NORMATIV PENTRU PROIECTAREA
I EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE

ALIMENTARE CU APĂ
I CANALIZARE A LOCALITĂŢILOR DIN MEDIUL RURAL

Indicativ P 66-2000
Înlocuieşte P 66-79
PREVEDERI GENERALE
* OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
ALIMENTĂRI CU APĂ
* GENERALITĂŢI
* CANTITĂŢI DE APĂ NECESARE, DEBITE DE DIMENSIONARE A INSTALAŢIILOR
* SCHEMA GENERALĂ A ALIMENTĂRII CU APĂ
* SURSA DE APĂ
* CAPTAREA APEI
* TRATAREA APEI
* STAŢII DE POMPARE
* CONDUCTE DE ADUCŢIUNE
* ÎNMAGAZINAREA APEI
* DISTRIBUŢIA APEI
* SISTEME DE MONITORIZARE-AUTOMATIZARE
* CANALIZARE
* PRINCIPII GENERALE PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE CU APĂ
I CANALIZARE ÎN MEDIUL RURAL
* ORGANIZAREA EXPLOATĂRII
* LISTA PRINCIPALELOR PRESCRIPŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA
I EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE
ALIMENTARE CU APĂ
I CANALIZARE

PREVEDERI GENERALE
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Obiectul prezentului normativ îl reprezintă proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor
din mediu rural cu o populaţie existentă de până la 10.000 locuitori.
1.2. Prevederile prezentului normativ se aplică la realizarea lucrărilor noi, pentru etapa I-a, corespunzătoare numărului existent în
prezent de locuitori.
1.3. Scopul prezentului normativ îl constituie:
- stabilirea schemelor tehnologice de alimentare cu apă potabilă şi canalizare cât şi a procedeelor de tratare a apei;
- asigurarea calităţii apei tratate la cerinţele standardelor existente pentru apa potabilă;
- asigurarea igienei, sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului.
1.4. Pentru lucrările de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a unor unităţi agrozootehnice şi a altor unităţi economice ce se
realizează în mediul rural, prezentul normativ are caracter de recomandare, cu excepţia prevederilor cerinţelor de calitate, conform
Legii nr. 10/1995, care sunt obligatorii.
1.5. În cazul mai multor localităţi care prin amplasare se pretează la rezolvarea alimentării cu apă şi canalizării în sistem microzonal,
aceste soluţii se compară din punct de vedere tehnic cu soluţiile de rezolvare independentă pentru fiecare localitate.

ALIMENTĂRI CU APĂ
2. GENERALITĂŢI
2.1. Alimentarea cu apă a consumatorilor casnici din mediul rural se face prin intermediul cişmelelor amplasate pe străzi, iar a
unităţilor economice social-culturale prin intermediul căminelor de branşament la reţeaua de distribuţie.
2.2. Pentru lucrările de alimentare cu apă din mediul rural se preferă soluţiile cu surse de apă suterană.
La stabilirea soluţiilor generale şi a schemelor tehnologice se au în vedere, cu prioritate, acelea care asigură o exploatare sau cu
funcţionare automatizată.
2.3. Pentru realizarea lucrărilor, este necesar să se obţină obligatoriu avizele şi acordurile necesare în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.
2.4. Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural se încadrează, după STAS 4273, în categoria 4 şi în clasa de
importanţă IV.
Aceste lucrări sunt de importanţă “normală” conform HGR 766/1997.
2.5. Conform Legii 10/95 şi Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor (aprobat de HG 925/1995),
lucrările se verifică pentru cerinţele:
A – Rezistenţa şi stabilitatea la solicitările statice, dinamice, inclusiv cele seismice
B – Siguranţa în exploatare
C – Siguranţa la foc
D – Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
E – Protecţia termică, hidrofugă şi economia de energia
F – Protecţia împotriva zgomotului

