perimetrul construit.
2.1.8.2 tIl cazurile in care colectarea apelor din surge de rmprafata in reteaua de canalizare a
folosintei nu poate fi evitata,'la dimensionareahidraulica a elementelor sistemuluide canali
zare se ian in considerare debitele maximo de calcul ale apelor de suprafata., cu probabilitatile
stabilite conform clasei de importanta a folosintei t}i nu debitele de apa meteorica stabilite con
form pet. 2.1.6.
Debitele maxime de ape din surge de Buprafata care se ian in caleul in aceasta situatie
sint atit cele provenite de pe supratata Ioloaintei care se eanalizeaza cit I]i cele provenite din
exteriorul perimetrului construit.
In cazul folosintelor de mica importanta sau atunci cind in aval nu exista pericolul
unor pagube insemnate, determinarea debitelor se poate face conform pet. 2.1.6.
tn acest eaz, apele din surse de suprafata se colecteaza numai in reteaua de canale
de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau in reteaua de canale din sistemul de
canalizale unital'.
2.1.8.3 Debitele de ape meteorice provenite de pe versantii aferenti zonei canalizate se deter
IDina, .de regula, pe baza studiilor meteorologice l}i hidrologice.
2.1.8.4 Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanti! dominanti ai zonelor care se canali
zeaza, se recomanda prevederea de canale de garda cu rolul de a reduce, pc de 0 parte, debitele
din sistemul de canalizare al folosintei, iar, pe de alta parte, de a apara de inundatii suprafata
folosintei respective, luindu-se masuri de prevenire a antrenarii suspensiilor de oriee :Q.atura.

Canale de garda se prevad in aval de perimetrele construite ale unitati!or sociale
sau economice care se canalizeaza, cu 1'01 de aparare impotl'ivaapelor meteoricc care
capacitatea sistemului de canalizare a folosintei respective, care pot aduce prejudicii terenurilor
I;\i celor]alte folosinte situate in aval, daca acestea au 0 clasa de important a mai mare.
, , . "I[@l",TJil'iII
.Debitele de apa meteorica colectate de pe versanti in canalele de garda se evacueaza
direct in emisari, nu in reteaua de canalizare a folosintei. Evacuarea acestor ape in reteaua de
canaliz::u e a folosintei este admisa numai in cazuri speciale; cn justificare tehnico-economica.

-7-
STA.S 1846-90
2.1.9 Debite de apa de evacuare
Debitele de apa de evacuare Be determina analitic, in cadrul schemei fluxului apei,
prin in:mmarea diferitelor categorii de apa de canalizare, luind in considerare simultaneitatea
[ustificata tehnic ~ i economic - a mai multor evacuari,
2.2 Debite earacteristiee de ape uzate
2.2.1 Debitele caracteristice de ape uzate de la orice unitate cu caracter social sau economic
sint :
- debitul zilnic mediu (Qu zt med) ;
- debitul zilnic maxim (Qu zl max) ;
- debitul oral' maxim (Qu oral' lIlax) ;
- debitul oral' minim (Qu oral' min)'
OBSEHYATlE - Debitul orar minim cste eel mai mie debit orar dintr-o perioada de timp conslderata.
2.2.1.1 Debitele zilnic mediu, zilnic maxim i oral' maxim Be determina conform STAS 1343/0-89,
STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89, STAS 1343/3-86 ~ i STAS 1478-90.
2.2.1.2 Debitul oral' minim, Qu oral' min, se calculeaza cu relatia :
Qll oral' min = p . Qu zl ma x [lis] (7)
in care
Qu zl max are semnificatia anterioara ;
p coeficient adimensional, avind urmatoarele valori:
0,18, pentru localitati avind Bub 1000locuitori;
0,25, pentru localitati avtnd intre 1001 ~ i 10000 locuitori;
0,35, pentru localitati avind intre 10001 l}i 50000 locuitori;
0,60, pentru localitati avind intre 50001 ~ i 100000 locuitori;
0,75, pentru localitati avind peste 100000 locuitori.
2.2.2 Debitele caracteristice de calcul (medii, maxime i minime) pentru ape uzate provenind
de la diverse categorii de Iolosinta, Be obtin prin insumarea debitelor caracteristice calculate ca
mai SUB, pentrn fie care categoric de Iolosinta, in parte. '"
3 DETERMIKAREA DEBITELOR tN SECTIUNILE CAR.ACTERISTICE ALE
SISTEMULUI DE CANA L I Z . A ~ E
3.1 Debite de baz3.
3.1.1 Debitele de calcul pentru diferite categorii de ape de canalizare se stabilesc conform
pet. 2.1.