3. CANTITĂŢI DE APĂ NECESARE, DEBITE DE DIMENSIONARE A INSTALAŢIILOR

3.1. Cantităţile de apă necesare se determină analitic, diferenţiat pentru fiecare folosinţă şi cuprind următoarele categorii de apă:
- apă pentru nevoi fiziologice, igienă personală şi prepararea hranei (nevoi gospodăreşti);
- apă pentru creşterea animalelor din gospodării;
- apă pentru unităţile economice şi social-culturale (dacă există);
- apă necesară pentru stingerea incendiului;
- apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă;
- necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistem.
3.2. Necesarul de apă a localităţii din mediul rural se stabileşte după cum urmează:
3.2.1. Necesarul de apă pentru nevoile gospodăreşti se stabileşte pentru debitul specific qs = 50 l/om.zi, cu Kzi = 1,3, în ipoteza
alimentării cu apă numai prin cişmele stradale.
Coeficientul de neuniformitate orară (Ko) se adoptă în funcţie de debitul mediu orar, conform tabelului nr. 1.
Tabelul nr. 1. Variaţia coeficientului de neuniformitate orară în funcţie de debitul mediu orar şi de felul de alimentare cu apă:
Debitul mediu orar Ko
(m3/h) alimentare cu apă prin cişmele pe străzi
2 3,21
3 2,80
4 2,56
5 2,40
6 2,27
8 2,10
10 1,99
15 1,81
20 1,70
30 1,57
45 1,47
60 1,40
80 1,35
100 1,31
150 1,25
200 1,22
400 1,16

3.2.2. Necesarul de apă pentru creşterea animalelor se stabileşte pentru debitele specifice q din STAS 1343/3.
3.2.3. Necesarul de apă pentru unităţile economice şi social-culturale din mediul rural care urmează a fi alimentate cu apă dintr-un
sistem comun cu localitatea respectivă, va fi precizat de fiecare unitate în parte pentru Qzi med, Qzi max, Q0 max.
3.2.4. Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă este cuprins între:
- 5% pentru surse de ape subterană;
- 10 % pentru surse de apă de suprafaţă.
3.2.5. Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor se stabileşte după cum urmează:
- o rezervă de apă de minimum 10 m3 pentru localităţi la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşri nu depăşesc 5
l/s;
- 5 l/s pentru localităţi având până la 5000 locuitori, la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşri este egal sau mai
mare de 5 l/s;
- 5 l/s pentru localităţi având până la 10000 locuitori, la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşri este egal sau mai
mare de 10 l/s;
3.2.6. Pierderile de apă în instalaţiile de alimentare cu apă se consideră de 10%.
3.3. Condiţiile de calitate a apei potabile pentru localităţile din mediul rural sunt cele prescrise în STAS 1342.

4. SCHEMA GENERALĂ A ALIMENTĂRII CU APĂ

4.1. La stabilirea schemei generale a alimentării cu apă se ţine seama de următoarele:
- amplasarea geografică şi altimetrică a localităţii în raport cu localităţile învecinate, cu surse de apă existente (captări de apă
subterană şi de suprafaţă, conducte magistrale de apă brută sau de apă tratată);
- mărimea localităţii, gradul actual cunoscut de dotare privind fondul de locuinţe, şcoli, spitale, dispensare, industrie locală, unităţi
economice, agroindustriale şi/sau de alte profile;
- configuraţia generală geodezică a intravilanului localităţii şi a zonelor limitrofe în care se află amplasamentele sursei de apă,
staţiilor de pompare, aducţiunile staţiei de tratare şi rezervoarelor;
- capacitatea surselor de apă existente sau a surselor de apă nou indentificate prin studii de teren;
- cerinţa de apă la sursă;
- presiunile de apă în reţeaua de distribuţie;
- necesarul de apă pentru stingerea incendiilor;
- măsuri speciale necesare în cazul terenurilor sensibile la umezire.
4.2. Schema generală a alimentării cu apă cuprinde următoarele obiecte:
a. sursele de apă;
b. staţii de pompare (după caz);
c. conducta de aducţiune;
d. staţia de tratare a apei (după caz);
e. rezervor;
f. reţeaua de distribuţie.
4.3. Stabilirea schemei generale a alimentării cu apă pentru o localitate sau un grup de localităţi se face pe baza unor calcule
tehnico-economice urmărind realizarea unor costuri minime de investiţii şi exploatare pentru o perioadă de calcul de 10 ani.
4.4. Sursele de apă sunt:
- captări de izvoare;
- surse de apă suterană, captări prin puţuri de mică adâncime sau drenuri din freatic sau infiltraţii de mal;
- conducte magistrale de apă potabilă sau cu apă brută având disponibil debitul cerinţei pentru alimentarea cu apă a localităţii
rurale;
- surse de apă subterană de medie sau mare adâncime;
- surse de apă de suprafaţă din lacuri existente;
- surse de apă de suprafaţă din râuri, preferabil din captări existente.
Se recomandă sursele cu debite ce respectă gradul de asigurare normat, dându-se prioritate surselor situate la cote piezometrice
ce reclamă pompări minime.
4.5. Se recomandă conducte de aducţiune cu lungimi minime, în special la alimentările cu apă în sistem microzonal.
4.6. La stabilirea soluţiilor pentru staţiile de tratare se au în vedere:
- amplasamente care asigură transportul apei spre rezervoare prin curgere gravitaţională;
- scheme tehnologice în care între obiectele staţiei nu sunt necesare pompări intermediare;
- scheme tehnologice ce se pretează la o exploatare fără personal permanent.
4.7. Rezervoarele pentru înmagazinarea apei pot fi:
- rezervoare îngropate sau semiîngropate amplasate la cote ce asigură presiunea de alimentare a reţelei de distribuţie;
- rezervoare îngropate sau semiîngropate servite de staţii de pompare cu sau fără hidrofor care asigură alimentarea cu apă a reţelei
de distribuţie.
4.8. Stabilirea poziţiei rezervoarelor în schema distribuţiei apei (rezervoare de trecere sau rezervoare de capăt) se face pe baza
unor calcule de optimizare a reţelei de distribuţie şi a staţiei de pompare.
4.9. Reţeaua de distribuţie este de tip ramificat, inclusiv în cazul în care, pe anumite porţiuni, se prevăd hidranţi de incendiu
supraterani.

5. SURSA DE APĂ
5.1. Alegerea sursei de apă pe criteriile şi în ordinea de preferinţă indicate la art. 4.1. şi 4.4. se face pe baza unor studii de teren
hidrogeologice, hidrologice, geotehnice şi topometrice, care să determine caracteristicile tehnice ale acesteia.
5.2. Sursele de apă de suprafaţă trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de calitate din STAS 4706. Alimentarea cu apă din
mediul rural va putea fi făcută din surse de categoria I de calitate, precum şi, în mod excepţional, din surse de categoria a II-a, cu
avizul expres, prealabil, al organelor sanitare.
5.3. Proiectul de alimentare cu apă respectă prevederile SR 1628/1 şi SR 1628/2 privind studiile ce se fac asupra surselor de apă
de suprafaţă şi subterane.
Studiile cuprind în mod obligatoriu precizările privind mărimea zonelor de protecţie sanitară şi natura perimetrelor ce trebuie
instituite, în conformitate cu prevederile HGR nr. 101/97.