3.1.2 Debitele caracteristice pentru ape uzate. se stabilesc conform pet. 2.2.
, .
3.1.3 Determinarea debitelor de apa de canalizare se face tinind searna de sistemul de cana
lizare adoptat (separativ, unital' sau mixt) in sectiuni caracteristice pentru :
- reteaua de canale;
- constructii accesorii (guri de scurgere, deversoare, sifoane inverse, camine de rupere
de panta, camine de inchidere hidraulica) ;
- statii de pomparesi bazine de retentie ;
- statii de epurare.
Debitele racordurilor de canalizare se stabilesc conform STAS 1795-86.
Pentru valori sub 10 lis, aceste debite se coneidera repartizate uniform pe suprafata
bazinului de canalizare, iar pentru valori peste 10 lis, se considera introduse concentratin reteaua
de canalizare.
3.2 Debite pentru reteaua de eanale
3.2.1 Debite pentru sistemul de canalizare separativ
3.2.1.1 Debitul de calcul pentru reteaua de canale a apelor uzate se determina prin insumarea
debitelor orare maxime - stabilite conform pet. 2.1.1 ...2.1.5, 2.1.7 ~ i pet. 2.2-, care rezulta
in diferitele sectiuni de calcul.
----
STAS 1846-90 -8
3.2.1.2 Debitul de calcul pentru reteaua de canale de ape meteorice se stabileste conform
pet. 2.1.6.
Oind in reteaua de ape meteorice se introduc ape din surse de suprafats, sau subte
rane, debitul de calcul rezulta din insumarea celor trei debite, stabilite conform pet. 2.1.6 ...
.. .2.1.8.
3.2.2 Debite pentru sistemul de canalizare unital'
Debit.ele de calcul se stabilesc prin insumarea debitelor orare maxime de ape uzate
conform pet. 2.1 ...2.1.5, i 2.2-, de ape meteorice conform pet. 2.1.6-, de ape din surse de
suprafata - conform pet. 2.1.7 - de ape subterane.v- conform pet. 2.1.8.
Debitul de verificare este debitul maxim al apelor uzate pe timp uscat (Qu erar max), la
care se impune asigurarea vitezei de autocuratire in colectoare, conform STAS 3051-81.
3.2.3 Debite pentru sistemul de canalizare mixt
Debitele de calcul se stabilese conform pet. 3.2.1 3.2.2, corespunzator supratetelor
pe care s-a aplicat sistemul separativ, respectiv, eel unital'.
3.3 Debite pentru eonstruetii accesorii
Debitele de caleul se stabilesc conform pet. 3.2; nnmarul gurilor de scurgere se stabi
leste considerind debitul caleulat ca mai sus majorat eu 30%.
3.4 Debite pentru statli de pompare bazine de retentie
Debitele de caleul pentru statiile de pompare bazinele de retentie sint., la intrare, cele
stabilite pentru tronsoanele pe care acestea le deservesc, iar Ia iesire, cele aferente unei durate
a ploii de ealcul suplimentata cu timpul de treeere prin bazin, cu considerarea cresteni acestor
debite in viitor, respectindu-se prevederile STAS 1481-86.
Bazinele de retentie se dimensioneaza fie pentru volum, fie pentru capaeitatea de desear
care a bazinului (prin pompare sau gravitational), alegindu-se varianta optima din punct de
vedere tehnico-economie. .
3.5 '.. Debite pentru statii de epurare
Debitele de calcul de verifieare pentru stati! de epurare pentru parti coruponente
ale acestora) se stabilesc in Iunctie de eantitatea calitatea apelor de canalizare, de sistemul
de eanalizare i;\i de schema deepurare adoptate, conform tabelului 3.
Tabclul 3
Nr.
crt.