6. CAPTAREA APEI
6.1. Captările de apă ce servesc alimentările cu apă în mediul rural trebuie să satisfacă condiţiile specifice tipului de captare
adoptat.
6.1.1. Captările din izvoare ţin seama de prevederile STAS 1629/1 şi de următoarele condiţii:
- să fie amplasată în punctul real de izvorâre;
- să asigure captarea integrală a izvorului, pentru eventuale extinderi, fără pierderi, în care scop construcţia de captare trebuie
încastrată în stratul impermeabil de bază;
- să ferească punctul de captare de contaminări exterioare printr-o etanşare corespunzătoare;
- să nu modifice regimul natural de curgere al izvorului; schimbarea locului de ieşire din rocă prin obturarea unor fisuri, ridicarea sau
coborârea nivelului apei în bazinul de sosire peste nivelul iniţial de curgere, pot duce chiar la pierderea izvorului;
- construcţia de captare trebuie să fie vizitabilă şi bine ventilată;
- să fie construită din materiale rezistente la eventuala acţiune corozivă a apei sau a terenului; să aibă asigurată zona de protecţie
sanitară.
6.1.2. Captarea apelor subterane respectă prevederile STAS 1629/2 şi STAS 1629/3 precum şi următoarele condiţii:
- să fie amplasate în zone neinundabile sau protejate prin îndiguiri contra inundaţiilor;
- să aibă asigurate zonele de protecţie sanitară;
- pentru captarea zonelor acvifere de medie şi mare adâncime, izolarea stratelor acvifere contaminate;
- la captările de infiltraţie de mal, toate lucrările la mal şi în albie se prevăd de tip permeabil, evitându-se lucrări de baraje sau
praguri de fund în zona captării;
- materialul coloanelor filtrante să fie rezistent la coroziune şi să asigure prin forma şi dimensiunile fantelor protecţia împotriva
înnisipării puţurilor.
6.1.3. Captarea apelor de suprafaţă respectă prevederile STAS 1629/4 şi STAS 1629/5 precum şi următoarele condiţii:
- să asigure debitul cerinţei de apă şi nivelul corespunzător care să permită captarea în condiţii de siguranţă, în special în perioadele
de iarnă;
- să asigure stabilitatea zonei de captare prin apărări de mal, pinteni, îndiguiri etc.;
- să protejeze – prin grătare – pătrunderea plutitorilor în priza de apă şi să asigure posibilitatea evacuării depunerilor din priză spre
aval;
- să prevadă o deznisipare a apei în cadrul construcţiilor de la captare, corespunzător cu prevederile din STAS 3573.
6.1.4. Legarea conductelor magistrale existente se realizează în următoarele condiţii:
- existenţa acordului prealabil al proprietarului conductei, în care se precizează: debitul de apă asigurat, calitatea apei, presiunea
minimă în punctul în punctul de branşament, preţul de cost al apei livrate, alte condiţii impuse de furnizor;
- prevederea, în punctul de branşament, a unui cămin de concesie cu vană de separaţie, debitmetru-contor şi manometru.
 7. TRATAREA APEI
7.1. Staţiile de tratare se dimensionează la debitul maxim orar de calcul Qc.
7.2. Schema tehnologicî a staţiei de tratare cuprinde obiectele destinate limpezirii şi dezinfectării apei şi, după caz, unor tratări
speciale (pentru ape din surse subterane) cum sunt eliminarea hidrogenului sulfurat, compuşilor de fier şi mangan, şi anume:
- Staţie de tratare cu reactivi chimici, coagulant (sulfat de aluminiu, sulfat feros, clorură ferică), var, după caz polielectrolit şi
dezinfecţia cu clor gazos sau hipoclorit de sodiu;
- Decantoare;
- Filtre rapide sau filtre lente;
- După caz, preaerare.
7.3. Dimensionarea staţiei de tratare se realizează în conformitate cu prevederile STAS 12277 şi prin studiu de tratabilitate care
stabileşte:
- tipul de reactiv: coagulant, var, polielectrolit şi felul dezinfectantului;
- dozele maxime de reactivi, mod de preparare a soluţiilor şi de administrare şi timpii de contact necesari;
- timpul minim de sedimentare, încărcări superficiale;
- viteze maxime de filtrare;
- natura, granulozitatea şi grosimea stratului filtrant;
- gradul de oxigenare necesar pentru sistemele de aerare.
7.4. În zonele unde se dispune de suprafeţe de teren suficiente pentru amplasarea unor filtre lente, se examinează şi oportunitatea
adoptării unei soluţii de staţie de tratare cu filtre lente precedate de prefiltre cu flux orizontal.
În această variantă deznisipatorul de la captare se dimensionează conform STAS 3573.
7.5. Dimensionarea obiectelor componente ale staţiei de tratare de face conform: SR 12362, STAS 3620/1, STAS 3620/2 şi STAS
9295.
7.6. Calitatea materialului filtrant utilizat în prefiltrele şi filtrele staţiei de tratare corespunde prevederilor STAS 1712/1, 2, 3.

8. STAŢII DE POMPARE
8.1. Staţiile de pompare se proiectează respectând prevederile din STAS 10110.
8.2. Din punct de vedere al siguranţei în exploatare, staţiile de pompare pentru mediul rural se încadrează în categoria III, la care se
admite înreruperea alimentării cu apă pe durata înlăturării unei avarii, însă nu mai mult de 24 ore.
8.3. În staţiile de pompare pentru nevoi gospodăreşti se prevede un singur agregat de rezervă.
În localităţi cu debitul orar cuprins între 5 şi 10 l/s, instalaţiile de pompare care asigură presiunea în reţea se dimensionează la
debitul maxim orar pentru nevoi gospodăreşti, la care se adaugă 5 l/s pentru stingerea incendiului.
În localităţi cu debitul maxim orar mai mare de 10 l/s, instalaţiile de pompare care asigură presiunea în reţea se dimensionează la
debitul maxim orar pentru nevoi gospodăreşti, iar pentru asigurarea debitului de 10 l/s pentru stingerea incendiului se va prevedea o
pompă suplimentară acţionată în mod independent. În caz de incendiu, cele două pompe funcţionează în paralel, pentru asigurarea
debitului maxim orar pentru nevoi gospodăreşti şi 10 l/s pentru combaterea incendiului.
Alimentarea cu energie electrică şi posibilitatea de acţionare a pompei se face conform prevederilor I 7 şi I 9, referitor la condiţiile de
alimentare a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc.
8.4. Instalaţiile de pompare se prevăd cu funcţionare înecată a pompelor; pot fi prevăzute şi pompe cu autoamorsare.
8.5. Staţiile de pompare se proiectează, acolo unde este posibil, ca obiecte comasate cu alte obiecte din cadrul sistemului de
alimentare cu apă (prize de apă de suprafaţă, deznisipatoare, staţii de tratare monobloc, rezervoare)
8.6. Pentru calculul şi atenuarea fenomenului de lovitură de berbec se respectă recomandările normativului I 30 Instrucţiuni tehnice
pentru calculul loviturii de berbec şi stabilirea măsurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acestora în instalaţii hidraulice sub
presiune.

9. CONDUCTE DE ADUCŢIUNE
9.1. Conductele de aducţiune, cu nivel liber sau sub presiune, cu funcţionare gravitaţională sau prin pompare, respectă prevederile
din SR 6819 privind studiile necesare şi prescripţiile de proiectare.
9.2. Conductele de aducţiune se realizează cu un singur fir.
9.3. Materialul conductelor de aducţiune poate fi: polietilenă de înaltă densitate, policlorură de vinil, poliester armat cu fibre de sticlă
etc., în conformitate cu prevederile normativelor:
- I 22-99 – Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a
localităţilor;
- GP 043-99 – Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din
PVC, polietilenă şi polipropilenă.

10. ÎNMAGAZINAREA APEI

10.1. Capacitatea rezervoarelor, amplasarea acestora şi calculul lor (la acţiunile din STAS 10101/01), prescripţiile constructive şi
dotările cu instalaţii hidraulice corespund prevederilor din STAS 4165.
10.2. Volumul destinat rezervei de apă pentru combaterea incendiului se stabileşte astfel:
- pentru localităţi la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşti nu depăşeşte 5 l/s, se prevede o rezervă intangibilă
de apă pentru stingerea incendiilor de minimum 10 m3 în rezervorul de compensare a consumurilor orare;
- pentru localităţi având până la 5000 locuitori la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşti este egal sau mai mare
de 5 l/s, se prevede o rezervă intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor de minimum 54 m3 în rezervorul de compensare a
consumurilor orare;
- pentru localităţi având până la 10000 locuitori la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşti este egal sau mai mare
de 10 l/s, se prevede o rezervă intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor de minimum 108 m3 în rezervorul de compensare a
consumurilor orare.
Rezervorul se prevede cu racorduri fixe în camera vanelor şi posibilităţi de acces (rampe) pentru alimentarea autospecialelor de
intervenţie.
10.3. Zona de protecţie de regim sever faţă de conturul exterior al construcţiei rezervorului respectă prevederile H.G. Nr. 101/1997.
10.4. Înmagazinarea apei se prevede în următoarea ordine de preferinţă:
- în rezervoare amplasate pe înălţimi naturale care să asigure presiunile necesare în reţeaua de distribuţie;
- în rezervoare ce nu asigură alimentarea gravitaţională a reţelei de distribuţie servite, pentru asigurarea presiunii în reţea, de o
staţie de pompare cu hidrofor.