o
1
2
3
4
(11' calcul
I de
1 2
De versorul din amontell' staJ
liei Ill' epurare
Canalul de legatura dintre
deversor bazinul de 1'1'
tcntie de Ia acesta la erni
sal', sau dintre deversor
ernisar
Canalul de acces la camera
gratarelor
Gratarelc, deznistpatoarele,
dcbltmetrul, camera de dis
trtbutte a debitelor de apii
j la decantoarele primare
,toate canalele de legatura
I
tntre obiectelc tehnologice
------1------1----- ----.--
1------I Qu Ofar miD
Qu orar mal. Qu orar miD nQu orar mu
Mecanicii
Qu orar ;""x n Qu orar max Qu orar mrn Q" Orar miD
: all' treptei mecanice de epu- I
__I rare. 1 \_. 1 1

51 Separatorul de "" I
1
decantorul primal' Qu Ii max
Qa zi max n Qu orar m3.z:
--
--
--
--- ------
I
-9- STAS 184ti-9U
0
I
1
I
2
I
3
I
4
I
5
{
6
6 Caualc!e (sau eonduetele) de
legatura dintre deeantoa
rele primare si deversorul
din amontele trcptei de epu
-
-
o,
ora.r max Qu orar min
1
rare b iologica
-------
-
-
I Caualcle (sau eonduelele)
de legiiturii dintre dee an
tuarele primare ~ i treapta Qu orar max: Q orar min - -
-
biologtca de cpurare
8 Deversorul din arnontele
treptei de epurare biologieii
si canalul dintre acest dever - - (n-1)QIl orar max n Q, orar max
SOl' ~ i ernisar
-
9 Canalul dintre deversorul
-
din amoutele treptei bio
logicc ~ i treapta lJiologieii
- -
Qu orar max Qu orar mill
10
-
Bazinele eu namol aetivat
Qu zl max
Qu orar max+
+ QNR max
QIl zl max
Qu orar max+
+ QNRmax
11
Filtrele biologiee
Qu
zi max Qu orar max +
Qu z l max
QIl orar max +
-
+ QARmax
+ QAR max
Biologicii
12
Canulele (sau eonduetele) de
legaturii dintre bazinele eu
namol activat si decantoa
rele secundare, inclusiv ca
de dtstrtliutie a debt mera
QIl orar max +
+ QNR max
Qu orar min
+ QNR min
+ Qu orar
+ QNR
max +
max
Qu orar min
+ QNR min
+
telor la dccantoare
Canalele (sau conductele) de
legatura dintre filtrele blo
logice ~ i dccautoarcle secun
13
Qu orar rna. +
Qu orar min + QIl or.r max + Qn ora,' min +
dare, inclusiv camera de dis
+ QAR max + QAR max +QAR min + Q.<\.R min
toarc
trtbut ie a debitelor la decan-
Canalcle (sau eonductele) de
legiiturii d.ntre deeantoarele
14
Qu orar min
secundare ~ i ernisar (sau
Qu orar max Qu orar max Qu orar min
caualul de ocollre)
Dccaritoarele secundare 15
QIl zi maz Qu orar max + Qu zi max Qu orar max +
dupi'i bazinele cu namol
+ QNR max + QNR max
activat
Deeantoarele secundare 16
Qu orar m&>: + Qu zi max Qu orsr max +
Qu zi max
dupii Hltrole biologice
+ QAR max + QAR max
STAS 1846-90 - 1U
In anumite situatii, in scopul protejarii calitatii apei emisarilor, cu justifiearea tehnico
-economica eorespunzatoare, se poate analiza in calculul sistemelor de canalizare unitare sau
mute, introducerea in statia de epurare-treapta mecanica a unui debit sporit de ape de cana
lizare, QSE = n Qu max orar unde n = 3 .. .4, iar in treapta de epurare biologica, a unui
debit 2 Qu zl max- ..
Schema tehnologica a canalizarii trebuie conceputa astfel, incit in statia de epurare
aterenta unui sistem de canalizare unitar sau mixt sa nu fie introduse debite mai mari decit
cele admise in tabelul 3 pentru dimensionarea ~ i verif'icarea obiectelor tehnologice componente
ale statiei de epurare.
Responsabilul proieetulul :
MClnd - lnstitutul Central de Cerce tare Proicctare ~ i
Directtvare In Constructh
MEl - lnstitutul de Constructtt
dr. ing. Victor Ianuli
Redactat final: Institutul Roman de Standardizare
mg. Eugenia Botez
,
I
+
2'i
M
M
I
Colaboratori :
- lnspectoratul General de Stat
Constructil
- Consiliul National al Apclor
- Comitetul pentru Problemele
pentru
Conslliiof
Investlfil e-
Populare
- lnstitutul de Cercetari si Proiectari pentru Gospo
darirea Apelor
- lnstitutul de Cercetare ~ i Proiectare pentru Sistema
ttzare, Locuinte ~ i Gospodarte Cornunala _
- Grupul Intreprinderifor- de Gospodarire Comunala
Standardul a fost elaborat initial In anul 1950 ~ i s-a revizuit In anl l 1965, 1975 ~ i 1983