11. DISTRIBUŢIA APEI

11.1. Reţelele de distribuţie sunt de tip ramificat, după cum urmează:
- pe porţiunile de reţea care distribuie Qo max < 5 l/s nu se amplasează hidranţi de incendiu;
- porţiunea de reţea care distribuie debitul Qo max între 5 şi 10 l/s au diametrele rezultate din calcul, dar minim 110 mm; pe aceste
reţele se prevăd 3 până la 5 hidranţi de incendiu amplasaţi la distanţe de max. 500 m între ei;
- porţiunea de reţea care distribuie debitul Qo max > 10 l/s au diametrele rezultate din calcul, dar minim 125 mm; pe aceste reţele se
prevăd 5 până la 10 hidranţi de incendiu amplasaţi la distanţe de max. 500 m între ei
11.2. Materialul conductelor din reţea şi pentru branşamente se alege pe considerente economice, ţinând seama atât de costul
materialelor conductelor şi a patului de pozare, cât şi a pieselor speciale: coturi, teuri, branşamente. Se pot utiliza conducte de
policlorură de vinil, polietilenă de înaltă densitate, poliester armat cu fibre de sticlă şi alte tuburi protejate la interior şi exterior contra
coroziunii, agrementate tehnic în ţară pentru a fi utilizate pentru apa potabilă şi fiind garantate pentru o perioadă de 50 ani.
11.3. Presiunea manometrică în reţeaua de distribuţie este de max 6 bar.
11.4. Reţeaua de distribuţie are robinete de secţionare pe conducte principale (din care se ramifică reţeaua) la distanţe de max. 600
m.
11.5. Ramificaţiile din conductele principale cu lungimi mai mici de 300 m se fac prin branşare directă, fără cămin de vizitare şi
robinet de secţionare.
11.6. Amplasarea reţelelor de distribuţie, în plan şi pe verticală, se face conform SR 8591 şi SR 4163/1.
11.7. Profilul de pozare al conductelor, în special patul de rezemare şi modul de compactare a umpluturilor, este cel prescris de
furnizor, ţinând seama de standardul de produs al tuburilor şi în conformitate cu prevederile normativului I 22 -– Normativ pentru
proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor.
Adâncimea minimă de pozare a reţelelor nu poate fi mai mică decât adâncimea minimă de îngheţ, conform STAS 6054.
11.8. Căminele de branşament şi contor respectă prevederile STAS 6002 şi SR ISO 4064-1 şi 2.
11.9. Capacele şi ramele pentru cămine de vizitare sunt în conformitate cu STAS 2308 şi SR EN 124.
11.10. Cişmelele stradale se prevăd la distanţă de 300 m între ele şi sunt de tipul cu robinet automat de închidere (îngropat) protejat
împotriva îngheţului. În zona cişmelei se execută lucrări pentru drenarea apelor spre şanţuri de scurgere.
11.11. Armăturile şi piesele speciale (armături de închidere, ventile de aerisire, armături de golire) pentru reţele se prevăd conform
SR 4163-1.
11.12. Subtraversările de CF şi drumuri cu conductele de aducţiune sau reţele se fac cu respectarea prevederilor STAS 9312.

12. SISTEME DE MONITORIZARE-AUTOMATIZARE

12.1. Sistemele de alimentare cu apă în mediul rural se prevăd cu un minim de aparatură de monitorizare şi comandă care să
sigure funcţionarea sigură în toate compartimentele, şi anume;
a. – automatizarea funcţionării pompei de captare, funcţie de nivelul apei în puţ;
b. automatizarea agregatelor din staţiile de pompare funcţie de nivelul apei în rezervor;
c. contorizarea locală a debitului furnizat de sursa de apă locală;
d. măsurarea presiunii de pompare;
e. automatizarea funcţionării staţiilor de pompare cu hidrofor în funcţie de presiunea minimă necesară în reţea,
conform indicaţiilor furnizorului;
f. automatizarea funcţionării staţiilor de tratare, care face parte integrantă din proiectul pentru acest obiect.

13. CANALIZARE
13.1. Apa provenită de la cişmelele stradale se canalizează la rigolele drumurilor.
13.2. Nu se prevede canalizarea centralizată a localităţilor din mediul rural. Unităţile social-culturale, administrative sau economice
(şcoli, dispensare etc.) prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă se prevăd cu instalaţii proprii de preluare, epurare şi
evacuare a apelor uzate aferente, conform normativului I 9.

14. PRINCIPII GENERALE PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE CU APĂ
I CANALIZARE ÎN MEDIUL RURAL
14.1. Caietele de sarcini care însoţesc proiectul de alimentare cu apă şi canalizare detaliază condiţiile tehnice de execuţie şi montaj
al lucrărilor, cuprinzând: calităţile materialelor, utilajelor, echipamentelor, standarde ce trebuie respectate, toleranţe de execuţie şi
montaj, protecţia muncii, protecţia mediului, tehnologii, transporturi, inspecţii, teste, verificări, întreţinere etc.
14.2. Proiectul prevede programul de urmărire a comportării în timp a lucrărilor. Acesta se întocmeşte în funcţie de specificul fiecărei
lucrări, în conformitate cu reglementarea P 130 – Norme metodologice privind urmărirea în timp a construcţiilor.
14.3. Se respectă prevederile furnizorilor de materiale şi echipamente privind transportul, manipularea, depozitare şi montarea
acestora.
14.4. Execuţia reţelelor de distribuţie şi aducţiunilor respectă prevederile normativului I 22 şi STAS 4163-3.
14.5. În toate fazele de execuţie (transport, depozitare, manipulare, pozare instalaţii tehnologice, probe necesare şi punere în
funcţiune) se respectă prevederile Normativului C 300 “Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execuţie
a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora”.
14.6. Instalaţiile tehnologice trebuie să corespundă destinaţiei, tipului şi categoriei de importanţă a construcţiei, precum şi nivelului
riscului de incendiu, să aibă nivelul de protecţie corespunzător mediului în care sunt amplasate şi să respecte normele generale şi
specifice de prevenire şi stingere a incendiilor.
14.7. Verificarea calităţii lucrărilor
Asigurarea şi verificarea calităţii se face în condiţiile impuse de prevederile grupului de standarde SR-ISO 9000 şi normativul C 56
“Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”.
Verificarea calităţii lucrărilor se face pe parcursul execuţiei, pentru fiecare categorie de lucrări în parte şi separat pe ansamblul
lucrărilor, în conformitate cu caietele de sarcini.
14.8. În timpul execuţiei se ţine evidenţa activităţilor de control a calităţii lucrărilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Documentele încheiate pe parcursul execuţiei se ataşează la Cartea Tehnică a construcţiei.
14.9. Recepţia lucrărilor se face conform HG nr. 273/1994 – Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora şi conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
14.10. Etapele de realizare a recepţiei sunt:
- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract
- recepţia finală – după expirarea perioadei de garanţie prevăzute în proiect.

15. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII

15.1. În cazul lucrărilor hidroedilitare din mediul rural, proiectele de investiţii tratează în mod obligatoriu modul de organizare a
exploatării.
15.2. Exploatarea acestor lucrări se poate face dacă este posibil prin servicii zonale sau regionale de intervenţie periodică,
întreţinere şi reparaţii, pe baza unor regulamente detaliate de exploatare ce fac parte integrantă din proiectele de investiţii.
În cazul lucrărilor ce nu se pretează la funcţionarea maximal automatizată a acestora, exploatarea lor se face cu formaţii proprii de
specialitate.

LISTA PRINCIPALELOR PRESCRIPŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA
I EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE

CU APĂ
I CANALIZARE
A. Standarde de stat
SR EN 124-96 – Dispozitive de apropiere şi închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere în zone
carosabile şi pietonale. Principii de construcţie, încercări tip, marcare, inspecţia calităţii
STAS 1342-91 – Apă potabilă
SR 1343/3-86 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţi zootehnice
STAS 1478-90 – Alimentări cu apă la construcţii civile şi industriale
SR 1628/1-95 şi – Surse de apă subterană. Investigaţii, studii de teren şi cercetări de laborator
/2-96
SR 1629/1-81 – Captarea izvoarelor
SR 1629/2-96 – Captări prin puţuri
SR 1629/2-91 – Captări prin drenuri
SR 1629/4-90 – Captări de apă prin râuri
SR 1629/5-90 – Captări de apă din lacuri
STAS 1712/1-90, – Nisip şi pietriş cuarţos pentru filtrarea apei
/2-70, 3-91
STAS 2308-81 – Alimentări cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare
STAS 3573-91 – Deznisipatoare. Prescripţii generale
STAS 3620/1-85 – Decantoare cu separare gravimetrică
STAS 3620/2-85 – Decantoare suspensionale cu recircularea mecanică a nămolului
STAS 3602-87 – Filtre de nisip cu nivel liber
SR ISO 4064/1 şi – Măsurarea debitului de apă în conducte închise. Contoare de apă rece potabilă: condiţii tehnice;
/2-96 condiţii de instalare
SR 4163/1-95 şi – Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare, prescripţii de calcul,
/2-96 şi /3-96 prescripţii de execuţie şi exploatare
STAS 4165-99 – Rezervoare. Prescripţii generale.
STAS 4273-83 – Construcţii hidrotehnice
STAS 4706-88 – Ape de suprafaţă. Categorii şi condiţii tehnice de calitate
STAS 6002-88 – Alimentare cu apă. Cămine pentru branşamente de apă. Prescripţii tehnice
STAS 6054-77 – Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului
SR 6819-97 – Alimentări cu apă. Aducţiuni. Studii, prescripţii de proiectare şi execuţie
SR 8591-91 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
STAS 9295-73 – Staţii de deferizare – demanganizare
STAS 9312-87 – Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare
STAS 9342-82 – Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Cămine pentru alimentarea directă a pompelor mobile.
Prescripţii de proiectare
STAS 9570/1-89 – Marcarea şi repararea reţelelor de conducte şi cabluri în localităţi
STAS 10101/0A- – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale
77
STAS 10110-85 – Alimentări cu apă. Staţii de pompare. Prescripţii generale de proiectare
STAS 12277-84 – Staţii de potabilizare a apei. Studii pentru proiectare
SR 12362-96 – Gospodăriile de reactivi
B Legi şi normative
H.G. 273-1994 – Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. Anexa: cartea tehnică
a construcţiei
Legea nr. 10-95 privind calitatea în construcţii
H.G.R. nr. 766- pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
197
O.M.I. nr. 775- – Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor
98
NGPM-93 – Norme generale de protecţie a muncii. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.
H.G.R. 261-94 – Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţii în timp şi postutilizarea
construcţiilor
H.G.R. 925-95 – Regulament de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor
H.G.R. 101-97 – Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară
P 100-92 – Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social culturale, agrozootehnice
şi industriale
P 73-78 – Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi beton
precomprimat pentru lichide
C 140-86 – Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat
NP 028-98 – Normativ pentru proiectarea construcţiilor de captare a apei
I 9-94 – Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
I 7-98 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice, cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi
1500 V c.c.
I 22-99 – Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă
şi canalizare a localităţilor
P 7-92 – Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire
NTPA 002-97 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor
I 30-75 – Instrucţiuni tehnice pentru calculul loviturilor de berbec şi stabilirea măsurilor pentru prevenirea
efectelor negative ale acestora în instalaţii hidraulice sub presiune
C 16-84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
PD 163-75 – Îndrumător departamental privind proiectarea gospodăriilor de reactivi din cadrul staţiilor de tratare a
apei potabile
GP 043-99 – Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de aimentare cu apă şi canalizare utilizând
conducte din PVC, polietilenă şi polipropilenă
MP 005-98 – Manualul pentru proiectarea construcţiilor aferente staţiilor de clorare pentru tratarea apei cu clor
gazos în vederea satisfacerii exigenţelor de siguranţă în exploatare şi sănătatea oamenilor
P 118-99 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
C 300-94 – Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente
C 56-85 – Normativ privind verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
P 130-97 – Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor1