1: GEO_3_OASP_2 GEOGRAFIE Organizarea si amenajarea spatiului geografic MULTIPLE CHOICE 1.

Perceperea existenei relaiilor si componentelor de tip sistemic, ca urmare a co mplexitii teritoriale a unui spaiu dat, se refer la: a. termenul de organizare a spaiului b. termenul de amenajare a spaiului c. cadastru funciar 2. Ansamblul de lucrri, msuri si aciuni concepute n baza unei depline coordonri a fac torilor de influen ce intervin ntr-un teritoriu dat, cu scopul utilizrii eficiente a potenialulu i existent, dar si pentru asigurarea unei bune desfsurri a activitilor socio-economice, se refer la: a. organizarea teritoriului b. amenajarea spaiului agricol c. aciunea de sistematizare teritorial 3. Totalitatea aciunilor de pregtire a unui teritoriu, reprezentate prin executare a diferitelor lucrri de echipare cu construcii, asanare, nivelare, mpdurire sau defrisare, pentru a-l fa ce corespunztor unor destinaii si funcii stabilite anterior prin studiile de sistemati zare a teritoriului, poart denumirea de: a. amenajare a teritoriului b. sistematizare urban c. plan urbanistic de detaliu d. plan de amenajare a teritoriului transfrontalier 4. Aciunea de organizare, amenajare sau remodelare a structurilor teritoriale si ale localitilor reprezint: a. cadastru silvic b. sistematizare urban c. organizare teritorial a spaiului geografic 5. Acele poriuni ale Pmntului cu extindere tridimensional, care sunt supuse exploatri i si valorificrii prin activiti umane sistematice poart denumirea de: a. teren b. teritoriu c. spaiu geografic 6. Acele pri ale suprafeei terestre, care au limite naturale sau funcionale, convenio nale ale uscatului si/sau ale domeniului acvatici care sunt reprezentate prin configuraii g eometrice plane (suprafee de uscat, acvatice, montane, naionale, comunale sau judeene), poart denumi rea de: a. teren b. teritoriu c. spaiu geografic 7. Acea poriune a suprafeei terestre cuprins ntre anumite limite, avnd aceeasi folosi n ori acelasi ansamblu de condiii ale mediu poart denumirea de: a. teren b. teritoriu c. spaiu geografic 2 8. Amenajarea teritoriului la nivel naional este cuprins si definit n urmtoarele cate gorii de documente:

a. planurile de amenajare a teritoriului si documentaiile de urbanism b. planurile de amenajare a teritoriului naional c. planurile urbanistice generale d. planurile de amenajare a teritoriului judeean 9. Planurile de amenajare a teritoriului se difereniaz n urmtoarele categorii: a. planuri de amenajare a teritoriului naional, judeean si zonal b. planuri de amenajare a teritoriului transfrontalier, naional, zonal si local c. planuri de amenajare a teritoriului transfrontalier, interjudeean, intercomuna l si periurban d. planuri de amenajare a teritoriului judeean, amenajamente silvice, planuri cad astrale 10. Documentaiile de urbanism includ: a. planurile urbanistice naionale, interjudeene, judeene, orsenesti si comunale b. planurile de amenajare a teritoriului naional, judeean si local, precum si docu mentaiile aferente acestora c. planurile urbanistice generale, zonale si de detaliu, precum si documentaiile aferente acestora d. planurile urbanistice de amenajare a teritoriului judeean, periurban si urban 11. Planurile de amenajare a teritoriului au caracter: a. coordonator b. normativ (cu statut de lege local) c. director, cu statut de lege local d. de reglementare specific detaliat 12. Documentaiile de urbanism au caracter: a. coordonator b. normativ (cu statut de lege local) c. director, cu statut de lege local d. de reglementare specific detaliat 13. Activitatea referitoare la ansamblul de operaiuni tehnice, economice si jurid ice prin care se realizeaz n mod sistematic si permanent inventarierea si reprezentarea pe planuri si hri a fondului funciar, att sub aspect calitativ, ct si cantitativ, precum si a celorlal te bunuri imobile, pe teritorii administrative si proprietari poart numele de: a. cadastru funciar urban b. cadastru c. cadastru agricol, funciar, al apelor si pdurilor d. inventariere cadastral naional 14. Cadastrul general este organizat la nivel: a. naional b. judeean si regional c. pentru fiecare unitate administrativ-teritorial (comun, oras, municipiu, jude) d. numai la nivel local (urban, comunal) 3 15. Documentele cadastrului general sunt reprezentate de: a. registrul cadastral al parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor, fisa cadastral pe proprietari si pe categorii de folosin, harta cadastral, planul cadastral si cadast rul silvic si al apelor. b. registrele cadastrale ale parcelelor, apelor si pdurilor, pe proprietari si pe categorii de folosin att ale terenurilor ct si ale bunurilor imobile, fisa cadastral centralizatoa re, planul cadastral. c. registrul cadastral al parcelelor, cel al proprietarilor, indexul alfabetic a

l proprietarilor si domiciliul acestora, fisa centralizatoare parial cadastral pe proprietari si pe ca tegorii de folosin, planul cadastral 16. Scara uzual utilizat a unui plan cadastral dintr-o regiune de ses pentru extra vilan este de: a. 1:1.000 b. 1:2.000 c. 1:5.000 d. 1:10.000 17. Scara uzual a unui plan cadastral dintr-o regiune de deal pentru extravilan e ste de: a. 1:1.000 b. 1:2.000 c. 1:5.000 d. 1:10.000 18. Scara uzual utilizat a unui plan cadastral dintr-o regiune montan pentru extrav ilan este de: a. 1:1.000 sau 1:100 b. 1:2.000 sau 1:2.500 c. 1:5.000 sau 1:10.000 19. Cadastrele de specialitate sunt reprezentate de: a. cadastrul funciar urban, funciar rural, silvic, al cilor de comunicaii, industr ial, al apelor si al reelelor edilitare b. cadastrul agricol, forestier, al cilor ferate, drumurilor, porturilor, aeropor turilor, apelor, fondului imobiliar si al reelelor edilitare c. cadastru agricol, industrial, funciar, edilitar, imobiliar, al apelor si pduri lor d. cadastru agricol, funciar, al apelor, pdurilor, cilor ferate, drumurilor, portu rilor, imobiliar, edilitar si urban 20. Terenurile cu destinaie silvic includ: a. terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie ori administraie silvic, cele destinate mpduririlor si cele neproductive, dac sunt inclus e amenajamentelor silvice b. terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie, construcii ori administraie silvic, cele destinate mpduririlor si cele neproductive c. pepiniere pomicole, plantaii de molid si brad, psuni, fnee, sere, solarii, rsadnie, terenuri mpdurite, psuni mpdurite, cele ocupate cu amenajri silvice si de mbuntiri funciare, amenajrile piscicole, drumurile forestiere si de depozitare silvic d. terenurile mpdurite, pajisti mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie, construcii ori administraie silvic, terenuri destinate mpduririlor, cele neproductive, drumurile forestiere si de depozitare silvic 4 21. Terenurile permanent submerse includ: a. terenurile mpdurite mlstinoase, terasele, luncile si albiile minore ale rurilor, cuvetele lacustre, relieful submarin al apelor teritoriale b. albiile minore ale rurilor, cuvetele lacustre la nivelul maxim de retenie, brael e si canalele din Delta Dunrii, fundul apelor maritime interioare si al mrii teritorial e si continue c. albiile rurilor, cuvetele lacustre naturale si artificiale la nivelul minim de retenie, braele si canalele din Delta Dunrii, fundul apelor maritime interioare si al mrii

teritoriale si continue d. albiile minore ale rurilor, cuvetele lacustre la nivelul minim de retenie, supr afeele mlstinoase, braele si canalele din Delta Dunrii, fundul apelor maritime interioare si al mrii teritoriale si continue 22. Terenurile din intravilan includ: a. toate terenurile, indiferent de categoria de folosin, situate n afara perimetrul ui localitilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilan ului, conform legislaiei n vigoare b. toate terenurile, indiferent de categoria de folosin, situate strict n perimetru l construibil al localitilor, conform legislaiei n vigoare c. toate terenurile de uscat, situate n perimetrul construibil al localitilor urban e si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislaiei n vig oare d. toate terenurile, indiferent de categoria de folosin, situate n perimetrul local itilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conf orm legislaiei n vigoare 23. Terenurile cu destinaie special includ: a. terenurile utilizate pentru transporturi, cele pe care se afl construcii hidrol ogice, termocentrale, edilitare, de transport al energiei electrice si gazelor naturale , terenuri cu exploatri miniere, petroliere, si forestiere, cele destinate nevoilor de aprare a ri i, rezervaiile si parcurile naturale, monumentele, ansamblurile si siturile arheolog ice b. terenurile utilizate pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si nav ale, cele pe care se afl obiective si instalaii hidrotehnice, termice, de transport al energiei elec trice si gazelor naturale, terenuri cu exploatri miniere, petroliere, amenajrile piscicole, cele destinate nevoilor de aprare a rii, parcurile naturale, monumentele, siturile arheo logice si istorice c. terenurile utilizate pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si nav ale, cele pe care se afl obiective si instalaii hidrotehnice, termice, de transport al energiei elec trice si gazelor naturale, terenuri cu exploatri miniere, petroliere, cele destinate nevoi lor de aprare a rii, ariile naturale protejate, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice d. terenurile utilizate pentru transport (rutier, feroviar, aerian, naval, al en ergiei electrice si gazelor naturale), terenurile ocupate cu amenajri si construcii destinate activitilo r sportive si de agrement, cele pe care se afl obiective militare, cele ocupate cu instalaii hidrotehnice, termice, de transport pe cablu, terenuri cu exploatri miniere, petr oliere, ariile naturale protejate, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice

5 24. n cadrul categoriei de folosin terenuri degradate si neproductive , se ncadreaz urm arele tipuri de suprafee: a. nisipuri misctoare, stncrii, bolovnisuri, grohotisuri, rigole, ravene, toreni, srtu i cu crust, mocirle si smrcuri, gropile de mprumut si cariere, halde b. nisipuri zburtoare, stncrii, bolovnisuri, pietrisuri, rpe, ravene, toreni, srturi crust, noroaie si smrcuri, gropile de mprumut, ramblee si deblee, cariere, halde c. nisipuri misctoare, stncrii, grohotisuri, pietrisuri, rpe, coaste, rigole, ravene , toreni, cruste de srturi, mlastini si smrcuri, gropile de mprumut si cariere, halde, ramblee si deblee d. nisipuri zburtoare, stncrii, bolovnisuri, pietrisuri, rpe, ravene, toreni, srturi crust, mocirle si smrcuri, gropile de mprumut si cariere, halde 25. Codul de identificare notat cu P corespunde categoriei de folosin reprezentat de: a. pduri b. psuni c. pajisti d. psuni mpdurite 26. Codul de identificare notat cu HB corespunde categoriei de folosin reprezentat de : a. ape curgtoare b. ape stttoare c. mlastini si smrcuri d. mare teritorial 27. Codul de identificare notat cu HR corespunde categoriei de folosin reprezentat de : a. ape curgtoare b. ape stttoare c. mare teritorial d. mlastini si smrcuri 28. Codul de identificare notat cu N corespunde categoriei de folosin reprezentat de: a. nisipuri zburtoare b. nisipuri fixate c. terenuri degradate si neproductive d. halde, srturi cu crust si alte terenuri neacoperite cu vegetaie 29. Terenurile cu destinaie agricol includ urmtoarele tipuri de folosine: a. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere silvice si pomicole, plantaii de coacz e si mei, psuni, fnee, terenuri mpdurite neincluse amenajamentelor silvice, psuni mpdurite, cele ocupate cu construcii agrozootehnice, amenajrile piscicole, drumurile tehnolo gice si de depozitare agricol b. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole si pomicole, plantaii de duz i, hamei si cpsuni, psuni, fnee, sere, solarii, rsadnie, terenuri mpdurite care nu sunt incluse amenajamentelor silvice, psuni mpdurite, cele ocupate cu amenajri agrozootehnice, cariere si halde, amenajrile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare in dustrial c. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole si pomicole, plantaii de ham ei si duzi, psuni, fnee, sere, solarii, rsadnie, terenuri mpdurite care nu sunt incluse amenajamentelor silvice, psuni mpdurite, cele ocupate cu amenajri agrozootehnice si de mbuntiri funciare, amenajrile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare agricol 6 30. Terenurile nierbate sau nelenite artificial, prin nsmnri la 15-20 ani si care sun olosite

pentru psunatul animalelor, sunt ncadrate (conform legislaiei n vigoare) urmtoarei ca tegorii de folosin: a. psuni curate b. psuni c. fnee curate d. terenuri destinate culturilor furajere perene 31. n cadrul categoriei de folosin arabil , se include: a. arabil propiu-zis, pajisti cultivate, grdini de legume, orezrii, sere, solarii si rsadnie, cpsunrii, alte culturi perene b. arabil propiu-zis, psuni cultivate, grdini de legume, orezrii, sere, solarii si rsadnie, alte culturi perene c. arabil propiu-zis, pajisti cultivate, grdini de legume, orezrii, sere, solarii si rsadnie, plantaii de hamei si tutun, alte culturi perene d. arabil propiu-zis, grdini de legume, sere, solarii si rsadnie, plantaii de hamei, agrise, duzi si tutun, alte culturi perene 32. n cadrul categoriei de folosin vii , se ncadreaz urmtoarele tipuri de culturi: a. vii altoite si indigene, vii hibride, mei, pepiniere viticole b. vii altoite si indigene, vii hibride, hamei, pepiniere viticole c. vii altoite si indigene, vii hibride, pepiniere viticole d. vii nobile, vii hibride, pepiniere viticole 33. Stabilirea categoriilor de folosin a terenurilor agricole ncepe cu studiul si a precierea gradului de fertilitate al solurilor, lundu-se n considerare urmtoarele nsusiri: a. grosimea profilului de sol, a orizontului superior cu humus, coninutul n humus si n elemente nutritive, textura solului, gradul de podzolire, srturare, eroziune, alun ecare, nmlstinire si inundare, caracteristicile reliefului si ale materialului parental, adncimea apelor freatice si compoziia lor chimic, scurgerile de pe versani si inundaiile, posibiliti de aplicare a lucrrilor de mbuntiri funciare b. grosimea profilului de sol, a orizontului cu humus, coninutul n humus si n sescv ioxizi, gradul de structurare al solului, procese de srturare, eluviere-iluviere, vertice, gleizare si pseudogleizare, caracteristicile materialului parental, adncimea si chimismul apelor freatice, tipurile de procese de versant si viiturile, posibilitile de aplicare a lucrrilor agropedoameliorative c. grosimea profilului de sol si coninutul n material scheletic, grosimea orizontu lui superior, coninutul n humus si n oxizi, textura si structura solului, gradul de pod zolire, srturare, alunecare, colmatare, nmlstinire si inundare, caracteristicile climatice s i de relief, adncimea pnzei freatice, scurgerile de pe versani si inundaiile, posibiliti de aplicare a lucrrilor antierozionalesi de stabilizare a reliefului. 34. Lucrrile de mbuntiri funciare aplicabile unui teren agricol cuprind: a. combaterea eroziunii solului, irigaii, amendamente calcice, ndiguiri, acumulri a cvatice permanente si temporare b. ndiguiri, desecri, arturi n lungul pantei, stingerea torenilor, irigaii, construcii hidroenergetice c. ndiguiri, desecri, irigaii, combaterea eroziunii solului

d. terasri, desecri, arturi n lungul pantei, stingerea torenilor, irigaii, contrucia d gabioane si plase de srm cu bolovani 35. Plantaiile viticole se preteaz pe terenurile cu: a. cu pante de pn la 30%, cu amenajare n terase si expoziie estic, sud-estic si sudic b. cu pante de peste 48%, cu amenajare n terase si expoziie vestic, sud-vestic si su dic c. cu pante cuprinse ntre 30 si 48%, cu amenajare n terase si expoziie sudic, sud-es tic si sud-vestic d. cu pante de peste 48%, cu amenajare n terase si expoziie vestic, nord-vestic si s udic 7 36. Operaiile tehnice de clasificare a diferitelor categorii de teren, n raport cu condiiile climatice, hidrologice, pedologice, geologice (material parental) si geomorfologice (expozii e, pant), poart denumirea de: a. lucrri de mbuntiri funciare b. asolament c. amenajri agropedoameliorative d. bonitare 37. La baza zonrii si organizrii teritoriului agricol s-au luat n considerare urmtor ii factori: a. utilizarea actual a spaiului, tipul dominant de relief, clima, parcelarea terit oriului, condiiile hidrologice si hidrogeologice b. tipul dominant de relief, clima, nvelisul de soluri, condiiile hidrologice si hidrogeologice, tipuri de msuri agroameliorative si infrastructura teritorial c. tipul dominant de relief, tipurile de roci si mineralele din care acestea sun t constituite, clima, nvelisul de soluri, regimul hidrologic al rurilor 38. La nivel naional au fost delimitate urmtoarele zone de organizare a teritoriul ui agricol: a. zona I (Cmpia Romn, Podisul Dobrogei, lunca si Delta Dunrii, Piemontul Cotmeana), zona II (Cmpia de Vest), zona III (Cmpia Transilvaniei, Podisul Moldovei), zona IV (Podisul Somesan, Podisul Trnavelor, Piemontul Getic, Dealuril e de Vest), zona V (Subcarpaii Transilvaniei, Podisul Brladului, Subcarpaii externi), zona VI (Podisul Sucevei, depresiunile Maramures, Giurgeu, Ciuc, Brasov), zona V II (terenuri montane si alpine) b. zona I (Cmpia Romn, Podisul Dobrogei, Piemontul Getic), zona II (Cmpia si Dealurile de Vest), zona III (Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei), zona IV (Subcarpaii), zona V (Carpaii) c. zona I (Cmpia Romn, Cmpia de Vest), zona II (Cmpia Moldovei, Cmpia Transilvaniei), zona III (Dealurile de Vest) zona IV (Podisul Dobrogei, Piemontu l Getic, Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei), zona V (Subcarpaii), zona VI (Carpaii), zona VII (lunca si Delta Dunrii) 39. Noiunea de asolament se refer la: a. organizarea terenului n asole, cu sistemul de rotaie a culturilor n spaiu, fr alte lucrri de mbuntiri funciare b. compartimentarea terenului prin rotirea culturilor n timp si spaiu, la care se asociaz numeroase lucrri de ntreinere ale calitii solului c. organizarea terenului n sole, cu sistemul de rotaie a culturilor n timp si spaiu, la care se asociaz ansamblul de lucrri de nfiinare si ntreinere a culturilor, de fertilizare s i

combatere a duntorilor, specific fiecrei culturi 40. Amenajrile de desecare si drenaj au drept scop: a. prevenirea si nlturarea excesului de umiditate de la suprafaa terenului si din s ol, n vederea asigurrii condiiilor favorabile de utilizare a terenurilor b. nlturarea excesului de ap din pnza freatic, pentru a elimina franjele capilare din sol, n vederea utilizrii optime a acestuia c. realizarea unui sistem de canale si acumulri acvatice, n vederea asigurrii neces arului de ap pentru irigaii, si, astfel, mbuntirea condiiilor din sol 41. Dup Codul Silvic sunt considerate pduri si sunt cuprinse n fondul forestier naio nal toate terenurile acoperite cu vegetaie forestier care au o suprafa de: a. cel mult 0,25 ha b. cel puin 0,25 ha c. cel mult 25 ha d. cel puin 25 ha 8 42. Suprafeele din fondul forestier destinate mpduririi si terenurile pentru cultur, producie ori administraie silvic includ: a. terenurile n curs de regenerare, degradate si poienile care sunt mpdurite; pepin iere, solarii, sere de flori si arbusti ornamentali; suprafee destinate asigurrii hranei , vnatului si animalelor din proprietatea unitilor silvice; suprafee ocupate cu construcii si a nexe, drumuri si ci ferate forestiere b. terenurile degradate stabilite prin amenajamente s fie mpdurite; pajisti secunda re si islazuri; mlastini eutrofe si oligotrofe; suprafee destinate animalelor din propr ietatea unitilor silvice; terenuri date n folosin permanent personalului silvic; suprafee ocupate cu construcii si anexe, drumuri si ci ferate forestiere; alte dotri tehnice specifice domeniului forestier c. terenurile n curs de regenerare, degradate si poienile stabilite prin amenajam ente s fie mpdurite; pepiniere, solarii, culturi de rchit si arbusti ornamentali; suprafee destinate asigurrii hranei, vnatului si animalelor din proprietatea unitilor silvice ; terenuri date n folosin temporar personalului silvic; suprafee ocupate cu construcii si anexe, drumuri si ci ferate forestiere; alte dotri tehnice specifice domeniului forestier 43. Gospodrirea fondului forestier proprietate public este reglementat prin: a. studii agrosilvice b. amenajamente silvice c. documentaie cadastral-edilitar d. planuri de amenajare teritorial 44. Amenajamentele silvice se elaboreaz: a. pe ocoale silvice si uniti de producie b. pe parcele si subparcele forestiere c. pe uniti amenajistice silvice 45. Scara de referin pentru realizarea unui amenajament silvic este de: a. 1:20.000 b. 1:15.000 c. 1:10.000 d. 1:5.000 46. Conform Codului Silvic, n Romnia pdurile care se ncadreaz grupei funcionale I (pdu i cu

funcii speciale de protecie) se difereniaz n urmtoarele subgrupe: a. pduri cu funcii de protecie a apelor, a terenurilor si solurilor, cu funcii de re creere, de interes stiinific si conservare a fondului genetic forestier si cu funcii de prote cie contra factorilor climatici si industriali duntori b. pduri cu funcii de producie de mas lemnoas, cu funcii de agrement, rezervaii si parcuri dendrologice de interes stiinific si pduri cu funcii de protecie contra duntorilor care afecteaz culturile agricole c. pduri cu funcii de protecie a apelor, a terenurilor si solurilor degradate, pduri pentru dezvoltarea intensiv a vnatului, pduri cu funcie recreativ, folosite ca destinaii turistice, pduri de interes stiinific si conservare a fondului genetic forestier, si pduri cu funcii de protecie contra duntorilor 47. Conform legislaiei n vigoare, pdurile de interes social din jurul capitalei tre buie sa aib o raz de: a. 10 ha b. peste 50 kmp c. 50 km d. sub 10 km 9 48. Ca monumente ale naturii sau ca rezervaii sunt delimitate suprafee de pduri dec larate ca: a. parcuri naionale, naturale si rezervaii ale biosferei, pdurile din jurul monumen telor istorice si culturale pe o distan de minim 100 m b. rezervaiile stiinifice ale academiei, cele destinate producerii de semine forest iere si plantaje, cele destinate proteciei faunei cinegetice si pdurile din jurul monument elor istorice pe o distan de maxim 100 m c. rezervaiile stiinifice ale academiei, parcuri naionale, naturale si rezervaii ale biosferei, suprafeele destinate producerii de semine forestiere pentru specii protejate prin lege, cele destinate proteciei faunei cinegetice declarat monument al naturii 49. Conform Codului Silvic, n raport cu mediul geografic pdurile pot fi: a. de ses, de coline si de munte b. de cmpie, de podisuri si dealuri joase, de dealuri nalte si de munte c. de foioase si conifere d. de interfluviu, de versant, de glacis si de lunc 50. n funcie de specii, pdurile se grupeaz n: a. rsinoase (pin, brad, molid, larice, tis s.a.) si foioase (fag, stejar, carpen, mesteacn, arar s.a.) b. rsinoase (pin, brad, molid, larice, s.a.) si foioase (fag, stejar, zmbru, carpe n, mesteacn, arar s.a.) c. arboret, subarboret, tufrisuri, specii ierboase d. rsinoase (pin, brad, molid, larice, jneapn s.a.) si foioase (fag, stejar, carpe n, mesteacn, arar, ienupr s.a.) 51. Pdurile proprietate privat a persoanelor fizice au ca proprietate de baz: a. nu sunt supuse regimului silvic b. sunt supuse parial regimului silvic c. sunt supuse regimului silvic 52. n funcie de factorii care stau la baza localizrii activitilor industriale exist ur mtoarele tipuri

de industrii: a. industrii din sectorul primar (alimentar, confecii si nclminte), industrii din sect orul secundar (siderurgie, metalurgie neferoas, extractiv), industrii din sectorul teria r (materiale de construcie, constructii de masini) b. industrii legate de resursele naturale (siderurgie, rafinrii), industrii liber e (electronic si electrotehnic), industrii induse sau complementare (spre exemplu industria rulmeni lor si alte intreprinderi de semifabricate) c. industrii extractive (siderurgie, rafinrii, metalurgie neferoas), industrii pre lucrtoare (materiale de construcie, exploatarea lemnului, chimic, alimentar, usoar) 53. De regul, modul de organizare spaial intern a unei uniti industriale presupune urm oarele tipuri de zone: a. zone de producie, de depozitare, de circulaie, de servicii, de tratare si stoca re a deseurilor si spaiile verzi b. zone de transport, zone de producie, zone de depozitare a deseurilor, zone de epurare, zone de protecie, zone de recreere c. zone de administraie, comerciale, de protecie, depozitare si epurare a deseuril or, spaii verzi 10 54. Locurile de colectare si depozitare a deseurilor menajere trebuie s ndeplineas c urmtoarele condiii minime obligatorii: a. s fie n imediata vecintate a centrelor populate, pentru a se diminua costurile d e transport; s aib staii de epurare pentru a diminua efectele negative date de prezena si descompunerea acestora; s fie usor accesibile, indiferent de condiiile meteorologi ce b. s fie la o distan foarte mare fa de centrele populate, pentru a se diminua efectel e negative date de prezena si descompunerea acestora; s se asigure drenajul prin ape le freatice; s fie inaccesibile n condiiile meteorologice nefavorabile, pentru a nu pe rmite mprstierea deseurilor de ctre vnturile puternice c. s fie la o distan corespunztoare fa de centrele populate, pentru a se diminua efect ele negative date de prezena si descompunerea acestora; s se asigure protecia apei freatice; s fie usor accesibile, indiferent de condiiile meteorologice 55. Din punct de vedere funcional, conform legislaiei n vigoare, cile de comunicaie r utiere se mpart n: a. drumuri de interes naional, judeean si local, strzi din localitile urbane si rural e b. drumuri de interes internaional, naional si judeean, reeaua stradal din localitile urbane c. drumuri naionale, judeene, comunale, preorsenesti, reeaua stradal din localiti 56. Din punct de vedere funcional si administrativ, conform legislaiei n vigoare, ci le de comunicaie rutiere se mpart n: a. drumuri de interes naional, judeean si local, strzi din localitile urbane si rural e

b. drumuri de interes internaional, naional si judeean, reeaua stradal din localitile urbane c. drumuri publice, particulare, de interes industrial, agricol si silvic d. drumuri publice, de interes republican, de interes local si drumuri de exploa tare 57. Dup destinaie si mod de administrare, cile ferate pot fi: a. publice, forestiere si miniere b. publice (principale, secundare si de interes local) si de interes privat c. publice, private, industriale, forestiere, silvice si agricole d. publice (forestiere, industriale, agricole si ptr transportul de persoane) si particulare 58. Cile ferate care fac legtura ntre centrele importante ale rii sunt considerate: a. ci ferate secundare b. ci ferate de interes local c. ci ferate multiple si electrificate d. ci ferate principale 59. Cile ferate care fac legtura dintre regiunile principale ale rii si arterele pri ncipale sunt considerate: a. ci ferate principale b. ci ferate secundare c. ci ferate de interes local d. ci ferate multiple si electrificate 60. Cile ferate care asigur circulaia pe zone restrnse sunt considerate: a. ci ferate multiple si electrificate b. ci ferate principale c. ci ferate secundare d. ci ferate de interes local 11 61. Cile ferate care aparin si sunt gestionate de diverse intreprinderi sau instit uii (miniere, forestiere, firme de construcii etc.) sunt considerate: a. ci ferate de interes privat b. ci ferate de interes local c. ci ferate secundare d. ci ferate principale 62. Dup numrul de linii, cile ferate pot fi: a. cu linii simple, duble si triple b. cu linii simple, duble si multiple c. cu linii simple sau cu linii duble si electrificate 63. n ara noastr ecartamentul feroviar este dimensionat la: a. 1,55 m b. 1435 mm c. 102 cm d. 1850 mm 64. Dup ecartament, cile ferate romnesti pot fi: a. cu ecartament simplu sau dublu b. cu ecartament juxtapus ori dublu c. cu ecartament normal sau ngust d. cu ecartament normal, ngust si larg 65. Dup tipul traciunii si modul de transmitere al acesteia, cile ferate pot fi: a. pe sin si pe cremalier b. pe cremalier si pe cablu c. pe sin, pe cremalier si pe cablu d. pe sin, pe traverse, pe cardan si pe cremalier 66. Traciunea feroviar pe cremalier se aplic pentru decliviti de: 500 0/00 si este folosit sina dinat special a. > 40 b. > 500 0/00 si sunt folosite sinele dinate duble si cablurile de remorcare/asig urare c. < 40 0/00 si este folosit sina lat special

67. Lucrrile de amenajare ale cursurilor de ap se mpart n urmtoarele categorii: a. antierozionale, de protecie si de ntreinere b. conservative, modificatoare si reparatorii c. de protecie, de amenajare edilitar, de aprare si de construcii civile d. de conservare, de protecie, de aprare contra inundaiilor, de ntreinere si de echip are edilitar 68. Lucrrile care vizeaz meninerea unui curs de ap ntr-o stare stabil, aproape de un e chilibru stabil, urmrindu-se evitarea revenirii acestuia la dinamica sa natural sunt de tip : a. modificator b. reparator c. conservativ d. protecie 69. Lucrrile care transform radical albia cursului de ap (prin construcia de ecluze, baraje, derivaii, ndiguiri, canalizri de albii etc.) sunt de tip: a. modificator b. reparator c. conservativ d. protecie 12 70. Acele lucrri, care au ca obiective reabilitarea ecologic a unor cursuri de ap, refacerea si protecia malurilor, regimul de exploatare piscicol sunt de tip: a. modificator b. reparator c. conservativ d. protecie 71. Amenajrile piscicole din luncile rurilor realizate prin acumularea apei n incin te nconjurate de diguri, dar conectate cu apa din ru prin intermediul unor canale, poart denumirea de: a. iazuri b. benturi c. helestee d. limane fluviatile 72. Condiiile minme obligatorii necesare pentru construcia unui baraj hidroenerget ic sunt: a. ruri cu alimentare pluvial, cuveta lacustr s fie alctuit din roci impermeabile, barajul s fie ncastrat n roci carstice, iar configuraia vii s permit acumularea unui volum suficient de ap b. ruri cu alimentare nivo-pluvial, cuveta lacustr s fie alctuit din roci impermeabile , barajul s fie ncastrat n roci dure, slab fisurate, iar configuraia vii (pant si adncim ) s permit acumularea unui volum mare de ap c. ruri cu alimentare nival, cuveta lacustr s fie alctuit din roci dure, morfologia vi s permit acumularea unui volum mare de ap d. ruri cu alimentare pluvio-nival si pant mare n profil longitudinal, cuveta lacust r s fie alctuit din roci plastice, dar impermeabile, iar morfologia vii din amonte de b araj s permit acumularea unui volum mare de ap 73. Pe lng producerea de hidroenergie, construcia unui baraj poate prezenta si alte avantaje: a. practicarea sporturilor nautice si a transporturilor navale, evitarea inundaii lor amonte de baraj, alimentarea cu ap a localitilor

b. alimentarea cu ap a localitilor, regularizarea debitului rului aval de baraj, mbuntirea navigaiei, sericicultur, cresterea potenialului turistic al regiunii c. alimentarea cu ap a localitilor, posibilitatea construciei pe malul lacului a stai ilor de flotare pentru diferite minereuri, regularizarea debitului rului aval de baraj, mbuntirea navigaiei, practicarea pescuitului si a sporturilor nautice, cresterea potenialului turistic al regiunii d. alimentare cu ap, regularizarea debitului rului aval de baraj, mbuntirea navigaiei, piscicultur, cresterea potenialului de agrement al regiunii 74. n funcie de specificul construciei, barajele pot fi: a. de greutate (din beton armat), n arc (din arocamente cu miez de argil) b. de greutate (din arocamente, cu profil transversal dreptungiular), n arc de ce rc bombat ctre aval (din dale de beton cu miez de argil) c. de greutate (din arocamente cu miez de argil), n arc (din beton armat) d. n arc convexe (din arocamente), n arc concave (din arocamente) si liniare (din beton) 75. Dezavantajele construciei unui baraj hidroenergetic sunt: a. strmutarea sau dispariia localitilor, defrisarea pdurii, schimbarea condiiilor de mediu pentru fauna si flora local, apariia proceselor de eutrofizare si a celor de colmatare a vii amonte de baraj b. strmutarea localitilor din aval de baraj, schimbarea condiiilor de mediu pentru f auna si flora acvatic, apariia proceselor de eutrofizare si a celor de eroziune a vii am onte de baraj c. mutarea localitilor, defrisarea pdurii, schimbarea condiiilor climatice pentru fa una si flora local, apariia proceselor de eutrofizare si a mlastinilor oligotrofe amonte de coada lacului 13 76. Turismul reprezint: a. o activitate economic specific sectorului primar, prin care sunt valorificate a numite resurse (naturale si antropice) si care satisface o serie de necesiti legate de od ihn, recreere, tratament si educaie b. o activitate economic specific sectorului secundar, prin care sunt valorificate resurse specifice (naturale si antropice) si care satisface necesitile privind odihna, rec reerea, tratamentul si educaia populaiei c. o activitate economic specific sectorului teriar, prin care sunt valorificate an umite resurse (naturale si antropice) si care satisface o serie de necesiti legate de od ihn, recreere, tratament si educaie, ce nu pot fi realizate dect parial de ctre alte ramu ri economice 77. Zonele turistice sunt: a. poriuni din teritoriul naional cu o mare concentrare a obiectivelor turistice, care sunt nc slab valorificate economic sub o alt form (industrie, agricultur) si care dispun d e premise favorabile pentru conectarea la infrastructurile de edilitare si de tran sport b. regiuni puternic dezvoltate economic, cu o mare o concentrare a obiectivelor turistice de toate tipurile

c. spaii naturale extinse (masive montane sau deluroase, culoare de vi sau depresi uni) cu un bogat potenial turistic 78. Amenajarea unei zone turistice se refer la: a. alegerea locaiilor optime n funcie de infrastructura turistic existent, diversific area ofertei turistice, nlturarea amenajrilor care comport risc pentru turism, conservare a si protecia mediului si obiectivelor turistice b. alegerea si dimensionarea optim a infrastructurii turistice, dimensionarea loc aiilor, limitarea ofertei turistice, amenajarea economic obiectivelor turistice, conserva rea si protecia mediului c. gsirea locaiilor optime pentru infrastructura turistic, dimensionarea optim a ace stora, diversificarea ofertei turistice, evaluarea riscului cu impact direct asupra ame najrilor, conservarea si protecia mediului si obiectivelor turistice d. dezvoltarea reelei agroturistice, implementarea obiectivelor turistice n progra mele de dezvoltare regional, diversificarea ofertei turistice si a categoriilor sociale cr ora li se adreseaz oferta 79. Pentru amplasarea staiunilor montaneexist urmtoarele tipuri distincte de locali zare: a. circular, de proximitate, rectilinie b. longitudinal, transversal, terminal c. periferic, linear, terminal d. circumscris, periferic, marginal 80. Pentru amenajarea prtiilor de schi sunt necesare urmtoarele condiii naturale mi nimale: a. diferen mare de nivel, suprafee nsorite si masivitate b. energie mare de relief, suprafee umbrite si cu nclinri diversificate c. altitudini ridicate, versani cu expunere sud-vestic, pante de peste 55 grade 14 81. Cerinele minime de amenajarea unei pesteri sunt: a. acces si iesire prin pori metalice, circulaie interioar prin alei betonate cu tr epte, iluminarea formaiunilor carstice cu lumin rece, prezena panourilor informative si indicatoare b. acces si iesire prin pori diferite, existena surselor de nclzire a mediului subte ran, circulaie interioar prin alei cu balustrade si trepte, iluminarea formaiunilor cars tice, prezena panourilor informative si indicatoare, ghid nsoitor c. acces si iesire prin pori simple, circulaie interioar prin alei betonate balustr ade, iluminarea formaiunilor carstice cu lumin cald, indicatoare ctre principalele obiective pentru a suplini absena ghidului d. acces si iesire prin pori duble, circulaie interioar prin alei cu balustrade, fr t repte, iluminarea formaiunilor carstice cu lumin rece, prezena personalului calificat (ghi zi) si a panourilor informative si indicatoare 82. Spaiile turistice regionale cu cea mai mare putere de polarizare turistic din Romania sunt: a. litoralul Mrii Negre, Delta Dunrii, valea Prahovei, valea Cernei, Maramuresul s i Bucovina, Munii Apuseni

b. litoralul Mrii Negre, Delta Dunrii, regiuni turistice de tip urban, rural si mo ntan c. regiuni turistice de tip montan, urban, rural, etnografic, cultural, balnear, balneoclimateric 83. innd cont de amplasarea si concentrarea spaial a obiectivelor turistice, de valo rificarea si funcionalitatea potenialului turistic, la nivelul Romniei au fost delimitate urmtoar ele trepte taxonomice: a. obiectivul turistic, localitatea (centrul turistic), complexul, arealul, regi unea sau provincia b. obiectivul, regiunea, provincia, zona turistic c. centrul turistic, subsectorul si sectorul, subregiunea si regiunea, subzona s i zona turistic 84. Potenialul natural este reprezentat de urmtoarele valori: a. de patrimoniu natural, de peisaj si balneare b. rezervaii naturale, martori de eroziune, faun cinegetic, izvoare termominerale, litoral c. de patrimoniu cultural, parcuri naturale si naionale, pesteri si avene, peisaj montan, lacuri si ape minerale 85. Potenialul antropic este reprezentat de urmtoarele valori: a. culturale, situri arheologice, monumente de arhitectur, muzee, obiective socia le, festivaluri, statui b. cultural-istorice, urbanistice, etnografice, memoriale, muzee si colecii c. cultural-istorice, monumente de arhitectur, urbanistice, case memoriale si muz ee, situri arheologice 86. Spaiile turistice balneare se mpart n: a. tipul balnear-marin, balnear-lacustru si fluviatil b. tipul balnear-litoral, balnear-termal si spaii balneoclimaterice specializate c. tipul balnear natural si balnear antropic 87. Tipurile de amenajri pentru destinaie exclusiv militar sunt reprezentate de: a. regimente, poligoane de tragere, ncartiruiri, baze sportive militare, aeroport uri si heliporturi b. echipare edilitar, infrastructur de transport si telecomunicaii, construcii pentr u cazrmi, spitale, depozite etc. c. cazrmi, poligoane de tragere, depozite pentru muniii si tehnic de lupt, aeroportu ri 15 88. De regul, cazrmile sunt plasate pe cile de acces ctre principalele orase si n ime diata apropiere a acestora cu scopul: a. blocare si aprare n cazul unei posibile invazii, sporirea mobilitii n caz antrenam ent sau conflict armat, evitarea zgomotului produs de tehnica de lupt b. aprare facil a localitilor, spaii mari de manevr si extinderea amenajrilor, reducer a efectului poluator cauzat de armament c. blocare si aprare rapid n cazul unor atacuri neprevzute, desfsurare rapid de fore, mobilitate sporit a personalului militar, reducerea efectului poluator cauzat de armament 89. Cauzele declansrii eroziunii concentrate sunt: a. defrisri si precipitaii bogate b. defrisri, precipitaii bogate, poluarea solului, roci friabile c. naturale si antropice

90. Cele mai frecvente lucrri de stingere a ravenelor presupun: a. mpduriri, culturi de ierburi perene, lucrri hidrotehnice (diguri transversale di n pmnt, beton, zidrie, lemn) b. mpduriri, construcii de diguri laterale, lucrri de asanare c. mpduriri, cultivarea terenurilor n lungul pantei, terenuluilucrri hidrotehnice (stvilare, fascinaje, cleionaje, drenuri subterane) 91. Eroziunea fluviatil cu efect maxim se produce: a. la viituri, n malurile convexe si abrupte b. la viituri, n malurile concave si abrupte c. n urma ploilor toreniale si a topirii zpezilor, cnd debitul rurilor creste brusc s i are loc procesul de subspare a ambelor maluri si a versanilor 92. Protecia malurilor mpotriva eroziunii se face prin: a. consolidare cu diguri laterale, transversale si longitudinale, din beton, lem n, plase de srme cu pietris b. mrirea pantei de scurgere a rurilor c. diminuarea debitului rului d. construcia de diguri transversale n albie 93. Cauzele alunecrilor de teren sunt: a. existena argilei si a unui substrat nisipos b. prezena argilei pe suprafee slab nclinate, cu exces de ap c. pregtitoare si declansatoare 94. Cauzele pregtitoare ale unei alunecri de teren sunt: a. cutremure, defrisri masive, alternana rocilor argiloase si nisipoase b. suprafee nclinate cu substrat argilos si exces de ap c. suprafee cvasiorizontale cu substrat luto-argilos, apariia fenomenelor orajoase 95. n general, procesele de tasare sunt specifice rocilor: a. sedimentare detritice necimentate b. metamorfice consolidate c. sedimentare detritice cimentate d. grohotisuri, pietrisuri, nisipuri, loess si tufuri calcaroase 96. Cauzele principale pentru producerea avalanselor sunt: a. pant accentuat, absena vegetaiei, topirea zpezii, cutremure b. relief accidentat, fr vegetaie, densitate mare a vilor, vnturi puternice c. relief accidentat, absena vegetaiei, grosime mare a stratului de zpad, dezagregri puternice, cutremure si zgomote d. pant accentuat, grosime mare a stratului de zpad, vibraii puternice (zgomote, cutremure) 16 97. Dup locul pe care l ocup n cadrul culoarelor de avalanse, dup rezistena pe care tr ebuie s o posede si dup specificul lor, se deosebesc urmtoarele categorii de lucrri contra av alanselor: a. musuroaiele si conurile de frnare, stlpii si caprele de beton, lucrri de deviere b. musuroaiele si conurile din pmnt, stlpii si caprele de frnare, digurile de pmnt, barajele de oprire, lucrri de aprare direct c. musuroaiele si conurile din pmnt, stlpii si cabluri de frnare, digurile longitudi nale de pmnt, barajele de oprire si deviere 98. Modelul de organizare natural a teritoriului romnesc este reprezentat de: a. coroana carpatic, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (Subca rpaii, dealuri, podisuri si cmpii) b. coroana carpatic, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (depre siunile subcarpatice, dealuri, podisuri si cmpii) c. coroana carpatic, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (depre siuni

intramontane, Subcarpaii, dealuri, podisuri si cmpii) 99. Cmpiile din Romnia sunt reprezentate de urmtoarele uniti geografice: a. Cmpia Moldovei, Cmpia Transilvaniei b. Cmpia Romn, Cmpia Banato-Crisan c. Cmpia Romn, Cmpia Moldovei, Cmpia Transilvaniei, Cmpia de Vest d. Cmpia Romn, Cmpia de Vest, Cmpia Banato-Crisan 100. Limita superioar a pdurii este considerat la: a. 1500-1700 m b. 1600-1800 m c. 1800-2000 m d. 2000-2200 m raspunsuri: Mesaje: 15 1a,2a,3c,4c,5c,6a,7b,8a,9a,10c,11c,12a,13b,14c,15c,16c,17b,18c,19b,2 0a,21b,22d, 23c,24d,25b,26b,27a,28c,29c,30b,31a,32b,35c,63b,64d,69a,70b,76b,79c,82a,83a,84b, 85a,86b,93b,94b,95d,98a,99c,100a ***1 GEO_2_TAG_2 GEOGRAFIE Teledetectie si aerofotointerpretare geografica 2 MULTIPLE CHOICE 1) Fotografia constituie o buna baza de studiu si de analiza care permite vizual izarea: 1 detaliilor semnificative si a pozitiei relative 2 structurilor din punct de vedere al degradarii sau evolutiei lor 3 criteriilor de control a geometriei imaginii 2) Cuvntul fotogrammetrie se datoreaza : 1 francezului Laussedat 2 arhitectului german Meydenbauer 3 Societatii Americane de Fotogrammetrie si Teledetectie 3) Vederea binoculara (sau vederea stereoscopica) reprezinta: 1 capacitatea de a vedea n relief 2 o interactiune ntre ochi si creier 3 distanta interpupilara 4) Vederea stereoscopica se bazeaza pe: 1 vederea binoculara 2 suprapunerea a doua imagini ale aceluiasi obiect 3 localizarea punctelor n spatiu 5) Efectul stereoscopic se obtine prin: 1 combinarea a doua imagini ale unui obiect 2 descompunerea unei imagini n doua subseturi, cte una pentru fiecare ochi 3 suprapunere a doua fotograme succesive astfel nct fiecare ochi sa observe fotogr ama corespondenta 6) Pentru obtinerea unei anaglife se utilizeaza: 1 efectul stereoscopic 2 suprapunerea a doua reprezentari n culori complementare (cyan si rosu), usor de calate 3 ochelari prevazuti cu lentile colorate n culori complementare 7) Pentru a obtine lumina polarizata se utilizeaza : 1 cristale polarizoare 2 ochelari prevazuti cu analizori 3 oscilatii electromagnetice transversale n toate planurile 8) O imagine lenticulara este : 1 o imagine plana miscata

2 o holograma 3 compozitie a doua imagini sursa ale aceluiasi obiect, vazute din directii usor diferite 2 9) Materialele fotografice sunt constituite din: 1 materiale fotografice negative 2 materiale fotosensibile depuse pe un suport 3 materiale fotografice reversibile 10) Filmele fotogrammetrice sunt caracterizate prin: 1 putere de disciminare a detaliilor 2 coeficientul de fidelitate a imaginii 3 sensibilitate, contrast, puterea de separatie si granulatie 11) O fotograma este: 1 o fotografie aeriana care conserva caracteristicile metrice ale obiectelor 2 un model al suprafetei de teren 3 o fotografie aeriana, indiferent de modul cum a fost obtinuta 12) Operatiile de fotointerpretare si descifrare au drept scop final : 1 realizarea unui model al suprafetei fotografiate 2 obtinerea de elemente ajutatoare, pe lnga imagine n sine 3 stabilirea caracteristicilor si destinatiei obiectelor de pe suprafata de tere n fotografiata 13) Pentru ntocmirea planurilor centrelor populate, zborurile se realizeaza la sc ari cuprinse ntre : 1 sub 1:2 000 2 1:2 000 si 1:10 000 3 1:10 000 si 1: 30 000 14) Calitatea fotogramelor aeriene este influentata de : 1 pozitia soarelui (elevatia) la momentul fotografierii 2 caracteristicile suprafetei fotografiate 3 scara planului care trebuie ntocmit 15) Valul atmosferic se datoreaza: 1 altitudinii la care are loc zborul fotogrammetric 2 prezentei n atmosfera a anumitor particule care provoaca difuzarea luminii 3 folosirii filtrelor optice 16) Ortofotogramele digitale sunt produse derivate din: 1 Sistemele Informationale Geografice 2 imaginile aeriene sau provenite de la satelitii de observare a Terrei 3 tehnologiile computerizate 17) Pentru realizarea ortofotogramelor, datele brute se prelucreaza prin: 1 derivare din Modelul Numeric al Terenului 2 transformarea fotogramelor aeriene si satelitare digitale n imagini analogice 3 orientarea interioara, orientarea exterioara si ortorectificarea (corelarea el ementelor) 3 18) Spre deosebire de alte aparate de nregistrare fotografica uzuale, camere aerofotogrammetrice se caracterizeaza prin : 1 ecran de protectie transparent 2 raza de actiune 3 distanta focala constanta 19) Aparatul fotoaerian se pozitioneaza n avion astfel : 1 n partea anterioara a aparatului 2 n partea posterioara a acestuia 3 ct mai aproape de centrul de greutate 20) Pentru a asigura nregistrarea pe fotograme a tuturor punctelor terenului din foaia de zbor a avionului este necesar ca fotografiile sa fie aliniate si sa aiba o acoperire de : 1 66% pe banda de si 33 % ntre benzi 2 33% pe banda de si 66 % ntre benzi

3 50% pe banda de si 50 % ntre benzi 21) Redresarea fotogramelor reprezinta operatiunea care se realizeaza prin : 1 identificarea elementelor planimetrice 2 fixarea planul cliseului riguros orizontal n momentul aerofotografieri i 3 orizontalizarea fotogramelor aeriene si aducerea lor ntr-o scara predefinita 22) Fotogrammetria stereoscopica sau stereofotogrammetria se refera la: 1 coincidenta cu detaliilor corespondente de pe fotograma cu cele de pe harta 2 doua fotograme pentru care axele de fotografiere au fost paralele 3 departarea fata de subiect si scara aerofotogramelor 23) Produsul final al stereofotogrammetriei este: 1 planul restituit 2 zona comuna (de acoperire) a doua fotograme succesive 3 un set de harti cu continut tematic special 24) Marimea cea mai des masurata de sistemele de teledetectie actuale este:. 1 orientarea obiectelor fata de soare sau fata de sursa de radiatie 2 puterea de absorbtie a obiectelor 3 energia electromagnetica emanata sau reflectata de obiectul studiat 25) Teledetectia utilizeaza radiatiile electromagnetice: 1 din intervalul cuprins ntre ultraviolet si microunde 2 n domeniul vizibil 3 n infrarosu 4 26) n domeniul aplicativ se folosesc urmatoarele tehnici uzuale de teledetectie: 1 trei cu nregistrare pasiva si una cu nregistrare activa 2 fotogrammetria si videografia 3 trei cu nregistrare activa si una cu nregistrare pasiva 27) Teledetectia multispectrala n vizibil si infrarosu foloseste: 1 instrumente active 2 instrumente optice 3 instrumente electronice 28) Datele de teledetectie sunt cu adevarat valorificate daca: 1 a numarului de benzi spectrale dedicate si viteza de deplasare a satelitului s unt mari 2 utilizarea lor satisface simultan conditiile de rapiditate si de cost rezonabi l 3 necesita si o instruire destul de pretentioasa a personalului 29) Elementul esential n teledetectia multispectrala este: 1 corelarea posibilitatilor de achizitie a datelor cu modul de recunoastere si d e procesare numerica a acestora 2 folosirea unei scari largi de lungimi de unda si stocarea datelor de maniera c antitativa 3 prelucrare a volumului imens de date n vederea extragerii informatiilor tematic e relevante 30) Instrumentele satelitilor de cercetare radar sunt: 1 senzorilor multispectrali 2 sistemele active cu microunde 3 camere fotogrammetrice cu modificari speciale 31) Procesul interferometric, posibil datorita satelitilor europeni ERS 1 si ERS 2, poate fi folosit la: 1 determinarea compozitiei chimice a scoartei terestre 2 obtinerea de informatii valoroase asupra structurii geologice 3 producerea modelului digital al terenului, cu o precizie de 3-5 metri 32) Instrumentele satelitilor de cercetare radar sunt de tip activ avnd avantajul : 1 independentei nregistrarilor fata de tipul de satelit purtator 2 independentei nregistrarilor fata de starea atmosferica 3 independentei nregistrarilor fata de portiunea de teren vizata

33) Avantajul satelitilor dotati cu instrumente radar fata de cei dotati cu inst rumente optice este faptul ca: 1 pot fi folositi si n lipsa radiatiei solare 2 au un consum mai redus de energie 3 pot furniza datele mai rapid 5 34) Vectorii (platformele purtatoare) sunt: 1 vehicule aeriene sau spatiale utilizate pentru a transporta platforma si ncarca tura sa utila 2 vehicule aeriene sau spatiale utilizate pentru a transporta o platforma 3 vehicule aeriene sau spatiale utilizate pentru a transporta ncarcatura utila 35) Orbitele geostationare ecuatoriale sunt definite de faptul ca: 1 satelitul descrie o orbita paralela cu Ecuatorul 2 satelitul descrie o orbita apropiata de pozitia ecuatorului 3 satelitul este plasat la altitudinea de 36000 km, "fixat" deasupra unui punct al Ecuatorului 36) Satelitii cu orbite heliosincrone cvasi-polare au ca principala caracteristi ca faptul ca: 1 satelitul descrie o orbita apropiata de pozitia celor doi poli 2 furnizeaza o imagine la fiecare jumatate de ora 3 utilizeaza orbite mult mai joase (700-1200 Km.), trecnd mereu la verticala acel uiasi punct de pe orbita la aceeasi ora solara 37) Scannerul reprezinta sistemul integral de achizitie a datelor, ca de exemplu n cazul satelitilor Landsat Thematic Mapper si SPOT Pancromatic; scannerul este alcatuit din senzori si detectori. Senzorul reprezinta instrumentul care: 1 acumuleaza energia, o converteste ntr-un semnal si o prezinta ntr-o forma adecva ta obtinerii de informatii despre mediu 2 nregistreaza radiatia magnetica 3 elibereaza semnale electrice corespunzatoare (masurabile) 38) Scannerul reprezinta sistemul integral de achizitie a datelor, ca de exemplu n cazul satelitilor Landsat Thematic Mapper si SPOT Pancromatic; scannerul este alcatuit din senzori si detectori. Detectorul reprezinta instrumentul care: 1 acumuleaza energia, o converteste ntr-un semnal si o prezinta ntr-o forma adecva ta obtinerii de informatii despre mediu 2 nregistreaza radiatia magnetica 3 elibereaza semnale electrice corespunzatoare (masurabile) 39) Un sistem satelitar necesita existenta unor mijloace care sa asigure functio narea lantului captare, transmisie, prelucrare, difuzare dupa cum urmeaza: A. vectori si captori B. un centru de misiune C. un centru de preprocesare (pretratare) a datelor 1 A+B+C 2 B+C 3 A+C 6 40) Fotointerpretarea s-a dezvoltat n paralel cu fotogrammetria. Aceasta discipli na se defineste ca fiind:

1 utilizarea intensiva a documentelor fotografice si/sau imagine pentru obtinere a si exploatarea informatiei 2 metodologia de extragere si clasificare a informatiei tematice continute de fo tograme sau perechi de fotograme 3 un echivalent analogic optico-mecanic si chimic al sensibilitatii ochiului la lumina 41) n plan calitativ, imaginea fotografica poate fi interpretata cu scopul: 1 evidentierii diverselor caracteristici ale mediului 2 masurarii formelor si dimensiunilor terenului 3 elaborarii hartilor si planurilor 42) n plan cantitativ, fotografia aeriana si tehnicile fotogrammetrice multispect rale n vizibil si infrarosu permit: 1 evidentierea diverselor caracteristici ale mediului 2 masurarea formelor si dimensiunilor terenului 3 elaborarea hartilor si planurilor 43) Fotografia aeriana se utilizeaza astfel: A. prin metode de fotoidentificare se recunosc obiecte simple vizibile pe fotogr ama (drumuri, arbori, ape), iar prin fotodeterminare, utiliznd principii logice se re cunosc obiecte si fenomene simple B. prin fotointerpretare se realizeaza o analiza deductiva stabilind relatiile c omplexe ntre obiecte foarte frecvent invizibile pe fotograme (soluri, prezenta apei freatice) 1 A 2 A+B 3 B 44) Selectati, alegnd din lista de mai jos trei avantaje ale utilizarii fotograme lor aeriane: A. Este o imagine relativ subiectiva a realitatii la un moment dat B. Fotografia reda o reprezentare completa a unui obiect (cu exceptia partilor a scunse sau mascate) C. Este un document foarte greu de manipulat D. Prin aerofotografiere sau prelevari de fotograme terestre se realizeaza cores pondenta dintre obiectul real din teren si imaginea sa (mai mult sau mai putin obiectiva ) de pe fotograma E. Este posibil studiul obiectelor deformabile, fragile, moi, fara a intra n cont act direct cu acestea si fara a le deteriora 1 A+B+C 2 B+D+E 3 A+C+E 7 45) Ordonati operatiile din tabel, pentru a completa fraza urmatoare: Fotointerpr etarea este realizata, n general, printr-o succesiune de operatiuni constnd din A. confruntarea de teren (recunoastere prealabila, control final) B. sinteza C. pregatire (prezonare), D. cartografiere 1 A, B, C, D 2 D, C, B, A 3 A, B, D, C 4 C, A, B, D

46) Zona vizibila a spectrului radiatiilor electromagnetice, plasata aproximativ n centrul acestuia produce unui observator senzatia luminii albe. Valorile lungimilor de u nda corespunzatoare sunt cuprinse ntre: 1 380 si 760 m 2 360 si 670 m 3 630 si 830 m 47) Experienta demonstreaza ca fenomenul de perceptie a culorilor se petrece ca si cum ar exista doar trei categorii de conuri corespunznd zonelor spectrului care grupeaza radiatiile: 1 albastre (500-600 m ), verzi (600-760 m)si rosii(380-500 m) 2 albastre (600-760 m ), verzi (380-500 m)si rosii(500-600 m) 3 albastre (380-500 m), verzi (500-600 m)si rosii(600-760 m) 48) Toate senzatiile de culoare pe care le ncercam rezulta din modificarea select iva a luminii albe n natura. Principalele fenomene fizice care stau la originea acestor modific ari sunt: 1 absorbtia, difuzia si interferenta 2 dispersia si fluorescenta 3 absorbtia, difuzia, interferenta, dispersia si fluorescenta 49) Sinteza aditiva a culorilor se porneste de la negru iar culorile sunt genera te pe rnd: 1 adaugnd succesiv radiatii diferit colorate 2 scaznd succesiv radiatii diferit colorate 3 combinnd proportional radiatii colorate succesiv 50) Exista si o alta metoda, n care punctul de pornire este lumina alba din care: 1 se extrag, pe rnd, radiatiile componente 2 se combina proportional radiatii colorate succesiv 3 se combina efectele culorilor complementare 51) Domeniul fotogrammetriei cuprinde lantul tehnologic de: 1 achizitie, prelucrare si exploatare a documentelor fotografice 2 respectare a anumitor criterii de control a geometriei imaginii 3 analiza a detaliilor semnificative si a pozitiei relative a obiectelor 8 52) Fotogrammetria este recunoscuta ca fiind o tehnica de lucru: 1 obiectiva, precisa si pasiva (nedestructiva) 2 ieftina, usoara si accesibila 3 noua, exhaustiva si exclusivista. 53) Fotogrammetria clasica permite: 1 reconstituirea ct mai fidela a peisajului initial 2 interpretarea imaginii virtuale tridimensionale a unei perechi de fotograme 3 perfectionarea metodelor de obtinere si exploatare a fotogramelor 54) Distanta interpupilara reprezinta: 1 fuzionarea a doua imagini 2 perceperea a doua imagini usor diferite 3 distanta de aproximativ 6 cm dintre ochi 55) Vederea n profunzime numita si vedere n relief sau vedere stereoscopica se ntem eiaza pe faptul ca n centrul vederii din creier: 1 se suprapun doua imagini ale aceluiasi obiect, cu centrele de perspectiva dife rite 2 se nregistreaza doua imagini care redau diferit spatiul 3 se prelucreaza doua imagini care redau spatii diferite 56) Cmpul vizual al ochiului se ntinde, n plan orizontal, pe aproximativ: 1 100 de grade 2 50 de grade 3 130 de grade 57) Efectul stereoscopic are loc n momentul n care:

1 localizarea punctelor n spatiu se face prin intersectii 2 este utiliza un aparat de stereorestitutie 3 zona de suprapunere a doua fotograme succesive este privita astfel nct fiecare o chi sa observe fotograma corespondenta 58) Instrumentele clasice de restitutie stereofotogrammetrica sunt construite pe principiul: 1 separarii imaginilor prin sisteme optice (lentilele, prisme si oglinzi) 2 elementelor metrice precise pentru evaluarea distantelor 3 culorilor complementare 59) Anaglifele reprezinta un procedeu fotografic care utilizeaza, pentru a crea iluzia reliefului: 1 lumina polarizata 2 culori si filtre corespondente 3 lentilele, prisme si oglinzi 9 60) Lumina polarizata se propaga prin oscilatii electromagnetice: 1 transversale n toate planurile 2 paralele cu directia de propagare 3 transversale numai ntr-un singur plan 61) Autostereogramele sunt imagini stereoscopice pentru vizualizarea carora: 1 se utilizeaza instrumente speciale (stereoscopul sau a ochelarii stereoscopici ) 2 nu este nevoie sa se utilizeze instrumente speciale (stereoscopul sau a ochela rii stereoscopici) 3 se utilizeaza mai multe lentile si planuri focale 62) Pentru fotografierea aeriana se folosesc filme diferite, n functie de misiune a de ndeplinit: 1 reversibile (permit obtinerea imaginii pozitive pe acelasi material pe care sa facut fotografia) 2 pancromatice, izocromatice si infracromatice 3 nesensibilizate 63) Pe lnga imagine n sine, fotogramele contin si alte elemente ajutatoare: 1 distanta focala a obiectivului, imaginea nivelei sferice, ora fotografierii, na ltimea de zbor 2 conditiile atmosferice 3 variabilitatea optica si reflectiva a obiectelor si fenomenelor 64) Scara de fotografiere trebuie sa raspunda unor cerinte bine stabilite: 1 pozitia soarelui (elevatia) la momentul fotografierii 2 cunoasterea caracteristicilor fizico-geografice ale regiunii de fotografiat 3 scara planului care trebuie ntocmit (n general mai mare de 3-4 ori dect scara de fotografiere) 65) Caracteristicile camerelor digitale se refera n primul rnd la: 1 distanta focala a obiectivului 2 coerenta ntre elementele constitutive ale imaginii (pixeli) 3 pozitia soarelui (elevatia) la momentul fotografierii 66) n cazul camerelor digitale, senzorii sunt de tip: 1 CCD liniari (utiliznd un plan focal si o singura lentila) sau "matriciali" (mai multe lentile si planuri focale) 2 activ (radar) 3 optic 67) Prin redresarea fotogramelor se ntelege operatiunea prin care se realizeaza o rizontalizarea fotogramelor aeriene si aducerea lor ntr-o scara predefinita. Astfel, se elimina: 1 efectele valului atmosferic 2 distorsiunile provocate de nclinarea fotogramelor fata de orizontala

3 efectele datorate caracteristicilor reliefului zonei fotografiate 10 68) Cea mai raspndita metoda de fotoredresare exacta, numita si fotoredresarea pe puncte, consta n folosirea: 1 distantei focale si a departarii fata de subiectul de fotografiat 2 corelarea scarii fotogramei brute cu talia pixelului din fotograma redresata 3 coordonatelor planimetrice a patru puncte obtinute prin masuratori specifice r eperajului topografic terestru 69) Pentru a constitui un cuplu stereoscopic, doua clisee trebuie sa le ndeplinea sca cel putin urmatoarele conditii: 1 fotografierea sa fie paralela sau foarte putin convergenta 2 sa fie realizate la ore diferite 3 sa nu cuprinda nici o zona de suprapunere 70) n procesul de stereorestitutie se parcurg trei etape : orientarea interioara, orientarea relativa si orientarea absoluta care au drept scop final: 1 asigurarea unei acoperiri longitudinale (pe banda) si transversale (ntre benzi) 2 trecerea de la coordonatele de tip imagine la coordonatele din teren (reale) 3 realizarea de imagini mai clare 71) Analizarea si interpretarea imaginilor de teledetectie are la baza: 1 cunostintele referitoare la categoriile de radiatii cu lungimi de unda absorbi te si reflectate selectiv de obiecte 2 rezolutia ridicata a instrumentelor 3 caracteristicile tehnice ale programelor dedicate acestor domenii 72) Elementele care stau la baza analizei imaginilor satelitare sunt urmatoarele : 1 instrumentele optice care furnizeaza imaginile 2 instrumentele radar, care pot functiona att ziua ct si noaptea, indiferent de ac operirea cu nori 3 lungimea de unda, intensitatea radiatiei incidente, caracteristicile obiectelo r si elementelor (n particular caracteristici de absorbtie) si orientarea acestor obie cte si elemente n raport cu pozitia soarelui sau a sursei de iluminare 73) n domeniul aplicativ se folosesc patru tehnici uzuale de teledetectie: fotogr afia aeriana sau cosmica, teledetectia multispectrala n domeniul vizibil, radarul si teledetectia multispectrala n domeniul infrarosu. Precizati care dintre acestea nu este cea ac tiva. 1 tehnici pasive sunt: radarul si teledetectia multispectrala n infrarosu 2 tehnici pasive sunt: teledetectia multispectrala n domeniul vizibil si infraros u 3 tehnici active sunt: radarul si teledetectia multispectrala n domeniul infraros u 74) Pregatirea (prezonarea) este prima etapa a fotointerpretarii si consta n: 1 pregatirea bazei fotografice de lucru (asamblarea fotogramelor n fotoscheme sau mozaicuri) si racordarea hrtiilor si fondului de planuri disponibile referitoare la zona de studiu 2 elaborarea de legi de corelare ntre obiecte 3 analiza deductiva pentru stabilirea de relatii complexe ntre obiecte foarte fre cvent invizibile pe fotograme 11 75) Lectura stereoscopica a fotogramelor permite

1 observarea stationara, dintr-un punct reprezentativ al zonei de studiu 2 elaborarea de legi de corelare ntre obiecte 3 efectuarea unei interpretari detaliate, orientate catre subiectul de studiu, u tiliznd mijloace de evaluare a structurilor si a texturilor care favorizeaza interpretar ea mai avansata 76) Completati urmatoarea definitie: Absorbtia este fenomenul prin care 1 obiectele retin o parte din lumina pe care o primesc de la soare 2 obiectele emit anumite lungimi de unda 3 obiectele mprastie selectiv o parte din lumina pe care o primesc de la soare 77) Difuzia este fenomenul de: 1 anulare selectiva a unei portiuni din lumina pe care o primesc de la soare 2 retinere a unei portiuni din lumina pe care o primesc de la soare 3 reflectate selectiva a unei portiuni din lumina pe care o primesc de la soare 78) Interferenta este: 1 anularea radiatiilor pe ambele fete ale unor straturi subtiri ale atmosferei 2 reflectarea radiatiilor pe ambele fete ale unor straturi subtiri ale atmosfere i 3 refractia radiatiilor pe ambele fete ale unor straturi subtiri ale atmosferei 79) Dispersia are ca rezultat: 1 formarea spectrului culorilor 2 diferentele de refractie 3 culori stralucitoare si vizibile 80) Fluorescenta este fenomenul de transformare a radiatiilor ultraviolete n radi atii vizibile n urma absorbirii lor de catre anumite substante. 1 aceasta afirmatie este adevarata 2 aceasta afirmatie este falsa 3 nici una dintre variantele a sau b nu este corecta 81) Din radiatiile electromagnetice emise de soare, dupa trecerea prin atmosfera terestra doar o mica parte ajung la suprafata Pamntului. Acestea cuprind: 1 radiatiile ultraviolete, vizibile si infrarosii 2 radiatiile albastre, verzi si rosii 3 lumina polarizata 82) Radiatiile electromagnetice din zona optica a spectrului provoca unui observ ator senzatia luminii albe doar daca: 1 sunt descompuse astfel nct componente lor sa ocupe pozitii diferite n cmpul vizual 2 prezenta lor este simultana si n cantitati egale 3 ochiul identifica usor culoarea verde 12 83) Zona vizibila a radiatiilor electromagnetice corespunde: 1 zonei spectrale cu lungimi de unda inferioare ultravioletului (raze X, raze Ga mma) 2 zonei spectrale cu lungimi de unda mari dect microundele 3 unui domeniu foarte ngust al spectrului solar, plasat aproximativ n centrul aces tuia (valorile lungimilor de unda cuprinse ntre 380 si 760 m) 84) Satelitii meteorologici europeni din seria METEOSAT si cei americani din ser ia GOES pot observa doar una din fetele Pamntului, dar au ca avantaj frecventa ridicata de fu rnizare de imagini (o imagine la fiecare jumatate de ora) deoarece: 1 sunt plasati pe orbite heliosincrone cvasi-polare 2 sunt plasati pe orbite geostationare ecuatoriale 85) Satelitii de pasaj SPOT, LANDSAT, satelitii meteorologici din seria NOAA si satelitii radar ERS sau RADARSAT trec mereu la verticala aceluiasi punct de pe orbita la aceeasi

ora solara deoarece: 1 sunt plasati pe orbite heliosincrone cvasi-polare 2 sunt plasati pe orbite geostationare ecuatoriale 86) Notiunea de culoare nu exista din punct de vedere material. Culorile pot fi create prin: A. interactiunea luminii cu obiectele B. atenuarea selectiva a unor radiatii n functie de raportul dintre lungimile lor de unda C. emiterea cu ajutorul unui dispozitiv iradiant (fascicul laser, televiziune) 1 A 2 A+C 3 B 87) n sinteza aditiva culorile sunt generate pe rnd, prin: 1 extragerea treptata a componentelor unui amestec de radiatii 2 adaugarea succesiva de radiatii diferit colorate pna la obtinerea senzatiei de alb 3 reconstituirea cu ajutorul unor luminofori 88) Sinteza substractiva a culorilor se bazeaza pe: 1 emiterea cu ajutorul unui dispozitiv iradiant (fascicul laser, televiziune) 2 atenuarea selectiva a unor radiatii n functie de raportul dintre lungimile lor de unda 3 extragerea treptata a componentelor unui amestec de radiatii 89) Aparitia culorilor prin suprapunerea de filtre se bazeaza pe urmatorul princ ipiul: 1 un filtru de o anumita culoare retine radiatiile avnd culoarea complementara si permite trecerea acelor radiatii care au culoarea sa 2 un filtru de o anumita culoare retine radiatiile care au culoarea sa si permit e trecerea acelor radiatii care au culoarea complementara 3 singura radiatie care poate strabate toate filtrele, indiferent de culoarea lo r, este cea rosie 13 90) Vederea monoculara se caracterizeaza prin aceea ca: 1 se poate discrimina pozitia relativa a obiectelor n profunzime 2 nu dispune de elemente metrice precise pentru evaluarea distantelor 3 produce efectului de perspectiva 91) Vederea n profunzime sau vedere stereoscopica, are drept caracteristica princ ipala: 1 realizarea efectului de perspectiva datorita obisnuintei 2 ofera informatii doar pentru contururi si directii, nu si pentru profunzimi 3 suprapunerea n centrul vederii din creier doua imagini ale aceluiasi obiect, cu centrele de perspectiva de ale celor doua imagini avnd pozitii diferite n spatiu 92) O anaglifa se obtine prin fotografierea suprapusa a ambelor fotograme ale cu plului n culori complementare pe un fond alb. Culorile complementare cel mai des folosite sunt: 1 rosu si verde 2 rosu si cyan 3 nuante de gri 93) Efectul stereoscopic se poate obtine si prin folosirea luminii polarizate, n urmatoarele conditii: 1 polarizarea luminii prin dispersie ntr-un mediu de gaz inert 2 proiectarea stereogramelor prin polarizori dispusi n planuri perpendiculare si utilizarea de ochelari prevazuti cu analizori situati, de asemenea, n planuri perpendiculare 3 prin acoperirea imaginilor cu un strat de plastic structurat n striatii si sant uri

94) Prin ortorectificare se obtin imagini corecte din punct de vedere geometric, n vederea exploatarii lor cartografice prin: 1 proiectarea punctelor de pe fotograma a caror pozitie este afectata de distors iunile datorate reliefului, geometriei camerei si unghiului de vedere 2 dezvoltarea de tehnologii computerizate 3 diversificarea metodelor de procesare a datelor 95) Principalele caracteristici tehnice ale avionului fotogrammetric sunt: 1 echiparea cu platforme hard/soft accesibile ca pret 2 viteza si plafonul de zbor, raza de actiune si greutatea 3 sunt ecranate mpotriva radiatiilor electromagnetice 96) Conditiile minimale pe care trebuie sa le ndeplineasca doua clisee pentru a c onstitui un cuplu stereoscopic sunt: 1 sa cuprinda un areal ct mai mare 2 sa fie obtinute, fiecare, cu ajutorul unui sistem optic independent 3 fotografierea sa fie paralela sau foarte putin convergenta 14 97) n sens larg teledetectia este definita ca: 1 o tehnologie noua, care ofera multe informatii despre forma si structura Pamntu lui 2 un ansamblul de mijloace care permit nregistrarea de la distanta a informatiilo r asupra suprafetei terestre 3 un domeniu particular de activitate , n cadrul constructiilor aerospatiale si a l fizicii 98) Pentru realizarea ortofotogramelor, datele trebuie prelucrate conform cu: 1 Modelul Numeric al Terenului 2 orientarea interioara, orientarea exterioara si ortorectificarea (corelarea el ementelor) 3 transformarea fotogramelor aeriene si satelitare digitale n imagini analogice 99) Autostereogramele sunt imagini stereoscopice pentru vizualizarea carora se u tilizeaza: 1 computere puternice si programe sofisticate 2 mai multe lentile si planuri focale 3 instrumente speciale (stereoscopul sau a ochelarii stereoscopici) 100) Efectul stereoscopic are loc n momentul n care: 1 fiecare ochi observa fotograma corespondenta din zona de suprapunere a doua fotograme succesive 2 fotogramele cuprind un areal ct mai mare 3 localizarea punctelor n spatiu se face prin intersectii 101) Domeniul fotogrammetriei se refera la: 1 prelucrarea digitala a imaginilor 2 lantul tehnologic de achizitie, prelucrare si exploatare a documentelor fotogr afice 3 industria de software dedicat editarii de imagini 102) nregistrarile (imaginile) din satelit permit: 1 acoperirea unor zone vaste, cu repetitivitate mai mare 2 acoperirea unor zone reduse, cu repetitivitate mai mare 3 acoperirea unor zone delimitate aleatoriu, la cerere 103) Fotogrammetria are ca subiect: 1 obtinerea de perspective fotografice ale obiectelor si fenomenelor 2 obtinerea de algoritmi performanti de automatizare a procesarii imaginilor 3 determinarea pozitiei obiectelor sau fenomenelor n spatiu si timp 104) Fotogrammetria este, printre altele: 1 o tehnica de lucru obiectiva, precisa si nedistructiva 2 o ramura a informaticii (prelucrare digitala) 3 o ramura a fizicii (optica) 15

105) Distanta interpupilara (aporox. 6 cm) permite: 1 perceperea aceleiasi imagini sub unghiuri diferite 2 perceperea a doua imagini usor diferite 3 nici una din variantele a) si b) 106) Procesul de formare a imaginii pe retina este comparabil cu: 1 localizarea punctelor n spatiu prin intersectii 2 formarea unei imagini pe pelicula fotografica 3 crearea de planuri diferite prin procesare n creier 107) Centrele de perspectiva ale imaginilor percepute de fiecare dintre cei doi ochi au: 1 pozitii diferire n spatiu 2 distante focale diferite 3 nucu una din variantele a) sau b) 108) Stereograma (cuplul stereoscopic) se obtine atunci cnd: 1 imaginile sunt fuzionate prin sisteme optice 2 fiecarei fotograma este perceputa doar cu ochiul corespondent 3 fotogramele sunt redate prin sisteme de compunere a culorilor 109) Pentru a percepe o anaglifa n relief se folosesc: 1 prelucrari digitale ale imaginilor 2 ochelari cu lentile colorate n culori complementare 3 imagini polarizate 110) Anaglifele reprezinta un procedeu prin care: 1 este redata o singura perspectiva, n culori complementare 2 sunt combinate doua perspective, reprezentate n aceleasi culori 3 sunt combinate doua perspective, reprezentate culori complementare 111) Autostereogramele sunt imagini stereoscopice vizualizate: 1 fara nici un instrument special 2 cu ajutorul stereoscopului sau ochelarilor stereoscopici 3 prin fuzionarea culorilor 112) Fotogramele sunt imagini care: 1 pastreaza caracteristicile metrice ale obiectelor 2 pastreaza caracteristicile optice ale obiectelor 3 nici una din variantele a) sau b) 113) Pentru ca fotogramele sa corespunda standardelor, este necesar ca: 1 scara de fotografiere sa fie de 3-4 ori mai mare dect planul de ntocmit 2 scara de fotografiere sa fie de 3-4 ori mai mica dect planul de ntocmit 3 scara de fotografiere sa fie aceeasi cu scara planului de ntocmit 16 114) Prin ortorectificare se obtin: 1 puncte de control (GPS) achizitionate n timp real 2 imagini corectate din punct de vedere geometric 3 harti de foarte buna calitate 115) Fotogrammetria planigrafica se refera la: 1 identificarea elementelor planimetrice 2 obtimerea de reprezentari stereoscopice ale realitatii 3 fotografii prelevate cu aparate nemetrice 116) Fotogramele individuale (independente) au caracteristicile: 1 unei imagini la scara 2 unei imagini monoculare 3 nici una din variantele a) sau b) 117) Redresarea fotogramelor se realizeaza prin: 1 folosirea coordonatelor planimetrice a patru puncte 2 eliminarea efectului de val atmosferic 3 mentinerea plafonului de zbor 118) Stereofotogrammetria se refera la: 1 redresarea fotogramelor 2 exploatarea zonei comune a doua fotograme succesive 3 fotoredresarea pe puncte 119) Fotogrammetria stereoscopica se refera la: 1 prelucrarea a doua fotograme cu axe paralele

2 fotogrammetria terestra 3 fotoredresarea pe puncte 120) Aparatele de stereorestitutie permit: 1 fuzionarea culorilor 2 orizontalizarea imaginilor aeriene 3 vizualizarea obiectelor fotografiate si ca dimensiune spatiala (n relief) 121) Elementele constitutive ale suprafetei terestre au calitatea de a: 1 reflecta energie 2 absorbi energie 3 emite energie 4 toate variantele a c 122) Semnatura spectrala a unui obiect este definita functie de proprietatea de a: 1 absorbi o parte a spectrului electromagnetic 2 emite spectrul electromagnetic 3 interfera cu spectrul electromagnetic 17 123) n cazuri de urgenta, generate de calamitati naturale, teledetectia poate ofe ri informatii: 1 radar 2 n infrarosu 3 radar, combinate cu imagini optice de arhiva 124) Teledetectia utilizeaza radiatiile elecromagnetice din intervalul: 1 vizibil 2 de la ultraviolet la microunde 3 radiatii gamma 125) Satelitii tehnologici care opereaza n domeniul vizibil au senzori: 1 activi 2 pasivi 3 analogi 126) Satelitii tehnologici care opereaza n domeniul microundelor au senzori: 1 activi 2 pasivi 3 analogi 127) Procesul interferometric (producerea modelului digital al terenului) este p osibil n cazul datelor furnizate de satelitii: 1 ERS-1 si ERS-2 (europeni) 2 LANDSAT (SUA) 3 METEOSAT 128) Satelitii care opereaza n domeniul vizibil sunt: 1 ERS-1 si ERS-2 (europeni) 2 SPOT 3 nici una din variantele a si b 129) Dintre satelitii geostationari fac parte: 1 METEOSAT 2 LANDSAT 3 SPOT 130) Dintre satelitii heliosincroni fac parte: 1 NOAA 2 SPOT 3 GOES 131) ncarcatura utila a platformelor purtatoare a satelitilor tehnologici este al catuita din: 1 captori si anexele lor 2 sisteme de calcul performante 3 materiale fotosensibile speciale 18 132) Satelitii radar functioneaza pe baza: 1 receptarii luminii reflectate de suprafata terestra

2 emiterii unui fascicul de microunde si receptionarea radiatiei reflectate 3 procesarii radiatiei reflectate n domeniul infrarosu 133) Fotogrammetria clasica permite: 1 folosirea tehnicilor figurative 2 analiza numerica 3 masurarea celor trei dimensiuni ale obiectelor (X, Y, Z) 134) Prin fotointerpretare se ncearca: 1 reconstituirea realitatii din teren pe baza unor criterii specifice de analiza 2 observarea peisajului din mai multe puncte 3 descrierea detaliata a tuturor obiectelor observate 135) Durata procesului de fotointerpretare depinde de: 1 marile unitati de peisaj 2 obiectivele studiului si experienta personalului 3 starea atmosferei 136) Lizibilitatea unei imagini (fotograma sau satelitara) este afectata de: 1 raportul dintre zonele luminate si cele ntunecate 2 specializarea interpretului 3 aprecierea perspectivei 137) Zona optica a spectrului electromagnetic este formata din: 1 energia emisa de soare 2 radiatiile ultraviolete, vizibile si infrarosii 3 doar radiatiile vizibile 138) Perceptia luminii albe de catre ochiul uman are este posibila daca: 1 radiatiile din domeniul vizibil sunt prezente simultan si n cantitati egale 2 radiatiile din domeniul vizibil sunt prezente separat si n cantitati egale 3 radiatiile din domeniul vizibil sunt prezente succesiv si n cantitati egale 139) Notiunea de culoare este: 1 un amestec de nuante 2 un fenomen cerebral specific oamenilor 3 rezultatul unor procesari avansate ale imaginilor 140) Culorile pot fi reproduse prin: 1 interferearea a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 2 difuzia a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 3 amestecul a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 19 141) Absorbtia luminii este functie de: 1 lungimea de unda a radiatiilor incidente pe un obiect 2 lungimea de unda a radiatiilor reflectate de un obiect 3 culoarea obiectului observat 142) Difuzia selectiva a radiatiilor luminoase n atmosfera este determinata de: 1 compozitia spectrala a luminii albe 2 compozitia si ncarcarea cu praf si vapori de apa a atmosferei 3 energia emisa de soare 143) Imaginea color pentru afisarea pe monitor si procesarea imaginilor de teled etectie este produsa prin: 1 amestecul proportionat al radiatiilor ultraviolete, vizibile si infrarosii 2 filtrarea radiatiilor ultraviolete, vizibile si infrarosii 3 excitarea unor luminofori cu un fascicul de electroni 144) Sinteza aditiva a culorilor consta n: 1 difuzia a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 2 generarea succesiva de radiatii diferit colorate pna la obtinerea senzatiei de alb 3 filtrarea radiatiilor ultraviolete, vizibile si infrarosii 145) Sinteza substractiva a culorilor consta n: 1 interferenta a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 2 generarea succesiva de radiatii diferit colorate pna la obtinerea senzatiei de alb 3 extragerea treptata a componentelor unui amestec de radiatii

raspunsuri: 1 GEO_2_TAG_2 GEOGRAFIE Teledetectie si aerofotointerpretare geografica 2 MULTIPLE CHOICE 1) Fotografia constituie o buna baza de studiu si de analiza care permite vizual izarea: 1 detaliilor semnificative si a pozitiei relative 2 structurilor din punct de vedere al degradarii sau evolutiei lor 3 criteriilor de control a geometriei imaginii 2) Cuvntul fotogrammetrie se datoreaza : 1 francezului Laussedat 2 arhitectului german Meydenbauer 3 Societatii Americane de Fotogrammetrie si Teledetectie 3) Vederea binoculara (sau vederea stereoscopica) reprezinta: 1 capacitatea de a vedea n relief 2 o interactiune ntre ochi si creier 3 distanta interpupilara 4) Vederea stereoscopica se bazeaza pe: 1 vederea binoculara 2 suprapunerea a doua imagini ale aceluiasi obiect 3 localizarea punctelor n spatiu 5) Efectul stereoscopic se obtine prin: 1 combinarea a doua imagini ale unui obiect 2 descompunerea unei imagini n doua subseturi, cte una pentru fiecare ochi 3 suprapunere a doua fotograme succesive astfel nct fiecare ochi sa observe fotogr ama corespondenta 6) Pentru obtinerea unei anaglife se utilizeaza: 1 efectul stereoscopic 2 suprapunerea a doua reprezentari n culori complementare (cyan si rosu), usor de calate 3 ochelari prevazuti cu lentile colorate n culori complementare 7) Pentru a obtine lumina polarizata se utilizeaza : 1 cristale polarizoare 2 ochelari prevazuti cu analizori 3 oscilatii electromagnetice transversale n toate planurile 8) O imagine lenticulara este : 1 o imagine plana miscata 2 o holograma 3 compozitie a doua imagini sursa ale aceluiasi obiect, vazute din directii usor diferite 2 9) Materialele fotografice sunt constituite din: 1 materiale fotografice negative 2 materiale fotosensibile depuse pe un suport 3 materiale fotografice reversibile 10) Filmele fotogrammetrice sunt caracterizate prin: 1 putere de disciminare a detaliilor 2 coeficientul de fidelitate a imaginii 3 sensibilitate, contrast, puterea de separatie si granulatie 11) O fotograma este: 1 o fotografie aeriana care conserva caracteristicile metrice ale obiectelor 2 un model al suprafetei de teren 3 o fotografie aeriana, indiferent de modul cum a fost obtinuta 12) Operatiile de fotointerpretare si descifrare au drept scop final : 1 realizarea unui model al suprafetei fotografiate 2 obtinerea de elemente ajutatoare, pe lnga imagine n sine 3 stabilirea caracteristicilor si destinatiei obiectelor de pe suprafata de tere n fotografiata

13) Pentru ntocmirea planurilor centrelor populate, zborurile se realizeaza la sc ari cuprinse ntre : 1 sub 1:2 000 2 1:2 000 si 1:10 000 3 1:10 000 si 1: 30 000 14) Calitatea fotogramelor aeriene este influentata de : 1 pozitia soarelui (elevatia) la momentul fotografierii 2 caracteristicile suprafetei fotografiate 3 scara planului care trebuie ntocmit 15) Valul atmosferic se datoreaza: 1 altitudinii la care are loc zborul fotogrammetric 2 prezentei n atmosfera a anumitor particule care provoaca difuzarea luminii 3 folosirii filtrelor optice 16) Ortofotogramele digitale sunt produse derivate din: 1 Sistemele Informationale Geografice 2 imaginile aeriene sau provenite de la satelitii de observare a Terrei 3 tehnologiile computerizate 17) Pentru realizarea ortofotogramelor, datele brute se prelucreaza prin: 1 derivare din Modelul Numeric al Terenului 2 transformarea fotogramelor aeriene si satelitare digitale n imagini analogice 3 orientarea interioara, orientarea exterioara si ortorectificarea (corelarea el ementelor) 3 18) Spre deosebire de alte aparate de nregistrare fotografica uzuale, camere aerofotogrammetrice se caracterizeaza prin : 1 ecran de protectie transparent 2 raza de actiune 3 distanta focala constanta 19) Aparatul fotoaerian se pozitioneaza n avion astfel : 1 n partea anterioara a aparatului 2 n partea posterioara a acestuia 3 ct mai aproape de centrul de greutate 20) Pentru a asigura nregistrarea pe fotograme a tuturor punctelor terenului din foaia de zbor a avionului este necesar ca fotografiile sa fie aliniate si sa aiba o acoperire de : 1 66% pe banda de si 33 % ntre benzi 2 33% pe banda de si 66 % ntre benzi 3 50% pe banda de si 50 % ntre benzi 21) Redresarea fotogramelor reprezinta operatiunea care se realizeaza prin : 1 identificarea elementelor planimetrice 2 fixarea planul cliseului riguros orizontal n momentul aerofotografieri i 3 orizontalizarea fotogramelor aeriene si aducerea lor ntr-o scara predefinita 22) Fotogrammetria stereoscopica sau stereofotogrammetria se refera la: 1 coincidenta cu detaliilor corespondente de pe fotograma cu cele de pe harta 2 doua fotograme pentru care axele de fotografiere au fost paralele 3 departarea fata de subiect si scara aerofotogramelor 23) Produsul final al stereofotogrammetriei este: 1 planul restituit 2 zona comuna (de acoperire) a doua fotograme succesive 3 un set de harti cu continut tematic special 24) Marimea cea mai des masurata de sistemele de teledetectie actuale este:. 1 orientarea obiectelor fata de soare sau fata de sursa de radiatie 2 puterea de absorbtie a obiectelor 3 energia electromagnetica emanata sau reflectata de obiectul studiat 25) Teledetectia utilizeaza radiatiile electromagnetice: 1 din intervalul cuprins ntre ultraviolet si microunde 2 n domeniul vizibil 3 n infrarosu

4 26) n domeniul aplicativ se folosesc urmatoarele tehnici uzuale de teledetectie: 1 trei cu nregistrare pasiva si una cu nregistrare activa 2 fotogrammetria si videografia 3 trei cu nregistrare activa si una cu nregistrare pasiva 27) Teledetectia multispectrala n vizibil si infrarosu foloseste: 1 instrumente active 2 instrumente optice 3 instrumente electronice 28) Datele de teledetectie sunt cu adevarat valorificate daca: 1 a numarului de benzi spectrale dedicate si viteza de deplasare a satelitului s unt mari 2 utilizarea lor satisface simultan conditiile de rapiditate si de cost rezonabi l 3 necesita si o instruire destul de pretentioasa a personalului 29) Elementul esential n teledetectia multispectrala este: 1 corelarea posibilitatilor de achizitie a datelor cu modul de recunoastere si d e procesare numerica a acestora 2 folosirea unei scari largi de lungimi de unda si stocarea datelor de maniera c antitativa 3 prelucrare a volumului imens de date n vederea extragerii informatiilor tematic e relevante 30) Instrumentele satelitilor de cercetare radar sunt: 1 senzorilor multispectrali 2 sistemele active cu microunde 3 camere fotogrammetrice cu modificari speciale 31) Procesul interferometric, posibil datorita satelitilor europeni ERS 1 si ERS 2, poate fi folosit la: 1 determinarea compozitiei chimice a scoartei terestre 2 obtinerea de informatii valoroase asupra structurii geologice 3 producerea modelului digital al terenului, cu o precizie de 3-5 metri 32) Instrumentele satelitilor de cercetare radar sunt de tip activ avnd avantajul : 1 independentei nregistrarilor fata de tipul de satelit purtator 2 independentei nregistrarilor fata de starea atmosferica 3 independentei nregistrarilor fata de portiunea de teren vizata 33) Avantajul satelitilor dotati cu instrumente radar fata de cei dotati cu inst rumente optice este faptul ca: 1 pot fi folositi si n lipsa radiatiei solare 2 au un consum mai redus de energie 3 pot furniza datele mai rapid 5 34) Vectorii (platformele purtatoare) sunt: 1 vehicule aeriene sau spatiale utilizate pentru a transporta platforma si ncarca tura sa utila 2 vehicule aeriene sau spatiale utilizate pentru a transporta o platforma 3 vehicule aeriene sau spatiale utilizate pentru a transporta ncarcatura utila 35) Orbitele geostationare ecuatoriale sunt definite de faptul ca: 1 satelitul descrie o orbita paralela cu Ecuatorul 2 satelitul descrie o orbita apropiata de pozitia ecuatorului 3 satelitul este plasat la altitudinea de 36000 km, "fixat" deasupra unui punct al Ecuatorului 36) Satelitii cu orbite heliosincrone cvasi-polare au ca principala caracteristi ca faptul ca: 1 satelitul descrie o orbita apropiata de pozitia celor doi poli

2 furnizeaza o imagine la fiecare jumatate de ora 3 utilizeaza orbite mult mai joase (700-1200 Km.), trecnd mereu la verticala acel uiasi punct de pe orbita la aceeasi ora solara 37) Scannerul reprezinta sistemul integral de achizitie a datelor, ca de exemplu n cazul satelitilor Landsat Thematic Mapper si SPOT Pancromatic; scannerul este alcatuit din senzori si detectori. Senzorul reprezinta instrumentul care: 1 acumuleaza energia, o converteste ntr-un semnal si o prezinta ntr-o forma adecva ta obtinerii de informatii despre mediu 2 nregistreaza radiatia magnetica 3 elibereaza semnale electrice corespunzatoare (masurabile) 38) Scannerul reprezinta sistemul integral de achizitie a datelor, ca de exemplu n cazul satelitilor Landsat Thematic Mapper si SPOT Pancromatic; scannerul este alcatuit din senzori si detectori. Detectorul reprezinta instrumentul care: 1 acumuleaza energia, o converteste ntr-un semnal si o prezinta ntr-o forma adecva ta obtinerii de informatii despre mediu 2 nregistreaza radiatia magnetica 3 elibereaza semnale electrice corespunzatoare (masurabile) 39) Un sistem satelitar necesita existenta unor mijloace care sa asigure functio narea lantului captare, transmisie, prelucrare, difuzare dupa cum urmeaza: A. vectori si captori B. un centru de misiune C. un centru de preprocesare (pretratare) a datelor 1 A+B+C 2 B+C 3 A+C 6 40) Fotointerpretarea s-a dezvoltat n paralel cu fotogrammetria. Aceasta discipli na se defineste ca fiind: 1 utilizarea intensiva a documentelor fotografice si/sau imagine pentru obtinere a si exploatarea informatiei 2 metodologia de extragere si clasificare a informatiei tematice continute de fo tograme sau perechi de fotograme 3 un echivalent analogic optico-mecanic si chimic al sensibilitatii ochiului la lumina 41) n plan calitativ, imaginea fotografica poate fi interpretata cu scopul: 1 evidentierii diverselor caracteristici ale mediului 2 masurarii formelor si dimensiunilor terenului 3 elaborarii hartilor si planurilor 42) n plan cantitativ, fotografia aeriana si tehnicile fotogrammetrice multispect rale n vizibil si infrarosu permit: 1 evidentierea diverselor caracteristici ale mediului 2 masurarea formelor si dimensiunilor terenului 3 elaborarea hartilor si planurilor 43) Fotografia aeriana se utilizeaza astfel: A. prin metode de fotoidentificare se recunosc obiecte simple vizibile pe fotogr ama

(drumuri, arbori, ape), iar prin fotodeterminare, utiliznd principii logice se re cunosc obiecte si fenomene simple B. prin fotointerpretare se realizeaza o analiza deductiva stabilind relatiile c omplexe ntre obiecte foarte frecvent invizibile pe fotograme (soluri, prezenta apei freatice) 1 A 2 A+B 3 B 44) Selectati, alegnd din lista de mai jos trei avantaje ale utilizarii fotograme lor aeriane: A. Este o imagine relativ subiectiva a realitatii la un moment dat B. Fotografia reda o reprezentare completa a unui obiect (cu exceptia partilor a scunse sau mascate) C. Este un document foarte greu de manipulat D. Prin aerofotografiere sau prelevari de fotograme terestre se realizeaza cores pondenta dintre obiectul real din teren si imaginea sa (mai mult sau mai putin obiectiva ) de pe fotograma E. Este posibil studiul obiectelor deformabile, fragile, moi, fara a intra n cont act direct cu acestea si fara a le deteriora 1 A+B+C 2 B+D+E 3 A+C+E 7 45) Ordonati operatiile din tabel, pentru a completa fraza urmatoare: Fotointerpr etarea este realizata, n general, printr-o succesiune de operatiuni constnd din A. confruntarea de teren (recunoastere prealabila, control final) B. sinteza C. pregatire (prezonare), D. cartografiere 1 A, B, C, D 2 D, C, B, A 3 A, B, D, C 4 C, A, B, D 46) Zona vizibila a spectrului radiatiilor electromagnetice, plasata aproximativ n centrul acestuia produce unui observator senzatia luminii albe. Valorile lungimilor de u nda corespunzatoare sunt cuprinse ntre: 1 380 si 760 m 2 360 si 670 m 3 630 si 830 m 47) Experienta demonstreaza ca fenomenul de perceptie a culorilor se petrece ca si cum ar exista doar trei categorii de conuri corespunznd zonelor spectrului care grupeaza radiatiile: 1 albastre (500-600 m ), verzi (600-760 m)si rosii(380-500 m) 2 albastre (600-760 m ), verzi (380-500 m)si rosii(500-600 m) 3 albastre (380-500 m), verzi (500-600 m)si rosii(600-760 m) 48) Toate senzatiile de culoare pe care le ncercam rezulta din modificarea select iva a luminii albe n natura. Principalele fenomene fizice care stau la originea acestor modific ari sunt: 1 absorbtia, difuzia si interferenta 2 dispersia si fluorescenta

3 absorbtia, difuzia, interferenta, dispersia si fluorescenta 49) Sinteza aditiva a culorilor se porneste de la negru iar culorile sunt genera te pe rnd: 1 adaugnd succesiv radiatii diferit colorate 2 scaznd succesiv radiatii diferit colorate 3 combinnd proportional radiatii colorate succesiv 50) Exista si o alta metoda, n care punctul de pornire este lumina alba din care: 1 se extrag, pe rnd, radiatiile componente 2 se combina proportional radiatii colorate succesiv 3 se combina efectele culorilor complementare 51) Domeniul fotogrammetriei cuprinde lantul tehnologic de: 1 achizitie, prelucrare si exploatare a documentelor fotografice 2 respectare a anumitor criterii de control a geometriei imaginii 3 analiza a detaliilor semnificative si a pozitiei relative a obiectelor 8 52) Fotogrammetria este recunoscuta ca fiind o tehnica de lucru: 1 obiectiva, precisa si pasiva (nedestructiva) 2 ieftina, usoara si accesibila 3 noua, exhaustiva si exclusivista. 53) Fotogrammetria clasica permite: 1 reconstituirea ct mai fidela a peisajului initial 2 interpretarea imaginii virtuale tridimensionale a unei perechi de fotograme 3 perfectionarea metodelor de obtinere si exploatare a fotogramelor 54) Distanta interpupilara reprezinta: 1 fuzionarea a doua imagini 2 perceperea a doua imagini usor diferite 3 distanta de aproximativ 6 cm dintre ochi 55) Vederea n profunzime numita si vedere n relief sau vedere stereoscopica se ntem eiaza pe faptul ca n centrul vederii din creier: 1 se suprapun doua imagini ale aceluiasi obiect, cu centrele de perspectiva dife rite 2 se nregistreaza doua imagini care redau diferit spatiul 3 se prelucreaza doua imagini care redau spatii diferite 56) Cmpul vizual al ochiului se ntinde, n plan orizontal, pe aproximativ: 1 100 de grade 2 50 de grade 3 130 de grade 57) Efectul stereoscopic are loc n momentul n care: 1 localizarea punctelor n spatiu se face prin intersectii 2 este utiliza un aparat de stereorestitutie 3 zona de suprapunere a doua fotograme succesive este privita astfel nct fiecare o chi sa observe fotograma corespondenta 58) Instrumentele clasice de restitutie stereofotogrammetrica sunt construite pe principiul: 1 separarii imaginilor prin sisteme optice (lentilele, prisme si oglinzi) 2 elementelor metrice precise pentru evaluarea distantelor 3 culorilor complementare 59) Anaglifele reprezinta un procedeu fotografic care utilizeaza, pentru a crea iluzia reliefului: 1 lumina polarizata 2 culori si filtre corespondente 3 lentilele, prisme si oglinzi 9 60) Lumina polarizata se propaga prin oscilatii electromagnetice: 1 transversale n toate planurile 2 paralele cu directia de propagare 3 transversale numai ntr-un singur plan 61) Autostereogramele sunt imagini stereoscopice pentru vizualizarea carora:

1 se utilizeaza instrumente speciale (stereoscopul sau a ochelarii stereoscopici ) 2 nu este nevoie sa se utilizeze instrumente speciale (stereoscopul sau a ochela rii stereoscopici) 3 se utilizeaza mai multe lentile si planuri focale 62) Pentru fotografierea aeriana se folosesc filme diferite, n functie de misiune a de ndeplinit: 1 reversibile (permit obtinerea imaginii pozitive pe acelasi material pe care sa facut fotografia) 2 pancromatice, izocromatice si infracromatice 3 nesensibilizate 63) Pe lnga imagine n sine, fotogramele contin si alte elemente ajutatoare: 1 distanta focala a obiectivului, imaginea nivelei sferice, ora fotografierii, na ltimea de zbor 2 conditiile atmosferice 3 variabilitatea optica si reflectiva a obiectelor si fenomenelor 64) Scara de fotografiere trebuie sa raspunda unor cerinte bine stabilite: 1 pozitia soarelui (elevatia) la momentul fotografierii 2 cunoasterea caracteristicilor fizico-geografice ale regiunii de fotografiat 3 scara planului care trebuie ntocmit (n general mai mare de 3-4 ori dect scara de fotografiere) 65) Caracteristicile camerelor digitale se refera n primul rnd la: 1 distanta focala a obiectivului 2 coerenta ntre elementele constitutive ale imaginii (pixeli) 3 pozitia soarelui (elevatia) la momentul fotografierii 66) n cazul camerelor digitale, senzorii sunt de tip: 1 CCD liniari (utiliznd un plan focal si o singura lentila) sau "matriciali" (mai multe lentile si planuri focale) 2 activ (radar) 3 optic 67) Prin redresarea fotogramelor se ntelege operatiunea prin care se realizeaza o rizontalizarea fotogramelor aeriene si aducerea lor ntr-o scara predefinita. Astfel, se elimina: 1 efectele valului atmosferic 2 distorsiunile provocate de nclinarea fotogramelor fata de orizontala 3 efectele datorate caracteristicilor reliefului zonei fotografiate 10 68) Cea mai raspndita metoda de fotoredresare exacta, numita si fotoredresarea pe puncte, consta n folosirea: 1 distantei focale si a departarii fata de subiectul de fotografiat 2 corelarea scarii fotogramei brute cu talia pixelului din fotograma redresata 3 coordonatelor planimetrice a patru puncte obtinute prin masuratori specifice r eperajului topografic terestru 69) Pentru a constitui un cuplu stereoscopic, doua clisee trebuie sa le ndeplinea sca cel putin urmatoarele conditii: 1 fotografierea sa fie paralela sau foarte putin convergenta 2 sa fie realizate la ore diferite 3 sa nu cuprinda nici o zona de suprapunere 70) n procesul de stereorestitutie se parcurg trei etape : orientarea interioara, orientarea relativa si orientarea absoluta care au drept scop final: 1 asigurarea unei acoperiri longitudinale (pe banda) si transversale (ntre benzi) 2 trecerea de la coordonatele de tip imagine la coordonatele din teren (reale)

3 realizarea de imagini mai clare 71) Analizarea si interpretarea imaginilor de teledetectie are la baza: 1 cunostintele referitoare la categoriile de radiatii cu lungimi de unda absorbi te si reflectate selectiv de obiecte 2 rezolutia ridicata a instrumentelor 3 caracteristicile tehnice ale programelor dedicate acestor domenii 72) Elementele care stau la baza analizei imaginilor satelitare sunt urmatoarele : 1 instrumentele optice care furnizeaza imaginile 2 instrumentele radar, care pot functiona att ziua ct si noaptea, indiferent de ac operirea cu nori 3 lungimea de unda, intensitatea radiatiei incidente, caracteristicile obiectelo r si elementelor (n particular caracteristici de absorbtie) si orientarea acestor obie cte si elemente n raport cu pozitia soarelui sau a sursei de iluminare 73) n domeniul aplicativ se folosesc patru tehnici uzuale de teledetectie: fotogr afia aeriana sau cosmica, teledetectia multispectrala n domeniul vizibil, radarul si teledetectia multispectrala n domeniul infrarosu. Precizati care dintre acestea nu este cea ac tiva. 1 tehnici pasive sunt: radarul si teledetectia multispectrala n infrarosu 2 tehnici pasive sunt: teledetectia multispectrala n domeniul vizibil si infraros u 3 tehnici active sunt: radarul si teledetectia multispectrala n domeniul infraros u 74) Pregatirea (prezonarea) este prima etapa a fotointerpretarii si consta n: 1 pregatirea bazei fotografice de lucru (asamblarea fotogramelor n fotoscheme sau mozaicuri) si racordarea hrtiilor si fondului de planuri disponibile referitoare la zona de studiu 2 elaborarea de legi de corelare ntre obiecte 3 analiza deductiva pentru stabilirea de relatii complexe ntre obiecte foarte fre cvent invizibile pe fotograme 11 75) Lectura stereoscopica a fotogramelor permite 1 observarea stationara, dintr-un punct reprezentativ al zonei de studiu 2 elaborarea de legi de corelare ntre obiecte 3 efectuarea unei interpretari detaliate, orientate catre subiectul de studiu, u tiliznd mijloace de evaluare a structurilor si a texturilor care favorizeaza interpretar ea mai avansata 76) Completati urmatoarea definitie: Absorbtia este fenomenul prin care 1 obiectele retin o parte din lumina pe care o primesc de la soare 2 obiectele emit anumite lungimi de unda 3 obiectele mprastie selectiv o parte din lumina pe care o primesc de la soare 77) Difuzia este fenomenul de: 1 anulare selectiva a unei portiuni din lumina pe care o primesc de la soare 2 retinere a unei portiuni din lumina pe care o primesc de la soare 3 reflectate selectiva a unei portiuni din lumina pe care o primesc de la soare 78) Interferenta este: 1 anularea radiatiilor pe ambele fete ale unor straturi subtiri ale atmosferei 2 reflectarea radiatiilor pe ambele fete ale unor straturi subtiri ale atmosfere i 3 refractia radiatiilor pe ambele fete ale unor straturi subtiri ale atmosferei 79) Dispersia are ca rezultat:

1 formarea spectrului culorilor 2 diferentele de refractie 3 culori stralucitoare si vizibile 80) Fluorescenta este fenomenul de transformare a radiatiilor ultraviolete n radi atii vizibile n urma absorbirii lor de catre anumite substante. 1 aceasta afirmatie este adevarata 2 aceasta afirmatie este falsa 3 nici una dintre variantele a sau b nu este corecta 81) Din radiatiile electromagnetice emise de soare, dupa trecerea prin atmosfera terestra doar o mica parte ajung la suprafata Pamntului. Acestea cuprind: 1 radiatiile ultraviolete, vizibile si infrarosii 2 radiatiile albastre, verzi si rosii 3 lumina polarizata 82) Radiatiile electromagnetice din zona optica a spectrului provoca unui observ ator senzatia luminii albe doar daca: 1 sunt descompuse astfel nct componente lor sa ocupe pozitii diferite n cmpul vizual 2 prezenta lor este simultana si n cantitati egale 3 ochiul identifica usor culoarea verde 12 83) Zona vizibila a radiatiilor electromagnetice corespunde: 1 zonei spectrale cu lungimi de unda inferioare ultravioletului (raze X, raze Ga mma) 2 zonei spectrale cu lungimi de unda mari dect microundele 3 unui domeniu foarte ngust al spectrului solar, plasat aproximativ n centrul aces tuia (valorile lungimilor de unda cuprinse ntre 380 si 760 m) 84) Satelitii meteorologici europeni din seria METEOSAT si cei americani din ser ia GOES pot observa doar una din fetele Pamntului, dar au ca avantaj frecventa ridicata de fu rnizare de imagini (o imagine la fiecare jumatate de ora) deoarece: 1 sunt plasati pe orbite heliosincrone cvasi-polare 2 sunt plasati pe orbite geostationare ecuatoriale 85) Satelitii de pasaj SPOT, LANDSAT, satelitii meteorologici din seria NOAA si satelitii radar ERS sau RADARSAT trec mereu la verticala aceluiasi punct de pe orbita la aceeasi ora solara deoarece: 1 sunt plasati pe orbite heliosincrone cvasi-polare 2 sunt plasati pe orbite geostationare ecuatoriale 86) Notiunea de culoare nu exista din punct de vedere material. Culorile pot fi create prin: A. interactiunea luminii cu obiectele B. atenuarea selectiva a unor radiatii n functie de raportul dintre lungimile lor de unda C. emiterea cu ajutorul unui dispozitiv iradiant (fascicul laser, televiziune) 1 A 2 A+C 3 B 87) n sinteza aditiva culorile sunt generate pe rnd, prin: 1 extragerea treptata a componentelor unui amestec de radiatii 2 adaugarea succesiva de radiatii diferit colorate pna la obtinerea senzatiei de alb 3 reconstituirea cu ajutorul unor luminofori 88) Sinteza substractiva a culorilor se bazeaza pe: 1 emiterea cu ajutorul unui dispozitiv iradiant (fascicul laser, televiziune) 2 atenuarea selectiva a unor radiatii n functie de raportul dintre lungimile lor

de unda 3 extragerea treptata a componentelor unui amestec de radiatii 89) Aparitia culorilor prin suprapunerea de filtre se bazeaza pe urmatorul princ ipiul: 1 un filtru de o anumita culoare retine radiatiile avnd culoarea complementara si permite trecerea acelor radiatii care au culoarea sa 2 un filtru de o anumita culoare retine radiatiile care au culoarea sa si permit e trecerea acelor radiatii care au culoarea complementara 3 singura radiatie care poate strabate toate filtrele, indiferent de culoarea lo r, este cea rosie 13 90) Vederea monoculara se caracterizeaza prin aceea ca: 1 se poate discrimina pozitia relativa a obiectelor n profunzime 2 nu dispune de elemente metrice precise pentru evaluarea distantelor 3 produce efectului de perspectiva 91) Vederea n profunzime sau vedere stereoscopica, are drept caracteristica princ ipala: 1 realizarea efectului de perspectiva datorita obisnuintei 2 ofera informatii doar pentru contururi si directii, nu si pentru profunzimi 3 suprapunerea n centrul vederii din creier doua imagini ale aceluiasi obiect, cu centrele de perspectiva de ale celor doua imagini avnd pozitii diferite n spatiu 92) O anaglifa se obtine prin fotografierea suprapusa a ambelor fotograme ale cu plului n culori complementare pe un fond alb. Culorile complementare cel mai des folosite sunt: 1 rosu si verde 2 rosu si cyan 3 nuante de gri 93) Efectul stereoscopic se poate obtine si prin folosirea luminii polarizate, n urmatoarele conditii: 1 polarizarea luminii prin dispersie ntr-un mediu de gaz inert 2 proiectarea stereogramelor prin polarizori dispusi n planuri perpendiculare si utilizarea de ochelari prevazuti cu analizori situati, de asemenea, n planuri perpendiculare 3 prin acoperirea imaginilor cu un strat de plastic structurat n striatii si sant uri 94) Prin ortorectificare se obtin imagini corecte din punct de vedere geometric, n vederea exploatarii lor cartografice prin: 1 proiectarea punctelor de pe fotograma a caror pozitie este afectata de distors iunile datorate reliefului, geometriei camerei si unghiului de vedere 2 dezvoltarea de tehnologii computerizate 3 diversificarea metodelor de procesare a datelor 95) Principalele caracteristici tehnice ale avionului fotogrammetric sunt: 1 echiparea cu platforme hard/soft accesibile ca pret 2 viteza si plafonul de zbor, raza de actiune si greutatea 3 sunt ecranate mpotriva radiatiilor electromagnetice 96) Conditiile minimale pe care trebuie sa le ndeplineasca doua clisee pentru a c onstitui un cuplu stereoscopic sunt: 1 sa cuprinda un areal ct mai mare 2 sa fie obtinute, fiecare, cu ajutorul unui sistem optic independent 3 fotografierea sa fie paralela sau foarte putin convergenta 14 97) n sens larg teledetectia este definita ca: 1 o tehnologie noua, care ofera multe informatii despre forma si structura Pamntu

lui 2 un ansamblul de mijloace care permit nregistrarea de la distanta a informatiilo r asupra suprafetei terestre 3 un domeniu particular de activitate , n cadrul constructiilor aerospatiale si a l fizicii 98) Pentru realizarea ortofotogramelor, datele trebuie prelucrate conform cu: 1 Modelul Numeric al Terenului 2 orientarea interioara, orientarea exterioara si ortorectificarea (corelarea el ementelor) 3 transformarea fotogramelor aeriene si satelitare digitale n imagini analogice 99) Autostereogramele sunt imagini stereoscopice pentru vizualizarea carora se u tilizeaza: 1 computere puternice si programe sofisticate 2 mai multe lentile si planuri focale 3 instrumente speciale (stereoscopul sau a ochelarii stereoscopici) 100) Efectul stereoscopic are loc n momentul n care: 1 fiecare ochi observa fotograma corespondenta din zona de suprapunere a doua fotograme succesive 2 fotogramele cuprind un areal ct mai mare 3 localizarea punctelor n spatiu se face prin intersectii 101) Domeniul fotogrammetriei se refera la: 1 prelucrarea digitala a imaginilor 2 lantul tehnologic de achizitie, prelucrare si exploatare a documentelor fotogr afice 3 industria de software dedicat editarii de imagini 102) nregistrarile (imaginile) din satelit permit: 1 acoperirea unor zone vaste, cu repetitivitate mai mare 2 acoperirea unor zone reduse, cu repetitivitate mai mare 3 acoperirea unor zone delimitate aleatoriu, la cerere 103) Fotogrammetria are ca subiect: 1 obtinerea de perspective fotografice ale obiectelor si fenomenelor 2 obtinerea de algoritmi performanti de automatizare a procesarii imaginilor 3 determinarea pozitiei obiectelor sau fenomenelor n spatiu si timp 104) Fotogrammetria este, printre altele: 1 o tehnica de lucru obiectiva, precisa si nedistructiva 2 o ramura a informaticii (prelucrare digitala) 3 o ramura a fizicii (optica) 15 105) Distanta interpupilara (aporox. 6 cm) permite: 1 perceperea aceleiasi imagini sub unghiuri diferite 2 perceperea a doua imagini usor diferite 3 nici una din variantele a) si b) 106) Procesul de formare a imaginii pe retina este comparabil cu: 1 localizarea punctelor n spatiu prin intersectii 2 formarea unei imagini pe pelicula fotografica 3 crearea de planuri diferite prin procesare n creier 107) Centrele de perspectiva ale imaginilor percepute de fiecare dintre cei doi ochi au: 1 pozitii diferire n spatiu 2 distante focale diferite 3 nucu una din variantele a) sau b) 108) Stereograma (cuplul stereoscopic) se obtine atunci cnd: 1 imaginile sunt fuzionate prin sisteme optice 2 fiecarei fotograma este perceputa doar cu ochiul corespondent 3 fotogramele sunt redate prin sisteme de compunere a culorilor 109) Pentru a percepe o anaglifa n relief se folosesc: 1 prelucrari digitale ale imaginilor 2 ochelari cu lentile colorate n culori complementare 3 imagini polarizate

110) Anaglifele reprezinta un procedeu prin care: 1 este redata o singura perspectiva, n culori complementare 2 sunt combinate doua perspective, reprezentate n aceleasi culori 3 sunt combinate doua perspective, reprezentate culori complementare 111) Autostereogramele sunt imagini stereoscopice vizualizate: 1 fara nici un instrument special 2 cu ajutorul stereoscopului sau ochelarilor stereoscopici 3 prin fuzionarea culorilor 112) Fotogramele sunt imagini care: 1 pastreaza caracteristicile metrice ale obiectelor 2 pastreaza caracteristicile optice ale obiectelor 3 nici una din variantele a) sau b) 113) Pentru ca fotogramele sa corespunda standardelor, este necesar ca: 1 scara de fotografiere sa fie de 3-4 ori mai mare dect planul de ntocmit 2 scara de fotografiere sa fie de 3-4 ori mai mica dect planul de ntocmit 3 scara de fotografiere sa fie aceeasi cu scara planului de ntocmit 16 114) Prin ortorectificare se obtin: 1 puncte de control (GPS) achizitionate n timp real 2 imagini corectate din punct de vedere geometric 3 harti de foarte buna calitate 115) Fotogrammetria planigrafica se refera la: 1 identificarea elementelor planimetrice 2 obtimerea de reprezentari stereoscopice ale realitatii 3 fotografii prelevate cu aparate nemetrice 116) Fotogramele individuale (independente) au caracteristicile: 1 unei imagini la scara 2 unei imagini monoculare 3 nici una din variantele a) sau b) 117) Redresarea fotogramelor se realizeaza prin: 1 folosirea coordonatelor planimetrice a patru puncte 2 eliminarea efectului de val atmosferic 3 mentinerea plafonului de zbor 118) Stereofotogrammetria se refera la: 1 redresarea fotogramelor 2 exploatarea zonei comune a doua fotograme succesive 3 fotoredresarea pe puncte 119) Fotogrammetria stereoscopica se refera la: 1 prelucrarea a doua fotograme cu axe paralele 2 fotogrammetria terestra 3 fotoredresarea pe puncte 120) Aparatele de stereorestitutie permit: 1 fuzionarea culorilor 2 orizontalizarea imaginilor aeriene 3 vizualizarea obiectelor fotografiate si ca dimensiune spatiala (n relief) 121) Elementele constitutive ale suprafetei terestre au calitatea de a: 1 reflecta energie 2 absorbi energie 3 emite energie c 4 toate variantele a 122) Semnatura spectrala a unui obiect este definita functie de proprietatea de a: 1 absorbi o parte a spectrului electromagnetic 2 emite spectrul electromagnetic 3 interfera cu spectrul electromagnetic 17 123) n cazuri de urgenta, generate de calamitati naturale, teledetectia poate ofe ri informatii: 1 radar 2 n infrarosu

3 radar, combinate cu imagini optice de arhiva 124) Teledetectia utilizeaza radiatiile elecromagnetice din intervalul: 1 vizibil 2 de la ultraviolet la microunde 3 radiatii gamma 125) Satelitii tehnologici care opereaza n domeniul vizibil au senzori: 1 activi 2 pasivi 3 analogi 126) Satelitii tehnologici care opereaza n domeniul microundelor au senzori: 1 activi 2 pasivi 3 analogi 127) Procesul interferometric (producerea modelului digital al terenului) este p osibil n cazul datelor furnizate de satelitii: 1 ERS-1 si ERS-2 (europeni) 2 LANDSAT (SUA) 3 METEOSAT 128) Satelitii care opereaza n domeniul vizibil sunt: 1 ERS-1 si ERS-2 (europeni) 2 SPOT 3 nici una din variantele a si b 129) Dintre satelitii geostationari fac parte: 1 METEOSAT 2 LANDSAT 3 SPOT 130) Dintre satelitii heliosincroni fac parte: 1 NOAA 2 SPOT 3 GOES 131) ncarcatura utila a platformelor purtatoare a satelitilor tehnologici este al catuita din: 1 captori si anexele lor 2 sisteme de calcul performante 3 materiale fotosensibile speciale 18 132) Satelitii radar functioneaza pe baza: 1 receptarii luminii reflectate de suprafata terestra 2 emiterii unui fascicul de microunde si receptionarea radiatiei reflectate 3 procesarii radiatiei reflectate n domeniul infrarosu 133) Fotogrammetria clasica permite: 1 folosirea tehnicilor figurative 2 analiza numerica 3 masurarea celor trei dimensiuni ale obiectelor (X, Y, Z) 134) Prin fotointerpretare se ncearca: 1 reconstituirea realitatii din teren pe baza unor criterii specifice de analiza 2 observarea peisajului din mai multe puncte 3 descrierea detaliata a tuturor obiectelor observate 135) Durata procesului de fotointerpretare depinde de: 1 marile unitati de peisaj 2 obiectivele studiului si experienta personalului 3 starea atmosferei 136) Lizibilitatea unei imagini (fotograma sau satelitara) este afectata de: 1 raportul dintre zonele luminate si cele ntunecate 2 specializarea interpretului 3 aprecierea perspectivei 137) Zona optica a spectrului electromagnetic este formata din: 1 energia emisa de soare 2 radiatiile ultraviolete, vizibile si infrarosii

3 doar radiatiile vizibile 138) Perceptia luminii albe de catre ochiul uman are este posibila daca: 1 radiatiile din domeniul vizibil sunt prezente simultan si n cantitati egale 2 radiatiile din domeniul vizibil sunt prezente separat si n cantitati egale 3 radiatiile din domeniul vizibil sunt prezente succesiv si n cantitati egale 139) Notiunea de culoare este: 1 un amestec de nuante 2 un fenomen cerebral specific oamenilor 3 rezultatul unor procesari avansate ale imaginilor 140) Culorile pot fi reproduse prin: 1 interferearea a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 2 difuzia a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 3 amestecul a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 19 141) Absorbtia luminii este functie de: 1 lungimea de unda a radiatiilor incidente pe un obiect 2 lungimea de unda a radiatiilor reflectate de un obiect 3 culoarea obiectului observat 142) Difuzia selectiva a radiatiilor luminoase n atmosfera este determinata de: 1 compozitia spectrala a luminii albe 2 compozitia si ncarcarea cu praf si vapori de apa a atmosferei 3 energia emisa de soare 143) Imaginea color pentru afisarea pe monitor si procesarea imaginilor de teled etectie este produsa prin: 1 amestecul proportionat al radiatiilor ultraviolete, vizibile si infrarosii 2 filtrarea radiatiilor ultraviolete, vizibile si infrarosii 3 excitarea unor luminofori cu un fascicul de electroni 144) Sinteza aditiva a culorilor consta n: 1 difuzia a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 2 generarea succesiva de radiatii diferit colorate pna la obtinerea senzatiei de alb 3 filtrarea radiatiilor ultraviolete, vizibile si infrarosii 145) Sinteza substractiva a culorilor consta n: 1 interferenta a trei fascicule de lumina corespunzatoare culorilor primare 2 generarea succesiva de radiatii diferit colorate pna la obtinerea senzatiei de alb 3 extragerea treptata a componentelor unui amestec de radiatii 45-4,46-1,47-3,48-3,49-1,50-1,51-1,52-1,53-2?54-2,55-2,56-1,57-3,58-1,59-2,60-3, 61-2,62-2,63-1,64-3,65-2.66-1,67-2,68-3,69-1,70-2,71-1,72-3,73-2,74-1,75-3,76-1, 77-3,78-1,79-1,80-1,81-1,82-1,83-3,84-2,85-1,86-2,87-2,88-3,89-1,90-2.

*** GEO_3_GRAAO_2 GEOGRAFIE Geografia regionala - Asia, Australia, Oceania TRUE/FALSE 1. Este adevrat (A) sau fals (F) c rul Iordan primeste ap din lacul Van? 2. Este adevrat (A) sau fals (F) c Lacul Tazawa s-a format ntr-o caldeir vulcanic tip ic si are cea mai mic adncime (425 m) dintre lacurile nisipoase? 3. Este adevrat (A) sau fals (F) c pdurea de foioase se afl n nordul taigalei siberie ne? 4. Este adevrat (A) sau fals (F) afirmaia: rurile care sunt tributare Oceanului Pacif ic izvorsc de pe versanii vestici ai Cordilierei Australiene, sunt scurte, repezi, sinuoase si au un remarcabil potenial hidroenergetic. 5. Este adevrat (A) sau fals (F) c n Tasmania, clima este temperat austral, rcoroas si

arid? 6. Este adevrat (A) sau fals (F) c lacul vulcanic Cupa de Sampanie cu ape bogate n mi nerale, cu o temperaturde peste 60 C se afl la circa 20 km sud de Lacul Rotorua? 7. Sunt adevrate (A) sau false (F) afirmaiile ntre Cordiliera Vietnamez si Cordilier a Thailandez se afl podisurile Laosului si Tran Ninh, alctuite din sisturi acoperite cu petice de calcare. La acestea se adaug Podisul Bolovens dezvoltat pe bazalte. MULTIPLE CHOICE 1. De la delta fluviului Lena pn la vrsarea fluviului Kolma, rmul: a. este puternic dantelat, jos, mlstinos, cu golfuri, cordoane, lagune si perisip uri; b. nalt; c. scade n nlime si devine mlstinos; d. creste n nlime, este mai puin articulat, prezint estuare si delte (mai mici) 2. Golfurile Sinop si Samsun se afl pe rmul: a. Mrii Rosii b. Mrii Ohotsk c. Mrii Baltice d. Mrii Chinei de Sud e. Mrii Negre 3. ntre Banias si Zonguldak se afl golfurile: a. Bohai, Gemlik, Kusadasi b. Mersin, Kusadasi, Anadr c. Gemlik, Antalya, Anadr d. Antalya, Kusadasi, Mersin 4. Statul asiatic cu cel mai mare numr de rase, naionaliti, limbi si religii din lum e este: a. China b. India c. Arabia Saudit d. Iranul e. Singapore 2 5. Cutrile teriare cu direcia vest-est, n Asia, sunt n munii: a. Himalaya, Sihote-Alin, Zagros, Kuntan b. Zagros, Kuntan, Sihote-Alin, Ural c. Koriacilor, Ural, Zagros, Himalaya d. Karakorum, Caucaz, Verhoiansk, Altai e. Zagros, Caucaz, Himalaya, Karakorum 6. Care dintre urmtoarele peninsule, n ansamblul su, prezint urmtoarele caracteristic i: este un soclu cristalin cu marginile fracturate, cu un relief de podis, expus ariditii, cu o reea hidrografic extrem de redus, endoreic, dar cu uriase resurse de hidrocarburi: a. Peninsula India b. Peninsula Kamceatka c. Peninsula Asia Mic d. Peninsula Arabia e. Peninsula Iamal 7. Sunt subdiviziuni ale Cmpiei Indo-Gangetice: a. Cmpia Siberiei de Vest, Cmpia Pundjab, Cmpia Tihama, Cmpia Bengal b. Cmpia Gange-Bahmaputra, Cmpia Songliao, Cmpia Thar c. Cmpia Bengal, Cmpia Pundjab, Cmpia Gange-Brahmaputra, Cmpia Ind-Thar d. Cmpia Turanului, Cmpia Pundjab, Cmpia Gange-Brahmaputra, Cmpia Ind-Thar 8. S-au format pe fosa premontan a Munilor Zagros, sunt de origine fluviatil si flu vio-maritim, urmtoarele cmpii: a. Cmpia litoral a Golfului Persic, Cmpia Mesopotamiei

b. Cmpia Gange-Brahmaputra, Cmpia Ind-Thar c. Cmpia Mesopotamiei, Cmpia Iakuiei d. Cmpia Manciuriei, Cmpia Mekong e. Cmpia Turanului, Cmpia Mekong 9. Munii Hijaz se gsesc n: a. India b. Turcia c. Iran d. Arabia Saudit e. Yemen 10. Principalii aflueni ai Amurului sunt: a. Bureia, Nakton, Ussuri, Menam b. Sungari, Zeia, Nakton, Ussuri c. Mekong, Salween, Brito, Zeia d. Zeia, Bureia, Ussuri, Nakton e. Sungari, Bureia, Ussuri, Zeia 11. n Bazinul Pacific se vars rurile din Asia de Est si de Sud-Est, avnd debite mari n timpul verii datorit: a. tornadelor b. alizeelor c. ploilor musonice d. topirii zpezilor e. altitudinii 12. n Golful Bengal se vars rurile: a. Tapti, Godavari, Kristna, Mahandi b. Narbada, Tapti, Iordanul, Mahandi c. Ravi, Jhelum, Godavari, Karun d. Mahandi, Godavari, Kaveri, Kristna 3 13. n sudul si estul Siberiei, pdurile cu frunze aciculare sunt discontinui, locul lor fiind luat de: a. tundr si sivotundr b. taiga si silvostep c. step si deserturi d. pdurile cu larice si pdurile de foioase e. pdurile si tufisurile subtropicale 14. Hrciogii, antilopa saiga, dropia, prepelia sunt animale care populeaz: a. pdurea de foioase b. taigaua c. stepa d. pdurile musonice; e. savanele 15. Rizophora, Avicenia, Sonneratia alba, Laguncularia sunt n compoziia formaiunilo r vegetale de: a. mangrove b. savane c. pdurii ecuatoriale d. deserturilor e. silvostepe 16. Pdurile au ca funcii: A. estetic, ecologic, antierozional B. surs de oxigen, adpost pentru faun C. urias surs de materii prime alimentare si industriale D. edafic si turistic E. surs de materii prime pentru industria farmaceutic si industria textil a. A+B+C+D+E b. A+B+E c. B+C+E+F d. C+D+E+F

e. A+C+E+F 17. Pe baza a numeroase informaii geografice, istorice, arheologice si folclorice , culese din regiunea Munilor Caucaz ntocmeste lucrarea Collectanea Orientalia ( Colecia Oriental ) publicat postum n 1883 de ctre Academia Romn: a. Dimitrie Cantemir b. Sptarul Nicolae Milescu c. Nicolae Iorga d. Constantin Brncoveanu e. Mihail Koglniceanu 18. n Asia, marile concentrri ale populaiei sunt situate: A. n cmpiile marilor fluvii B. Podisul Tibet C. Zonele litorale D. Zonele din interiorul continentului E. Cmpia Turanului a. A+B+C+D+E b. B+C+D+E c. A+C d. A+B+C 4 19. Zonele anoicumene sunt reprezentate de: A. Masivele montane de altitudine mijlocie B. Regiunile arctic si subarctic C. Masivele montane nalte D. Zonele aride, desertice a. A+B+C b. B+C+D c. A+B+D 20. Deine 100% populaie urban, fiind oras-stat: a. Tokyo b. New Delhi c. Bagdad d. Beijing e. Singapore 21. Sunt specifice patru tipuri de sate: buraki, mura, si, matti, uneia dintre ril e urmtoare: a. Japonia b. China c. Coreea d. Mongolia 22. Marile invenii, cum ar fi: irigarea terenurilor, extragerea minereurilor si m etalurgia, roata olarului, construciile din crmizi, vehicolul de esut aparin civilizaiei: a. ebraice b. mesopotamiene c. persane d. indiene e. chineze 23. Datorm: tiparul cu caractere mobile, roaba, palanchinul, orologiul metalic, rz boiul de esut acionat de ap, podurile arcuite si cele suspendate, descoperirea principiului devi aiei magnetice s.a., civilizaiei: a. chineze b. japoneze c. indiene d. ebraice e. persan 24. Protecia mediului este o mod si, totodat, respect pn la veneraie n:

a. Papua- Noua Guinee b. Indonezia c. Noua Zeeland d. Australia 25. Arhipelagul Fiji a fost descoperit n 1643 de: a. James Cook b. Abel J. Tasman c. John Byron d. Eduard John Eyre 5 26. Noua Zeeland a fost descoperit n anul 1642 de: a. Miguel de Saavedra b. James Cook c. Ortiz de Retz d. Abel J. Tasman e. Iacob Roggeven 27. Podisul Australiei de Vest ocup din suprafaa rii: a. 1/3 b. 2/3 c. 1/4 d. 1/5 28. Regiunea Pilbara este: A. saraca n resurse minerale B. punctul central al resurselor minerale din Australia C. una din cele mai bogate serii de mine din lume D. vestita n exploatarea aurului E. renumit n extracia minereului de fier a. A+B+D b. B+C+D c. C+D+E d. B+C+E 29. Marele Desert de Nisip: A. s-a format pe un fundament de gresii permiene-devoniene; B. s-a format pe un fundament de sisturi cristaline; C. dunele au culoarea galbena; D. dunele au culoarea rosie; E. dunele sunt acoperite cu palmieri; F. dunele sunt acoperite cu Spinifex. a. A+C+F b. B+D+E c. A+B+F d. A+D+F 30. Cmpia Nullarbor: A. este un desert; B. este un ses litoral; C. are o altitudine de 250 m deasupra nivelului mrii; D. este format din calcare teriare; E. are o altitudine medie de 100 m deasupra nivelului mrii; F. este acoperit cu dune de nisip rosu; G. predomin relieful carstic. a. A+C+D+E+G b. B+C+E+F+G c. A+B+D+E+G d. C+D+E+F+G 6 31. Dunele din Desertul Simpson se deosebesc de cele din Marele Desert de Nisip si din Marele Desert Victoria prin orientarea NV- SE, care este cauza unei astfel de orientri? a. direcia de curgere a rurilor b. vegetaia diferit

c. regimul vnturilor d. nclinarea stratelor de sub dune e. lucrrile de mbuntiri funciare 32. Ninsorile, sunt practic necunoscute n cea mai mare parte a Australiei, dar ap ar cu totul ocazional numai pe vrfurile cele mai nalte din: a. Alpii Australiei si n Tasmania b. Munii Musgrave si n Peninsula Arnhem c. Alpii Australiei si n Munii Flinders d. Desertul Gibson si n Tasmania 33. Blowering, Eucumbene si Talbingo sunt: a. Vrfuri montane b. Orase cu peste 100 000 locuitori; c. Lacuri antropice d. Lacuri naturale 34. Speciile de stipa, atriplex, aristida, poa si pe alocuri spinifex, rare exem plare de acacia sau eucalipt sunt caracteristice: a. stepei b. scrubului c. desertului d. savanei e. pdurilor tropicale umede 35. n componena reliefului insulelor Oceaniei intr urmtoarele forme: a. crestele suboceanice, arcurile insulare, platourile si fosele, zonele de decr osare b. creekurile, hamada, nedurile, zonele de decrosare c. vile cu numeroase terase, arcurile insulare, nedurile 36. Noua Guinee, avnd o suprafa de 829 000 km, este ca mrime a treia insul de pe glob dup: a. Groenlanda si Cuba b. Madagascar si Australia c. Groenlanda si Madagascar d. Australia si Groenlanda e. Hawaii si Australia 37. Insulele Oceaniei sunt situate ntr-un climat tropical-umed cu excepia: a. Noii Zeelande b. Arhipelagului Hawaii c. Insulele Tokelan d. Noii Caledonii 38. Parcul Naional Wariarata si Parcul Naional Mc Adam se afl n: a. Arhipelagul Hawaii b. Insulele Fiji c. Noua Guinee d. Vanuatu 39. Este capitala statului Queensland: a. Sydney b. Brisbane c. Adelaide d. Perth 7 40. A devenit capital federal n anul 1928 cnd avea doar 25.000 de locuitori ca urmar e a unui compromis si i se mai spune A.C.T. (Australian Capital Territory): a. Canberra b. Sydney c. Melbourne d. Adelaide 41. n orasul Rutherglen, din doi n doi, se organizeaz festivalul: a. trandafirilor

b. vinului c. tunsul oilor d. recoltrii grului e. lalelelor 42. Centrele siderurgice: Queenstown, Zeehan, Richmond, Beel Bay si Burnie fac p arte din gruparea: a. Tasmania b. Adelaide c. Sydney- Newcastle 43. Australia dispune de cele mai mari rezerve de bauxit; exploatarea acestor zcmin te se efectueaz n Munii Darling si n Peninsula York la: a. Litgow b. Yampi Sound c. Kalgoorlie d. Weipa 44. Australienii produc vin de mult timp.Astzi, vinurile se produc n: a. statul Victoria; b. statul Queensland c. statele Teritoriul de Nord si Australia de Sud d. statele Australia de Vest si Australia de Sud e. toate statele 45. Un serviciu maritim ( The Spirit of Tasmania ) desfsurat cu regularitate este f erry-boatul pentru pasageri si masini care opereaz ntre Melbourne si............. a. Hobart b. Portland; c. Devanport d. George Town 46. n Munii Marii Cumpene de Ap, la nord de Newcastle, se extrag aproape? din safir ele lumii.Alegei cele mai renumite centre: a. Thredbo, Charlottes b. Guyra, Glen Innes c. Bunbury, Broome d. Brisbane, Gladstone 47. Unul dintre orase este inima financiar si comercial a Australiei: a. Canberra b. Sydney c. Perth d. Melbourne e. Adelaide 8 48. Dintre statele Oceaniei, doar ntr-unul se exploateaz zcminte de fosfai (astzi sunt n curs de epuizare): a. Solomon b. Palu c. Nauru d. Samoa e. Noua Zeeland 49. Care dintre state este considerat leagnul si sufletul Australiei , reper pentru naiune? a. Victoria b. Noua Galie de Sud c. Queensland d. Tasmania 50. Produce 3/4 din petrolul si 1/3 din gazele naturale ale Australiei, statul: a. Victoria b. Queensland

c. Tasmania d. Noua Galie de Sud e. Teritoriul de Nord 51. Este simbolul statului Tasmania: a. lupul marsupial b. cangurul c. pasrea emu d. pinguinul e. eucaliptul albastru 52. La Coober Pedy, n Tasmania, se afl cel mai mare cmp de exploatare, din lume a: a. aurului b. uraniului c. opalului alb d. cuprului e. fosfailor 53. Produsele-cheie ale agriculturii Tasmaniei o constituie: a. grul si cartoful b. porumbul si sfecla de zahr c. strugurii si gutuile d. merele si strugurii 54. Golful Spencer este: a. o falie b. o sinecliz c. un graben d. un horst. 55. n Munii Flinders, Gawler, Lofoty, precipitaiile cad n cantiti mai mari: a. iarna b. vara 56. n jurul lacului Eyre, pe suprafeele uscate s-a dezvoltat o vegetaie de tip: a. Malle - scrub b. Mulga - scrub scrub c. Brigalow d. desert e. silvostep 9 57. n SE Desertului Victoria exist cea mai interesant asezare uman din Australia, or as minier, cu cea mai mare min de opal alb din lume, care se numeste: a. Barossa b. Pitjantjara c. Whyalla d. Coober-Pedy e. Coonawarra 58. Investiiile n industria extractiv si n metalurgia Australiei de Sud (n secolul al XX-lea) au favorizat formarea triunghiului de fier alctuit din trei porturi industriale: a. Portul Lincoln, Portland, Port Augusta b. Whyalla, Port Pirie, Port Augusta c. Port Culver, Port Lincoln, Whyalla d. Portland, Port Pirie, Whyalla 59. Dup capitala Perth, principalele orase din Australia de Vest sunt: a. Geelong, Hobart, Kalgoorlie, Bulder, Mandurah, Dubbo, Cowra b. Albany, Esperance, Bunbury, Mandurah, Fremantle, Bulder, Kalgoorlie c. Albany, Esperance, Dubbo, Cowra, Geeloong, Mandurach, Fremantle d. Geeloong, Albany, Esperance, Bunbury, Cowra, Geelong, Kalgoorlie 60. Munii Musgrave prezint urmtoarele caracteristici: a) sunt alctuii din roci granitice arhaice si proterozoice b) sunt alctuii din calcare siluriene si devoniene c) au fost peneplenizai timp ndelungat prin eroziune glaciar si periglaciar d) au fost peneplenizai timp ndelungat prin deflaie si coroziune

e) sunt nconjurai de o bordur de deluroas a. A+C+D+F b. B+C+D+E c. A+D+E d. A+C+E 61. Desertul Simpson prezint: a) relief care aparine morfosculpturii desertice b) dune rosii c) dune orientale E-V d) relief ce aparine coroziunii a. A+C+D b. A+B c. A+B+D d. B+C+D 62. Cea mai mic pasre din Australia (care trieste n Australia Central), este: a. struul b. pasrea lir c. emu d. pescrusii 63. Sub aspect morfostructural, Noua Zeeland este de origine: a. continental b. vulcanic c. coraligen 10 64. Cmpiile din Noua Zeeland sunt de vrst: a. cretacic si paleozoic b. teriar si cuaternar c. precambrian si carbonifer 65. Orogeneza Kaikoura a produs cutri, falieri si bombri care se observ n morfologia actual a Alpilor neozeelandezi.Cnd s-a produs aceast orogenez: a. mezozoic b. neozoic c. paleozoic d. neozoic - cuaternar 66. Vulcanii: Ruapehu, Taranaki si Mangaweka se gsesc n: a. Insulele Marshall Noua Guinee b. Papua c. Vanuatu d. Arhipelagul Mariane e. Noua Zeeland 67. Waikato este denumirea neozeelandez a unui: a. lac b. munte c. ru d. vrf e. oras 68. Maorii, locuitorii indigeni ai Noii Zeelande, n majoritate locuiesc n partea c entral a Insulei de Nord. Ei sunt de origine: a. australian b. polinezian c. indian d. melanezian 69. n Insula de Nord din Noua Zeeland trieste: a. 1/2 din populaia rii b. 3/4 din populaia rii; c. 9/10 din populaia rii 70. Specificul orografic al Munilor Tian-Shan const n: A. orientarea predominant a culmilor pe direcia vest-est;

B. divergena si ramificarea culmilor n vest si nmnuncherea lor n est; C. existena a numeroase depresiuni intramontane longitudinale care separ culmile; D. n cadrul axului central al Munilor Tian-Shan se afl Depresiunea Fergana; E. n cadrul axului central al Munilor Tian-Shan se afl Depresiunea Nanin. a. A+C+D+E b. A+B+C+D c. A+B+D d. B+C+D+E 11 71. Munii Hangai: A. se desfac din Muni Altai; B. se desfac din Munii Verhoiansk; C. au orientare NV- SE; D. au orientare E-V; E. strbat treimea sudic a Mongoliei; F. strbat treimea nordic a Mongoliei; G. formeaz linia morfohidrografic dintre Oceanul Arctic si regiunea endoreic a Asie i Centrale. a. A+B+D+G b. B+C+E+G c. C+D+E+F d. A+C+F+G e. A+C+D+F 72. Depresiunea Qaidan este: A. ncadrat de ramurile munilor Altun Shan, Qinlin Shan (la E si SE); B. ncadrat de ramurile munilor Altun Shan, Quilin Shan (n N si NV); C. Kunlun Shan pe latura sudic; D. are caracter tectonic; E. este umplut cu sedimente paleozoice si mezozoice; F. este umplut cu sedimente mezozoice si teriare. a. A+C+E+F b. B+C+D+F c. C+D+E+F d. B+C+D+F 73. Insulele Andaman si Nicobar sunt delimitate: a. n E de Marea Andaman si n V de Golful Siam; b. n V de Golful Bengal si n E de Marea Andaman. 74. Isim, Tom, Tobol sunt aflueni ai fluviului: a. Obi b. Enisei c. Lena d. Amur e. Chang Jiang 75. Fluviul Huang He are izvoarele n: a. Munii Hymalaya b. Munii Baikal c. Podisul Tibet d. Podisul de Loess 76. n Cmpia Chinez mai ales n zona litoral, taifunurile se produc: a. iarna si primvara b. primvara si vara c. toamna si iarna d. la sfrsitul verii si toamna 12 77. Care dintre aspectele de geografie politic sunt proprii Taiwanului: A. este considerat de China ca fiind una dintre provinciile sale; B. este considerat de China ca fiind stat independent; C. este foarte legat de Japonia; D. are litigii teritoriale cu Japonia pentru insulele Senkaku; E. revendic stpnirea arhipelagului Spratley si Paracel;

F. este o zon de tensiune geostrategic major n care se confrunt China si SUA. a. B+C+D+F b. A+C+D+E c. A+D+E+F d. C+D+E+F e. A+B+D+F 78. Tipurile genetice de sate: jari, gashi, shinden si tonden-hei sunt n: a. Japonia b. Coreea c. China d. Taiwan e. Vietnam 79. Dup al Doilea Rzboi Mondial cnd situaia Japoniei era dezastruoas, n procesul de re facere a situaiei economice, rolul principal a revenit factorului uman.Poporul japonez se caracterizeaz prin: A. indisciplin la locul de munc; B. nepsare fa de situaia unitii n care lucreaz; C. dorina de a pleca n alte ri cu resurse si salarii mai mari; D. ardoarea cu care oamenii muncesc; E. urism profesional ; F. dorina de a nva pentru a lucra mai bine; G. dorina de a nva pentru a avea un nivel ridicat al calificrii. a. A+E+G b. B+D+F c. D+E+F d. C+D+G e. D+F+G 80. Japonia : A. a parafat tratatul de pace cu Rusia, renunnd la insulele Kurile (ocupate n anul 1945 de trupele sovietice); B. a parafat tratatul de pace si prietenie cu China; C. menine intact aptitudinea pentru inovat si explorat; D. se pronun pentru neproliferarea armelor nucleare si a celorlalte arme de distru gere n mas; a. A+B+D b. B+C+D c. A+C+D 13 81. I se spune Perla Orientului . Alegei varianta corect a rspunsurilor: A. n anul 2000 a revenit Chinei; B. ca dezvoltare economic s-a plasat printre cei patru mici dragoni din Asia ; C. impresioneaz mai ales prin aspectul modern si cultura sa tradiional amalgamant cu elemente occidentale; D. poart denumirea de Macao; E. Poart denumirea de Hong Kong. a. A+C+E b. B+C+D c. C+D+E d. B+C+E 82. Mayron si Taal sunt vulcani activi n: a. Indonezia b. Filipine c. Japonia d. Noua Zeeland e. Papua-Noua Guinee 83. Mindoro, Samar, Negritos sunt insule din: a. Arhipelagul Marshall

b. Noua Zeeland c. Micronezia d. Filipine e. Japonia 84. Pitonul reticular, cobra scuiptoare, varanul de Komodo, estoasa moale fac part e din fauna: a. Japoniei b. Malaysiei c. Indoneziei d. Australiei e. Indiei 85. Hai Phong, Hu, Da Nang, Vinh sunt orase din: a. Filipine b. Indonezia c. Thailanda d. Vietnam e. Myanmar 86. Ansamblul de temple budiste Angkor Wat se afl pe teritoriul: a. Indonezia b. Cambodgiei c. Laosului d. Malaysiei e. Mynmarului 14 87. India are numeroase zone si obiective turistice ; alegei rspunsurile corecte: A. Mausoleul Taj Mahal de la Agra; B. Templul de Aur de la Varanasi; C. Coloana de Fier de la Delhi; D. Palatul majarajahilor; E. Samarkand, vechi oras pe drumul mtsii; F. Armata de rzboinici si caii de teracot de la Xi an. a. A+B+D+E b. B+C+E+F c. C+D+E+F d. A+B+C+D e. B+D+E+F 88. Una din rile enumerate mai jos are o serie de particulariti: - dup al doilea rzboi din Indochina a devenit un punct de sprijin al SUA n lupta mpo triva comunismului vietnamez ; - este o putere bancar n regiune; - a avut un rol activ n crearea ASEAN ; - ara este implicat n conflictul cambodgian; - continu friciunile cu Myanmar sprijinind populaia Karen n lupta ei pentru independ en; - se sper s strpung printr-un canal istmul Kra. Care dintre ri prezint aceste carateristici ? a. Cambodgia b. Thailanda c. Laos d. Myanmar e. Singapore 89. Tankas-urile sunt: a. medicamente sub form de pilule b. mncruri tonifiante c. gimnastic fortifiant d. tehnici de tratament chinezesti e. planse n culori de medicin tibetan 90. Templul budist Borobudur se afl n: a. Sumatera

b. Jawa Central c. Kalimantan d. Maluku 91. Vulcanul Krakatau se afl: a. n Sumatera b. n Jawa c. ntre Jawa si Sumatera d. ntre Jawa si Kalimantan 15 92. Alegei afirmaiile corecte: A. Arborele de cafea a fost introdus din Africa n Sri Lanka; B. Primele plantaii cu arbori de cafea au fost nfiinate de olandezi n Sri Lanka n anu l 1658; C. Cele mai ntinse plantaii de arbori de cafea sunt astzi n Indonezia si India; D. Pe mari suprafee arborele de cafea se cultiv n Mongolia si n Papua-Noua Guinee. a. A+B b. B+C c. C+D d. A+D e. B+D 93. Agricultura din interiorul pdurii ecutoriale si a celei tropicale umede: A. acestea sunt regiuni cu economie agricol primitiv; B. se practic o agricultur fondat pe cultura bumbacului; C. se bazeaz pe o agricultur itinerant, cules, vnat si pesciut; D. acest tip de agricultur este practicat de grupuri umane restrnse n interiorul in sulei Sri Lanka, de daiacii din Kalimantan si n alte locuri izolate din Indonezia. a. A+B+C b. B+C+D c. A+C+D 94. China se situeaza pe primul loc n lume prin: A.tehnica recuperarii sateli?ilor oi a rachetelor cu mai mul?i sateli?i; B. sondaje cu sateli?i; C. lansarea de sateli?i geosta?ionari; D. rachete cu propulsii. a. A+B+C+D b. A+C+D c. B+C+D 95. Porelanul a fost adus din Asia n Europa de ctre: a. Marco Polo b. Dimitrie Cantemir c. Sptarul Nicolae Milescu d. James Cook e. La Prouse 96. Care este ara asiatic cu cele mai multe, mai dotate si mai lungi autostrzi: a. Rusia b. India c. Japonia d. China e. Turcia 16 97. Sunt porturi cu trafic complex : A. Yokohama, Shanghai, Antalya; B. Singapore, Kawasaki, Tokyo; C. Hiroshima, Kawasaki, Yakohama; D. Bursa, Bangkok, Yakohama; E. Osaka, Kobe, Shanghai. a. A+B+C b. B+D+E c. B+C+E

d. C+D+E 98. Tranzacionarea aurului se desfsoar n principalele instituii bursiere din : A. Dubai, Bursa, Samarkand, Jeddah; B. Kuwait, Makao, Singapore, Baku; C. Dubai, Kuwait, Macao, Hong Kong; D. Kuwait, Macao, Hong Kong. a. A+B+D b. A+B+C+D c. C+D d. B+C 99. Lacul Sevan se afl n: a. Georgia b. Turrcia c. Armenia d. Iran 100. n Israel, limbile oficiale sunt: a. ebraic si arab b. ebraic si englez c. arab si englez 101. Orasele Chittagong, Khulna si Rajshahl se afl pe teritoriul: a. Indiei b. Pakistanului c. Bangladeshului d. Afganistanului 102. Cmpia Terrai se afl n: a. Mongolia b. China c. India d. Pakistan e. Nepal 103. Ngalongii constituie 2/3 din populaia: a. Bangladeshului b. Nepalului c. Bhutanului d. Afganistanului e. Maldivelor 17 104. Irrawady, Sittang si Salween au o orientare general N-S si sunt principalele ruri din: a. Myanmar b. Thailanda c. Cambodgia d. Laos 105. Podisul Korat este acoperit de savan si se afl n: a. Myanmar b. Thailanda c. Laos d. Cambodgia COMPLETION 1. Munii Tian Shan sunt desprii de Munii Pamir prin Depresiunea...................... ...., iar de Munii Altai prin Depresiunea........................... 2. Cmpia bazinului mijlociu si inferior a fluviului Chang Jiang ncepe n aval de sec torul .............................. si se ntinde pn la ................................... .................... 3. Podisul Sichuan (Bazinul Rosu sau Depresiunea Sichuan) este situat pe cursul superior al fluviului ........................................... 4. Arhipelagul Kurile se ntinde ntre Peninsula Kamceatka si insula japonez ........

................. 5. Amudaria si Srdaria reusesc s-si duc o mic parte a apelor pn la Lacul ............. ........., iar rurile Karatan si Ili reusesc s se verse n Lacul................................... ................ 6. Lacul Balhas se afl pe teritoriul .................... (menioneaz ara) si este in stalat ntr-o vast regiune tectonic. 7. Limba tamil face parte din familia limbilor .......................... (compl eteaz denumirea familiei lingvistice). 8. n Asia, crestinismul este rspndit n unele sate din Asia de Vest ( Siria, Israel ) , n Asia de Sud, dar este bine reprezentat n urmtoarele dou state: ............................... ( menioneaz denumirea si pune virgula ntre ele ). 9. n Cambrian-Silurian au avut loc cutrile caledonice si n centrul Australiei au re zultat Munii Macdonell si Munii ................................ 10. Cel mai mare lac al Australiei este .................................. 11. n Australia triesc insecte foarte veninoase, meduze si reptile, inclusiv sarpe le................... care secret cea mai puternic otrav din lume (completeaz denumirea nearticulat a sarpelui). 12. n sudul Noii Zeelande se afl Insula ...................................... ( c ea mai mare dintre insule). 13. Agathis australis care creste n Noua Zeeland are un trunchi masiv fiind o spec ie de ...................... 14. A fost aleas emblema Noii Zeelande, are mrimea unei gini, fr aripi si coad; vnarea ei este intrezis si pedepsit prin lege.Aceast pasre este ntlnit tot mai rar si se numeste pas .................. 18 15. Desi dispune de zcminte de crbuni, gaze naturale si petrol, 4/5 din energia ele ctric este generat de surse ..................... si a apelor curgtoare (menionai sursa). 16. Din Munii Baikal izvorste fluviul ............................................ 17. ....................... este aeroport de escal din Pachistan 18. Capitala Azerbaidjanului este orasul.......................... rasp: 1-d, 2-e, 3.d, 4.e, 5.e, 6.d, 7.c, 8.a, 9d, 10e, 11c, 12.d, 13.d, 14.c, 15.a, 16.b, 17.a, 18c, 19.b, 20e, 21a, 22c, 23a, 24d, 25b, 26d, 27b, 28d, 29d, 30c, 31 c, 32a, 33c,34a, 35a, 36d, 37a, 38c, 39b, 40a, 41b, 42a, 43d, 44e, 45c, 46b, 47d 48a, 49b, 50b?, 51e, 52c, 53d, 54c, 55a, 56d?, 57d, 58b, 59b, 60c, 61b, 62c?, 63 b?, 64b?, 65b?, 66e, 67c, 68b, 69b?, 70b?, 71d, 72b/d, 73b, 74a, 75c, 76d, 77ACE F, 78a, 79e, 80b, 81d, 82b, 83d, 84c, 85d, 86b, 87d, 88b, 89e, 90b, 91c, 92b, 93 c, 94b, 95a, 96c, 97c, 98c, 99c, 100a, 101c, 102e, 103c, 104a, 105b. COMLPLETION 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 1.FERGANA........ZAISAN 2.CELOR TREI DEFILEE..........MAREA GALBENA 3.CHANG JIANG 4.HOKKAIDO 5.ARAL.....BALHAS 6.KAZAHSTANULUI 7.DRAVIDIENE 8.GEORGIA, ARMENIA

9. 9.MUSGRAVE 10. 10.EYRE 11. 11.TAIPAN 12. 12.DE SUD ? 13. 13.CONIFERE 14. 14.KIWI 15. ? 16. 16.LENA 17. 17.KARACHI ? 18. 18.BAKU ****GEOGRAFIE_3_GDMNMM_2 FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOGRAFIA TURISMULUI Geopolitica Dunarii, Marii negre si Marii Mediterane TRUE/FALSE 1) n evolutia ei, geopolitica, a cunoscut ntr-o prima faza forma unui cmp de studiu format la ntretaierea mai multor discipline stiintifice, aflndu-se ntr-un stadiu in formal, pentru ca ulterior sa capete o forma institutionalizata, fie ca subdisciplina a unei discipline formale, fie ca o disciplina de sine statatoare. a. adevarat b. fals 2) Ratiunile evolutiei geopoliticii pna la nivelul unei stiinte bine conturate, s unt clare, ele explicndu-se n primul rnd prin necesitatea umplerii vidului creat de imposibilitate a stiintelor existente de a explica si solutiona anumite probleme cu care ne confr untam n prezent. a. adevarat b. fals 3) n primele stadii ale dezvoltarii sale, o disciplina stiintifica noua nu este d ect un agregat de specialitati nascut din alte discipline. a. adevarat b. fals 4) Cuvntul cheie al raporturilor ce se stabilesc ntre geografia politica si geopol itica este subsidiaritatea, ambele servindu-si informatii definitorii cercetarii specifice. a. adevarat b. fals 5) ntr-o perspectiva istoriografica, geopolitica cunoaste doua perioade important e n evolutia ei, de la un domeniu al cunoasterii cu o sfera limitata de interes la o disciplina stii ntifica cu o larga deschidere. a. adevarat b. fals 6) Conceptia determinista a fost formulata pentru prima data n secolul al XV-lea de catre Jean Bodin (1530-1596) n lucrarea Metoda de nvatare usoara a istoriei. a. adevarat b. fals 7) Unul dintre cei mai straluciti strategi navali francezi, cu contributii la de zvoltarea geopoliticii este Raul Castex: a. adevarat b. fals

8) Lucrarea Geopolitica Oceanului Pacific a fost publicata de Karl Haushofer n an ul 1924 ? a. adevarat b. fals 9) Pentru scoala anglo-saxona contemporana, deosebit de importante sunt contribu tiile geografului Saul B. Cohen. a. adevarat b. fals 10) . n viziunea lui Anton Golopentia, geopolitica trebuie sa studieze potentialu l statului sau puterea reala a unui stat. a. adevarat b. fals 11) Studiile geopolitice, ale celei de-a doua perioade, au fost mascate sau au f ost prezentate n continutul sau sub umbrela altor stiinte discipline, cu precadere n lucrarile di n sfera relatiilor internationale si politologiei, fara a se folosii termenul de geopoli tica. a. adevarat b. fals 12) La Bucuresti n anul 2002 este publicata revista Geopolitica. Revista de geogr afie politica, geopolitica si geostrategie, nfiintata n cadrul Asociatiei de Geopolitica Ion Conea . a. adevarat b. fals 13) Pe teritoriul actualului Irak, se constituie ncepnd cu sfrsitul mileniului III . Hr., unul dintre cele mai mari imperii ale antichitatii, Imperiul Persan a. adevarat b. fals 14) Cea mai mare ntindere a cunoscut-o Imperiul Persan n timpul regelui Darius I ( 521-486 .Hr a. adevarat b. fals 15) Imperiul Roman cunoaste perioada de maxima dezvoltare n secolele I-II d.Hr a. adevarat b. fals 16) Odata cu disparitia Imperiului Roman de Apus se sfrseste epoca veche (Antichi tatea) si ncepe o noua epoca, cunoscuta n istorie sub denumirea de Evul Mediu (din secolul a l V-lea pna n secolul al XVII-lea). a. adevarat b. fals 17) ntre secolele III-XI, asistam la patrunderea n Europa romanica a numeroase pop oare migratoare (vizigotii, ostrogotii, vandalii, burgunzii, longobarzii etc.) si la constituirea regatelor barbare a. adevarat b. fals 18) n Europa de Vest, ntre secolele V-X, se pun bazele teritoriale ale Frantei, Ge rmaniei, Italiei (prin destramarea Imperiului Carolingian Tratatul de la Verdun, 843) si Angliei (prin unirea n sec. X a tuturor statelor anglo-saxone ntr-un regat), pentru ca mai trziu,

ntre secolele X-XIII sa se formeze primele state centralizate din Europa (Italia si Anglia a. adevarat b. fals 19) Crearea statului centralizat a mbracat forma cea mai caracteristica n Italia, unde regii capetieni (ce au urmat dinastiei carolingiene), ntarindu-si treptat autoritatea, cuceresc si unifica provinciile vecine a. adevarat b. fals 20) Primele formatiuni statale romnesti sunt mentionate de diverse surse istorice nca de la sfrsitul secolului al XII-lea a. adevarat b. fals 21) Un proces specific perioadei moderne, cu reverberatii continue n planul struc turarii Hartii politice, l reprezinta lupta pentru mpartirea si rempartirea lumii n contextul apoge ului sistemului colonial a. adevarat b. fals 22) Intrarea pe noua scena globala a Olandei, Frantei si Angliei aduce reconfigu rarea sistemului colonial, multiplicarea ariilor de influenta politico-economica si o acutizare a relatiilor ntre puteri a. adevarat b. fals 23) Olanda si va crea imperiul colonial n detrimentul Portugaliei, Franta n detrime ntul Spaniei, Anglia n detrimentul Frantei a. adevarat b. fals 24) Ca o caracteristica a sa, Imperiul colonial portughez era format ndeosebi din insule si zone de coasta a. adevarat b. fals 25) La nceputul secolului XIX, n a doua perioada coloniala, baza imperiului france z este stabilita n Africa a. adevarat b. fals 26) Pozitia geografica reprezinta expresia localizarii unui teritoriu n functie d e totalitatea parametrilor specifici istorici si economici: matematici, fizico-geografici (ele mente geomorfologice, hidrologice, climatice, vecinatatea spatiului marin) si economic ogeografici a. adevarat b. fals 27) Pozitia geopolitica reprezinta expresia raportului ce se stabileste ntre suma caracteristicilor interne ale unei entitati statale (pozitia geografica, marimea si forma, potentialul natural si uman, nivelul general de dezvoltare) si politica sa inter na, pentru ca n final sa devina expresia raporturile politice, economice, culturale si militare cu statele

vecine, cu puterile regionale si mondiale a. adevarat b. fals MULTIPLE CHOICE 1) Autorul termenului si unul din fondatorii disciplinei geopolitice este: a. Rudolf Kjellen b. Karl Haushofer c. Robert Sieger 2) Anul n care a fost folosit pentru prima oara termenul de geopolitica, ntr-un di scurs public este: a. 1900 b. 1899 c. 1892 3) Termenul de geopolitica apare prima data tiparit n anul: a. 1900 b. 1912 c. 1914 4) Primele scoli geopolitice, se formeaza mai mult sau mai putin independent une le de altele n: a. Germania, Franta, Anglia, SUA, Rusia si Romnia b. Italia, Spania, Anglia, Germania, SUA c. SUA, Rusia, Germania, Franta si Turcia 5) Care este principala cauza a anatemizarii geopoliticii dupa cel de-al doilea ra zboi mondial? a. a reprezentat doar o stiinta a elitei stiintifice germane b. a servit ca instrument de pregatire si justificare a politicii expansioniste germane c. o data cu terminarea razboiul, dispare si ratiunea de a fi a geopoliticii 6) . n cadrul scolii germane, creatorul antropogeografiei este: a. Rudolf Kjellen b. Karl Haushofer c. Friedrich Ratzel 7) Bazele gndirii geopolitice germane sunt puse de catre: a. politicieni b. geografi c. militari 8) n Germania termenul de geopolitica apare n: a. 1903 b. 1905 c. 1918 9) . n Germania termenul de geopolitica este folosit prima data de: a. Erich Obst b. Otto Maull c. Robert Sieger 10) n cadrul scolii geopolitice germane cea mai importanta contributie la dezvolt area tinerei stiinte o are: a. Herman Lautensach b. Karl Haushofer c. Vidal de la Blache 11) . n viziunea lui Haushofer, geopolitica, reprezinta stiinta despre formele de viata politice n spatiile de viata naturale, ce se straduieste sa nteleaga dependenta lo r geografica si conditionarea lor de-a lungul miscarii istorice .Aceasta definitie a fost elaborata n anul:

a. 1928 b. 1932 c. 1939 12) n cadrul scolii franceze rolul de precursor al viitoarelor conceptii geopolit ice l are: a. Paul Vidal de la Blache b. Jacques Ancel c. Albert Demangeon 13) Unul dintre cei mai fideli colaboratori ai lui Vidal de la Blache, cu un rol nsemnat n dezvoltarea gndirii geopolitice franceze este: a. Elise Rclus b. Albert Demangeon c. Paul Claval 14) Unul dintre cei mai straluciti strategi navali francezi, cu contributii la d ezvoltarea geopoliticii este: a. Raul Castex b. Jean Bruhnes c. Lucien Febvre 15) Dintre cele mai reprezentative contributii la dezvoltarea geopoliticii conte mporane si cu un aport substantial la refondarea acestei discipline la avut geograful francez: a. Yves Lacoste b. Elise Rclus c. Lucien Febvre 16) Numele amiralului american, ce ofera geopoliticii o noua orientare privind s tructura si obiectivele acesteia este: a. Isaiah Bowman b. Halford Jhon Mackinder c. lfred Thayer Mahan 17) . Tema principala a primelor studii geopolitice americane este: a. puterea aeriana b. puterea continentala c. puterea maritima 18) Primele studii de geopolitica n Rusia dateaza din: a. secolul al XVIII-lea b. secolul al XIX-lea c. secolul al XX-lea 19) Geopolitica rusa apare n cadrul cercetarii: a. geografice b. politice c. militare 20) Rolul lui Haushofer si a geopoliticii germane n formarea unei gndiri naziste, este preluat n Rusia sovietica de geograful si anarhistul: a. S.M. Soloviev b. Piotr Alexievich Kropotkin c. G.V. Plehanov 21) Principala caracteristica a gndirii geopolitice romnesti, specifica primei eta pe de dezvoltare este: a. asemanarea cu geopolitica germana b. orientarea pur defensiva a studiilor c. reliefarea valorilor nationale 22) . Scoala de geopolitica romneasca are ca principal precursor pe: a. Ion Conea b. Simion Mehedinti c. Anton Golopentia

23) . n 1914 Simion Mehedinti elaboreaza lucrarea: a. Ce este Transilvania ? b. Fruntaria Romniei spre Rasarit c. Chestia orientala, din punct de vedere geografic si etnografic 24) Cel mai de seama reprezentant al gndirii geopolitice romnesti este: a. Simion Mehedinti b. Ion Conea c. Sabin Manuila 25) n studiul Geopolitica o stiinta noua aparut n 1937, Ion Conea defineste geopol itica drept: a. stiinta a zilei b. stiinta a statului c. stiinta a neamului 26) . Una dintre temele larg abordate de catre Ion Conea este cea a: a. statului b. natiunii c. frontierelor naturale 27) Sub ce titlu publica Ion Conea n 1940, mpreuna cu M. Popa-Veres si A. Golopent ia, un amplu studiu de geopolitica teoretica: a. Geopolitica teoretica b. Geopolitica c. Spatiul geografic romnesc 28) Una dintre figurile marcante ale geopoliticii romnesti este si sociologul: a. Dimitrie Gusti b. Sabin Manuila c. Anton Golopentia 29) Una din principalele lucrari a lui Anton Golopentia, prin care si aduce o val oroasa contributie la dezvoltarea geopoliticii romnesti este: a. nsemnare cu privire la definirea preocuparilor geopoliticii b. Geopolitica o stiinta noua c. Fruntaria Romniei spre Rasarit 30) A doua perioada a geopoliticii se desfasoara ntre anii: a. 1945 1990 b. 1918 1945 c. 1945 nceputul anilor `80 31) n cea de-a treia perioada geopolitica cunoaste o puternica revigorare mai nti n: a. Germania b. Marea Britanie c. SUA 32) n anul 1983 este organizata prima conferinta internationala de geopolitica de catre: a. Uniunea Internationala a Geografilor b. NATO c. Franta 33) Volumul publicat la Iasi de colectivul de autori format din E.I. Emandi, Gh. Buzatu, si V. Cucu, n 1994 poarta numele de: a. Restituiri b. Geopolitica c. Geopolitica o noua perspectiva 34) Prima revista de geopolitica, a noii perioade, este publicata la/n anul: a. Oradea, 1999 b. Bucuresti, 1997 c. Iasi, 1995 35) Primul curs universitar apare la/n anul : a. Bucuresti, 1995 b. Oradea, 1999

c. Cluj, 1998 36) Primele formatiuni teritoriale organizate politic au fost a. regatele b. triburile c. orasele-state 37) Primele formatiuni teritoriale organizate politic au aparut la sfrsitul milen iului IV .Hr., n a. sudul Mesopotamiei b. sudul Europei c. nordul Americi de Sud 38) Maxima nflorire si expansiune teritoriala a civilizatiei grecesti se realizea za la nceputul a. mileniului I .Hr b. mileniului II .Hr c. secolului al III-lea .Hr 39) Primele formatiuni statale romnesti poarta denumirea de: a. vetre b. voievodate c. tari ANS: B 40) Teoria puterii maritime a fost elaborata de: a. Karl Haushofer b. Alfred T. Mahan c. Halford Mackinder 41) Conform teoriei lui Alfred T. Mahan, pentru ca un stat sa devina putere mari tima, trebuie sa ndeplineasca patru conditii a. adevarat b. fals 42) Alfred T. Mahan publica n 1897 lucrarea: a. Influenta puterii maritime asupra istoriei (1660-1789) b. Interesul Americii n puterea maritima c. Influenta puterii maritime asupra revolutiei franceze si imperiului 43) Conceptul folosit de Halford Mackinder pentru a exprima spatiul ocupat de pi votul geografic al istoriei este cel de: a. inner crescent b. heartland c. rimland 44) n Idealuri democratice si realitatea: un studiu despre politica reconstructie i Halford Mackinder formuleaza, ca o concluzie, celebra reflectie geopolitica, conform car eia: Cine stapneste Europa de Est stapneste Heartland-ul. Cine stapneste Heartland-ul stapneste Insula lumii. Cine stapneste Insula lumii stapneste lumea. a. adevarat b. fals 45) . Teoria tarmurilor a fost elaborata de: a. Halford Mackinder b. Nicholas John Spykman c. Karl Haushofer 46) Teoria tarmurilor a fost enuntata pentru prima data n anul: a. 1833 b. 1938 c. 1942 47) Teoria tarmurilor a fost enuntata pentru prima data n lucrarea: a. Geografia pacii b. Strategia americana n politica mondiala c. Interesul Americii n puterea continentala

48) . n teoria tarmurilor rolul heartland-ului este: a. eliminat b. diminuat dar nu eliminat c. dezvoltat 49) Stiinta care se ocupa de studiul patrunderii organizarii politice n teritoriu si de studiul mediului politic al poporului este definitia data geopoliticii de catre a. Rudolf Kjellen b. Karl Haushofer c. Robert Sieger 50) Stiinta despre formele de viata politice n spatiile de viata naturale, ce se s traduieste sa nteleaga dependenta lor geografica si conditionarea lor de-a lungul miscarii isto rice este definitia data geopoliticii de catre: a. Anton Golopentia b. Karl Haushofer c. Rudolf Kjellen 51) Studiul relatiilor care exista ntre conduita unei politici de putere dusa pe p lan international si cadrul geografic n care aceasta se exercita este definitia data geopoliticii de ca tre: a. Ion Conea b. Colin S. Gray c. Pierre-Marie Gallois 52) O noua sinteza a istoriei, a spatiului teritorial, a resurselor morale si fiz ice ale unei comunitati, care se situeaza astfel n ierarhia puterilor, n locul asigurat de meritele sale est e definitia data geopoliticii de catre: a. Christian Daudel b. Franois Joyaux c. Peter J. Taylor 53) Studiul relatiei dintre politica internationala de putere si caracteristicile corespondente ale geografiei este definitia data geopoliticii de catre: a. Rudolf Kjellen b. Saul B. Cohen c. Friedrich Ratzel 54) Stiinta ce studiaza statul n contextul fenomenului spatial global, n ncercarea d e a ntelege att bazele puterii statului, ct si natura interactiunilor dintre state este definit ia data geopoliticii de catre: a. Rudolf Kjellen b. Saul B. Cohen c. Martin Ira Glassner 55) Disciplina stiintifica al carei obiect de studiu consta n interpretarea relati ilor internationale trecute, prezente si viitoare, din perspectiva influentei factorilor geografici, n complexitatea lor sistemica, asupra politicii mondiale este definitia data geopoliticii de catre: a. Yves Lacoste b. Dragos Fraasineanu c. Ion Conea 56) Stiinta care studiaza raportul ntre geografia statelor si politica acestora est e definitia data geopoliticii n: a. La petit Larousse (1995) b. Dictionnaire de Gopolitique (1993)

c. Dictionnaire encyclopedique de la lanque francaise (1995) 57) Analiza influentelor geografice asupra relatiilor de putere n politica interna tionala este definitia data geopoliticii n: a. La petit Larousse (1995) b. Dictionnaire de Gopolitique (1993) c. Noua Enciclopedie Britanica (1993) 58) Geografie a relatiilor ntre detinatorii de putere, fie ca acestia sunt sefi de state, fie ca sunt organizatii internationale este definitia data geopoliticii de catre: a. Herman Lautensach b. P. O`Sullivan c. Vidal de la Blache 59) Caracteristicile geopolitice ale spatiilor acvatice sunt: a. Proprietati calitative ti cantitative b. Proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, dinamismul c. Proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, unicitatea, dinamismul 60) Privit n raport cu spatiile terestre adiacente, spatiul geopolitic acvatic se poate prezenta ca: a. zona tampon b. zona tampon , zona de tranzit comercial si resursa naturala, spatiu politic c. zona de tranzit comercial si resursa naturala, spatiu politic 61) ncheierea oficiala a ostilitatilor primei conflagratii mondiale, impunnd o nou a ordine internationala si o redesenare hartii politice a lumii, este marcata de tratatel e: a. Verailles cu Germania (1919), la St. Germain cu Austria (1919), la Trianon cu Ungaria (1920), la Neuilly cu Bulgaria (1920) si Sevres cu Turcia (1920), carora li se va adauga Pacea de la Lausanne (1923) b. Verailles cu Germania (1919), la St. Germain cu Austria (1919), la Neuilly cu Bulgaria (1920) si Sevres cu Turcia (1920), carora li se va adauga Pacea de la Lausanne (1923) c. Verailles cu Germania (1919), la St. Germain cu Austria (1919), la Trianon cu Ungaria (1920), la Neuilly cu Bulgaria (1920) si Sevres cu Turcia (1920) 62) Disparitia Imperiului Austro-Ungar este consfintata de: a. Ratificarea tratatelor de la Saint Germain cu Austria (10 sept. 1919) si de l a Trianon cu Ungaria (4 iun. 1920) b. Ratificarea tratatului de la Saint Germain cu Austria (10 sept. 1919) c. Ratificarea tratatului de la Trianon cu Ungaria (4 iun. 1920) 63) Caracteristicile geopolitice ale spatiilor acvatice sunt: a. Proprietati calitative si cantitative b. Proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, dinamismul c. Proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, unicitatea, dinamismul 64) Numele actual al fluviului Dunarii si are originea n limba: a. sanscrita b. slava c. latina 65) Cu cei 2.857 km lungime, Dunarea este: a. Primul fluviu al Europei ca marime b. Al doilea fluviu al Europei ca marime c. Al treilea fluviu al Europei ca marime 66) Din lungimea totala, fluviul Dunarea curge pe teritoriul Romniei pe o lungime de: a. 1000 km b. 1075 km

c. 1057 km 67) Dunarea traverseaza n drumul sau statele: a. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Romnia, Bulgaria, Ucraina b. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Ucrai na c. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Moldova, Ucraina 68) Dunarea traverseaza n drumul sau capitalele: a. Viena, Bratislava, Budapesta b. Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad c. Viena, Budapesta, Belgrad 69) Alaturi de statele care sunt traversate, mai apartin bazinului hidrografic a l Dunarii: a. Alte 10 state b. Alte 8 state c. Alte 9 state 70) Sectoarele principale ale Dunarii sunt: a. Dunarea superioara, Dunarea mijlocie, Dunarea inferioara b. Dunarea superioara, Sectorul Panonic, Sectorul pontic c. Dunarea superioara, Dunarea mijlocie, Sectorul prepontic 71) Denumirea Marii Negre si are originea n: a. Latinescul Mare Nigrum b. Grecescul Pontus Euxinus c. Grecescul Pontus Axeinus 72) Marea Neagra este o mare de tip: a. seminchis b. semideschis c. deschis 73) Lungimea maxima a acvatoriului Marii Negre este de: a. 1300 km b. 1100 km c. 1200 km 74) Latimea maxima a acvatoriului Marii Negre este de: a. 610 km b. 367,82 c. 600 km 75) Tarmurile Marii Negre sunt: a. Crestate, nsotite de limane b. Putin crestate, nsotite de limane c. Putin crestate, cu limane si peninsule 76) n Marea Neagra se afla insulele: a. Serpilor si Berezan b. Serpilor, Maldive si Berezan c. Serpilor, Kefken si Berezan 77) Salinitatea apelor Marii Negre este cuprinsa ntre: a. 14,5% - 20,7% b. 14,0% - 21% c. 14,5% - 22% 78) Porturile importante de la Marea Neagra sunt: a. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Tuapse, Poti, Burgas si Varna b. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Yalta, Tuapse, Poti, Batumi, Samsum, Burgas si Varna c. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Yalta, Tuapse, Poti, Batumi, Samsun, Istambul, Burgas si Varna 79) Marea Mediterana are ca tari riverane un numar de: a. 20 state b. 19 state c. 21 state 80) Din bazinul Mediteranei fac parte: a. Marea Iberica, Marea Balearelor, Marea Galica, Marea Ligurica, Marea Tirenian

a, Marea Sardiniei, Marea Adriatica, Marea Siciliei, Marea Sirtelor, Marea Cretei, Marea Egee b. Marea Iberica, Marea Galica, Marea Ligurica, Marea Tireniana, Marea Sardiniei , Marea Adriatica, Marea Ionica, Marea Siciliei, Marea Sirtelor, Marea Levantului, Marea Cretei, Marea Egee c. Marea Iberica, Marea Galica, Marea Tireniana, Marea Sardiniei, Marea Adriatic a, Marea Siciliei, Marea Cretei, Marea Egee raspuns: 1a,2a,3a,4a,5b,6a,7a,8a,9a,10a,11a,12b,13a,14a,15a,16a,17a,18a,19b,20b,21a,22a,2 3a, 24a,25a,26a,27a,--1a,2b,3a,4a,5b,6c,7b,8a,9c,10b,11a,12a,13b,14a,15a,16c,17c,18? c, 19c,20?a,21c,22b,23c,24b,25a?,26c,27b,28c,29a,30c,31c,32b,33b,34b,35c,36b,37a,38 c, 39b,40b,41b,42b,43b,44a,45b,46c,47a,48b,49a,50b,51a?,52a-gallois, 53b,54a,55b,56 b,57b,58a?,59c,60b,61a,62a,63c,64c,65b,66b,67c,68b,69c,70a,71a,72a,73c,74a,75b,7 6c,77a,78c,79b,80a ***1 Analiza unei regiuni de dezvoltare din Romania ARDR_sem2 TRUE/FALSE 1. In 1950 au fost declarate 28 de regiuni de dezvoltare. 2. In 1952 au fost declarate 18 regiuni de dezvoltare. 3. In 1956 au fost declarate 16 regiuni de dezvoltare. 4. In 1950 existau 26 de regiuni de dezvoltare? 5. In 1951 existau 16 regiuni de dezvoltare? 6. In 1956 existau 18 regiuni de dezvoltare? 7. Din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare globala, cele mai putin dezv oltate regiuni sunt sudul si estul. 8. Din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare globala, cele mai dezvoltate regiuni sunt centrul si vestul. 9. In cadrul regiunilor de dezvoltare, cea mai eterogena este Regiunea Sud. 10. In cadrul regiunilor de dezvoltare, cea mai eterogena este Regiunea Sud-Est. 11. In cadrul regiunilor de dezvoltare, cele mai omogene sunt Regiunea Sud si Re giunea Vest. 12. In cadrul regiunilor de dezvoltare, cele mai omogene sunt Regiunea Centru si Regiunea Sud. 13. Regiunea Sud se caracterizeaza printr-o structura etnica omogena, formata di n 98% romani si 2% rromi. 14. Regiunea Sud se confrunta cu disparitati intraregionale remarcabile intre pa rtea de nord si cea de sud. 15. Regiunea Vest se remarca prin cel mai ridicat grad de urbanizare. 16. Regiunea de Nord-Vest este definita printr-un grad de urbanizare peste media nationala. 17. Municipiul Cluj are rol de polarizare regionala, in cadrul Regiunii Nord-Ves t. 18. Regiunea Nord-vest se distinge prin cel mai mare numar de zone miniere defav orizate, la nivel national.

19. Regiunea Bucuresti-Ilfov are cel mai ridcat grad urbanizare comparativ cu ce lelalte regiuni de dezvoltare. 20. Regiunea Bucuresti-Ilfov se caracterizeaza printr-un proces de exurbanizare, mai ales in cazul municipiului Bucuresti. 2 MULTIPLE CHOICE 1. Ce concept s-a definit in cadrul Raportului Brundtland? a. dezvoltare regionala b. dezvoltare durabila c. dezvoltare globala d. dezvoltare ecologica 2. Cel doua elemente ale activitatii umane semnificative pentru asigurarea dezvo ltarii durabile sunt: a. ecologia si dezvoltarea b. natura si omul c. agricultura si industria d. mediul si economia 3. Un rol esential in formularea politicilor de dezvoltare durabila il au: a. indicatorii de stare b. indicatorii de presiune c. indicatorii de raspuns 4. Situatia actuala a mediului este cuantificata prin: a. indicatori de presiune b. indicatori ecologici c. indicatori de stare d. indicatori de raspuns 5. Specificati ce indicatori pun in evidenta masurile luate pentru rezolvarea pr oblemelor de mediu: a. indicatori ecologici b. indicatori de raspuns c. indicatori de presiune d. indicatori de stare 6. Indicatorii presiune-situatie-raspuns sunt utilizati pentru evaluarea nivelul ui de implementare a prevederilor din: a. Strategia Uniunii Europene b. Comisia Dezvoltarii Durabile a ONU c. Agenda 21 7. Dezvoltarea regionala urmareste sa atenueze: a. dezechilibrele politice b. disparitatile regionale c. polarizarea interantionala 8. In Romania exista regiuni de dezvoltare in numar de: a. 6 b. 9 c. 8 d. 7 9. In Romania, de problematica dezvoltarii regionale se ocupa: a. Ministerul Integrarii Europene b. Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor c. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei d. Ministerul Dezvoltarii Regionale Interne 3 10. Legea din 1925 diviza teritoriul national in: a. regiuni, judete, orase, sate b. regiuni, judete, plasi, localitati c. judete, plasi, orase, comune d. judete, plasi, orase, sate

11. Legea organizarii administrativ-teritoriale stipula ca unitati: a. regiunea, judetul, comuna b. judetul, orasul/comuna c. judetul, orasul, comuna d. raionul, judetul, plasa 12. Programul PHARE pentru politici de dezvoltare a debutat in Romania in anul: a. 1990 b. 1994 c. 1996 d. 1998 13. Printre cele mai sarace judete din tara, influentate direct de polarizarea c apitalei, se numara: a. Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Teleorman b. Calarasi, Giurgiu, Teleorman, Vaslui c. Calarasi, Ialomita, Vaslui, Suceava d. Calarasi, Teleorman, Tulcea, Vaslui 14. Cele mai dezvoltate judete din Romania sunt: a. Brasov, Cluj, Sibiu, Timis b. Cluj, Timis, Mures, Brasov c. Timis, Brasov, Cluj, Prahova d. Brasov, Cluj, Timis, Bihor 15. Cele mai putin dezvoltate judete din Romania sunt: a. Ialomita, Giurgiu, Botosani, Mures, Tulcea b. Giurgiu, Botosani, Vaslui, Calarasi, Teleorman c. Suceava, Botosani, Vaslui, Giurgiu, Teleorman d. Calarasi, Mehedinti, Vaslui, Ialomita, Calarasi 16. Primul Plan National de Dezvoltare Regionala a fost publicat in anul: a. 1998 b. 2000 c. 2001 d. 2002 17. Resedinta Regiunii Nord-Est este: a. Iasi b. Suceava c. Piatra-Neamt d. Bacau 18. Resendinta Regiunii Sud este: a. Bucuresti b. Ploiesti c. Pitesti d. Calarasi e. Giurgiu 4 19. Resedinta Regiunii Centru este: a. Brasov b. Cluj-Napoca c. Sibiu d. Targu-Mures e. Alba Iulia 20. Resedinta Regiunii Sud-Vest este: a. Drobeta-Turnu Severin b. Timisoara c. Targu Jiu d. Craiova e. Ramnicu-Valcea 21. Resedinta Regiunii de Vest este: a. Timisoara b. Arad c. Oradea d. Hunedoara

22. In anul 2000, cele mai mici ponderi ale investitiilor din Regiunea Nord-Este se inregistrau in judetele: a. Iasi, Suceava, Vaslui b. Vaslui, Botosani, Neamt c. Vaslui, Suceava, Bacau d. Vaslui, Bacau, Botosani 23. In Regiunea Sud-Est functioneaza zone libere in numar de: a. 4 b. 6 c. 8 d. 2 24. Comparativ cu media nationala, Regiunea Sud detine o valoare a densitatii po pulatiei: a. superioara b. inferioara 25. In Regiunea Sud-Vest, unitatile industriale care se incadreaza in Directiva Seveso II sunt concentrate in judetele: a. Mehedinti, Olt, Valcea b. Dolj, Gorj, Valcea c. Olt, Dolj, Gorj d. Valcea, Olt, Dolj 26. In Regiunea Sud-Vest, arii defavorizate se inregistrau, in 2002, la: a. Schela, Motru-Rovinari, Albeni b. Targu Jiu, Motru-Rovinari, Petrosani c. Schela, Albeni, Petrosani d. Motru-Rovinari, Schela, Petrosani 27. In Regiunea Vest, cel amai multe orase se inregistreaza in judetul: a. Arad b. Caras-Severin c. Hunedoara d. Timis 5 28. In Regiunea Vest, cele mai multe investitii strine, al nivelul anului 2000, s-au inregistrat in judetul: a. Arad b. Caras-Severin c. Hunedoara d. Timis 29. In Regiunea Nord-Vest, cele mai mari rate ale natalitatii, in 2002, se inreg istrau in judetele: a. Bihor si Cluj b. Bistrita-Nasaud si Maramures c. Salaj si Satu Mare d. Cluj si Satu Mare e. Bihor si Maramures 30. In Regiunea Nord-Vest nivelul cel mai redus al investitiilor straine directe s-a inregistrat in judetele: a. Salaj si Bistrita-Nasaud b. Cluj si Bihor c. Salaj si Cluj d. Maramures si Bihor 31. In Regiunea Centru, ariile de convergenta demografica sunt reprezentate de j udetele: a. Mures si Alba b. Sibiu si Brasov c. Harghita si Covasna

d. Brasov si Mures 32. Dintre elementele de analiza ale unei regiuni de dezvoltare se pot enumera: a. sistemul de asezari urbane, potentialul demografic, suprafata b. suprafata, PNB, arealele cu probleme economice si sociale c. structura etnica si confesionala, PIB, sistemul de asezari umane 33. In evaluarea coeziunii intrareginale a unei regiuni de dezvoltare, la capito lul Securitate si asistenta sociala se uramaresc indicatorii: a. somaj, rata pensionarilor, cantine de ajutor social b. cheltuieli sociale, cantine de ajutor social, varsta medie de pensionare c. cheltuieli si protectia sociala a somerilor, pensionarii si pensia medie luna ra, cantine de ajutor social d. cantine de ajutor social, cheltuieli pentru someri, cheltuieli pentru pension ari 34. In evaluarea coeziunii intrareginale a unei regiuni de dezvoltare, la capito lul Cultura si sport se urmaresc indicatorii: a. biblioteci, cinematografe, abonamente radio si TV, activitati sportive b. biblioteci, case de cultura, cinematografe, activitati sportive c. biblioteci, case de cultura, abonamente radio si TV, activitati sportive YES/NO 1. In 1951 existau 18 de regiuni? 2. In 1953 existau 28 de regiuni? 3. In 1950 au fost declarate 28 de regiuni? 4. In 1952 au fost declarate 18 regiuni? 6 5. In 1951 existau 26 de regiuni? 6. Regiunea de Nord-Est este formata din opt judete? 7. Regiunea de Sud-Est este formata din sase judete? 8. Regiunea de Sud-Vest este formata din cinci judete? 9. Regiunea Vest este formata din sase judete? 10. Regiunea de Nord-Vest este formata din sapte judete? 11. Regiunea Centru este formata din sase judete? 12. In cadrul Regiunii Sud-Vest, judetul Olt are cel mai scazut grad de urbaniza re. 13. In cadrul Regiunii Sud-Vest, judetul Dolj are cel mai ridicat grad de urbani zare. 14. In cadrul Regiunii Sud-Vest, judetul Mehedinti are cele mai scazute valori a le densitatii populatiei. 15. In cadrul Regiunii Sud-Vest, judetul Dolj are cele mai scazute valori ale de nsitatii populatiei. COMPLETION 1. Raportul Brundtland a fost prezentat in cadrul Comisiei Internationale a Medi ului si Dezvoltarii (UNCED) in anul ................. 2. Conferinata de la Rio de Janeiro a avut loc in anul ................ 3. Declaratia asupra dezvoltarii durabile de la Johanesburg a avut loc in anul . ................... 4. Alocutiunea intitulata Renasterea gandirii geografice in care a fost subliniata orientarea relatiilor complexe dintre om si mediul inconjurator a fost facuta in orasul ... ........ 5. Alocutiunea intitulata Renasterea gandirii geografice in care a fost subliniata orientarea relatiilor complexe dintre om si mediul inconjurator a fost facuta in anul ..... ........ 6. Comisia Dezvoltarii Durabile din cadrul ONU a elaborat un sistem de indicator i numiti

.........-...........-........... 7. Conventia Cadru pentru Schimbarile Climatice s-a semnat in anul ........... 8. Protocolul de la Kyoto s-a semnat in anul .......... 9. Gestionarea accidentelor majore care implica substante periculoase este stipu lata in legislatia U.E. prin ...................... (specificati denumirea completa si corecta). 10. Directiva Seveso II a intrat in aplicare in Romania in anul ............. 11. Stabilirea celor opt regiune de dezvoltare din Romania a avut loc in anul .. ....... 12. Elaborarea Cartei Verzi a politicii de dezvoltare regionale a avut loc in an ul .......... 7 13. Anuarull statistic al Romaniei cuprinde date economico-sociale agregate la n ivelul celor opt regiuni de dezvoltare incepand cu anul ...... 14. In Romania, cele patru Prefecturi Generale dateaza din anul ......... 15. Mentionati care erau cele patru Prefecturi Generale stabilite in anul 1862 ( in ordine alfabetica). 16. Ideea infiintarii unor capitanii generale a fost elaborata in anul ......... ....... 17. Ideea infiintarii unor dregatorii a fost elaborata in anul ................ 18. Ideea infiintarii unor circumscriptii regionale a fost elaborata in anul ... ............. 19. Dupa Marea Unire din 1918, prima lege care reglementeaza organizarea teritor ial-administrativa a Romaniei a fost elaborata in anul ............. 20. Dupa Marea Unire din 1918, prima lege, din 1925, care reglementa organizarea teritorial-administrativa a Romaniei se numea............. 21. In 1929, legea de organizarea administratiei locale a reorganizat teritoriul national in asocieri de judete care se purtau denumirea de ....................... 22. Mentionati care au fost denumirile celor zece tinuturi din 1929 (in ordine a lfabetica). 23. Legea pentru raionarea administrativ-economica a teritoriului national a fos t adoptata in anul ........ 24. Mentionati cum se numea legea referitoare la impartirea teritorial-administr ativa a Romaniei, adoptata in anul 1950. 25. Mentionati in ce an a fost instituita pentru prima data in Romania instituti a regiunii. 26. Specificati cate regiuni erau instituite in anul 1950 prin Legea pentru raio narea administrativ-economica a teritoriului national. 27. Enumerati, in ordinea marimii, care erau verigile administrative recunoscute de legea din 1950. 28. Mentionati cate regiuni existau in Romania in anul 1952. 29. Mentionati cate regiuni existau in Romania in anul 1956. 30. Mentionati in ce an a fost adoptata legea administratiei care a adus in a do ua jumatate a secolului al XX-lea organizarea teritorial-administrativa pe doua niveluri. 31. Actuala organizare teritorial-administrativa din Romania dateaza din anul .. ....... 32. Enumerati, in ordine alfabetica, care sunt cele doua judete infiintate in ur ma reorganizarii teritorial-administrative din anul 1981. 33. Mentionati, in ordine alfabetica, care sunt cele cinci categorii de indicato ri luati in calcul la analiza decalajelor de dezvoltare pentru aplicarea Programului PHARE in Romania. 34. Enumerati, in ordine alfabetica, care sunt procesele economice care accentue aza decalajele de

dezvoltare. 8 35. Enumerati, in ordine alfabetica, care sunt procesele sociale care accentueaz a decalajele de dezvoltare. 36. Mentionati cum se numeste legea al carei obiectiv general este diminuarea de calajelor economice si sociale dintre diferite regiuni ale tarii, acumulate in timp, prevenirea apar itiei unor noi dezechilibre, sustinerea dezvoltarii durabile a tuturor regiunilor. 37. Specificati in ce an a fost promulgata Legea 151. 38. La nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare, conform Legii 151, cu coordonarea politicii de dezvoltare regionala, avand rol deliberativ, se ocupa ....... 39. Conform Legii 151, Consiliul de Dezvoltare Regionala coordoneaza un organism non-guvernamental si non-profit numit ................ 40. Organismul care a functionat intre anii 1998-2001 si care a avut rolul de a elabora Planul National de Dezvoltare, se numea ................ 41. Cum se numeste, pe scurt, regiunea de dezvoltare - enclava din Romania? 42. Enumerati, in ordine alfabetica, judetele componente ale Regiunii Nord-Est. 43. Enumerati, in ordine alfabetica, judetele componente ale Regiunii Sud-Est. 44. Enumerati, in ordine alfabetica, judetele componente ale Regiunii Sud-Vest. 45. Enumerati, in ordine alfabetica, judetele componente ale Regiunii Sud. 46. Enumerati, in ordine alfabetica, judetele componente ale Regiunii Vest. 47. Enumerati, in ordine alfabetica, judetele componente ale Regiunii Nord-Vest. 48. Enumerati, in ordine alfabetica, judetele componente ale Regiunii Centru. 49. Mentionati care este regiunea de dezvoltare din Romania care contine o regiu ne-enclava in partea mediana. 50. Regiunea Sud-Vest are o identitate culturala distincta pentru ca se suprapun e cu provincia istorica ................ 51. Cea mai mica suprafata dintre toate regiunile de dezvoltare se inregistreaza in Regiunea .............. rasp: 1a,2a,3a,4f,5f,6f,7a,8a,9a,10f,11f,12f,13a,14a,15a,16f,17a,18a,19a,20f?; 1b,2c,3 b,4c,5b,6c,7b,8c,9b,10?,11?12c,13a,14a,15b,16b,17c,18d,19e,20d,21a,22b,23a, 24a,25b,26a,27c,28d,29b,30a,31b,...;1N,2N,3Y,4Y,5N,6N,7Y,8Y,9N,10N,11Y,12Y,13Y,1 4Y, 15N; 1 1987,2 1992,3 2002,4 hAGA,5 1996,6 PRESIUNE SITUATIE RASPUNS,7 1992,8 199 7, 9 Directiva96/82CE SevesoII,10 2003,11 1996,12 1997,13 1997,14 1862,15 centrala, maritima,nord,orientala, 16 1888,17 1907,18 1912,19 1925,20 Legea unificarii adm inistrativ-teritoriale 20 adevarat, 2d, 10d, 11b, 19a, 33c, 34a 21. tinuturi, 22. bucegi,dunarii de jos,marii,mures,nistru,olt,prut,somes,suceav a,timis, 23. 1950, 24. legea pentru raionarea administrativ-economica a teritori ului national, 25. 1950, 26. 28, 27. regiunea,raionul,comuna, 28. 18, 29. 16, 30 . 1968, 31.1981, 32. calarasi,giurgiu, 33. economie,infrastructura,resurse gospo daresti,socio-demografie,urbanizare, 34. declinul industrial,inactivitate,neocup area fortei de munca, 36. legea 151, 37. 1998, 38. consiliul de dezvoltare regio nala, 39. agentia de dezvoltare regionala, 40. agentia nationala pentru dezvolta re regionala, 41. bucuresti-ilfov, 42. bacau,botosani,iasi,neamt,suceava,vaslui, 43. braila,buzau,constanta,galati, tulcea,vrancea, 44.dolj,gorj,mehedinti,olt,valcea, 45. arges,calarasi,dambovita, giurgiu,ialomita,prahova,teleorman, 46. arad,caras-severin,hunedoara,timis, 47. bihor,bistrita-nasaud,cluj,maramures

, satu mare,salaj, 48. alba,brasov,covasna,harghita,mures,sibiu, 49. sud, 50. oltenia, 51. bucurest i-ilfov ****GEO_3_OASP_2 GEOGRAFIE Organizarea si amenajarea spatiului geografic MULTIPLE CHOICE 1. Perceperea existenei relaiilor si componentelor de tip sistemic, ca urmare a co mplexitii teritoriale a unui spaiu dat, se refer la: a. termenul de organizare a spaiului b. termenul de amenajare a spaiului c. cadastru funciar 2. Ansamblul de lucrri, msuri si aciuni concepute n baza unei depline coordonri a fac torilor de influen ce intervin ntr-un teritoriu dat, cu scopul utilizrii eficiente a potenialulu i existent, dar si pentru asigurarea unei bune desfsurri a activitilor socio-economice, se refer la: a. organizarea teritoriului b. amenajarea spaiului agricol c. aciunea de sistematizare teritorial 3. Totalitatea aciunilor de pregtire a unui teritoriu, reprezentate prin executare a diferitelor lucrri de echipare cu construcii, asanare, nivelare, mpdurire sau defrisare, pentru a-l fa ce corespunztor unor destinaii si funcii stabilite anterior prin studiile de sistemati zare a teritoriului, poart denumirea de: a. amenajare a teritoriului b. sistematizare urban c. plan urbanistic de detaliu d. plan de amenajare a teritoriului transfrontalier 4. Aciunea de organizare, amenajare sau remodelare a structurilor teritoriale si ale localitilor reprezint: a. cadastru silvic b. sistematizare urban c. organizare teritorial a spaiului geografic 5. Acele poriuni ale Pmntului cu extindere tridimensional, care sunt supuse exploatri i si valorificrii prin activiti umane sistematice poart denumirea de: a. teren b. teritoriu c. spaiu geografic 6. Acele pri ale suprafeei terestre, care au limite naturale sau funcionale, convenio nale ale uscatului si/sau ale domeniului acvatici care sunt reprezentate prin configuraii g eometrice plane (suprafee de uscat, acvatice, montane, naionale, comunale sau judeene), poart denumi rea de: a. teren b. teritoriu c. spaiu geografic 7. Acea poriune a suprafeei terestre cuprins ntre anumite limite, avnd aceeasi folosi n ori acelasi ansamblu de condiii ale mediu poart denumirea de: a. teren b. teritoriu c. spaiu geografic 2

8. Amenajarea teritoriului la nivel naional este cuprins si definit n urmtoarele cate gorii de documente: a. planurile de amenajare a teritoriului si documentaiile de urbanism b. planurile de amenajare a teritoriului naional c. planurile urbanistice generale d. planurile de amenajare a teritoriului judeean 9. Planurile de amenajare a teritoriului se difereniaz n urmtoarele categorii: a. planuri de amenajare a teritoriului naional, judeean si zonal b. planuri de amenajare a teritoriului transfrontalier, naional, zonal si local c. planuri de amenajare a teritoriului transfrontalier, interjudeean, intercomuna l si periurban d. planuri de amenajare a teritoriului judeean, amenajamente silvice, planuri cad astrale 10. Documentaiile de urbanism includ: a. planurile urbanistice naionale, interjudeene, judeene, orsenesti si comunale b. planurile de amenajare a teritoriului naional, judeean si local, precum si docu mentaiile aferente acestora c. planurile urbanistice generale, zonale si de detaliu, precum si documentaiile aferente acestora d. planurile urbanistice de amenajare a teritoriului judeean, periurban si urban 11. Planurile de amenajare a teritoriului au caracter: a. coordonator b. normativ (cu statut de lege local) c. director, cu statut de lege local d. de reglementare specific detaliat 12. Documentaiile de urbanism au caracter: a. coordonator b. normativ (cu statut de lege local) c. director, cu statut de lege local d. de reglementare specific detaliat 13. Activitatea referitoare la ansamblul de operaiuni tehnice, economice si jurid ice prin care se realizeaz n mod sistematic si permanent inventarierea si reprezentarea pe planuri si hri a fondului funciar, att sub aspect calitativ, ct si cantitativ, precum si a celorlal te bunuri imobile, pe teritorii administrative si proprietari poart numele de: a. cadastru funciar urban b. cadastru c. cadastru agricol, funciar, al apelor si pdurilor d. inventariere cadastral naional 14. Cadastrul general este organizat la nivel: a. naional b. judeean si regional c. pentru fiecare unitate administrativ-teritorial (comun, oras, municipiu, jude) d. numai la nivel local (urban, comunal) 3 15. Documentele cadastrului general sunt reprezentate de: a. registrul cadastral al parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor, fisa cadastral pe proprietari si pe categorii de folosin, harta cadastral, planul cadastral si cadast rul silvic si al apelor. b. registrele cadastrale ale parcelelor, apelor si pdurilor, pe proprietari si pe categorii de folosin att ale terenurilor ct si ale bunurilor imobile, fisa cadastral centralizatoa

re, planul cadastral. c. registrul cadastral al parcelelor, cel al proprietarilor, indexul alfabetic a l proprietarilor si domiciliul acestora, fisa centralizatoare parial cadastral pe proprietari si pe ca tegorii de folosin, planul cadastral 16. Scara uzual utilizat a unui plan cadastral dintr-o regiune de ses pentru extra vilan este de: a. 1:1.000 b. 1:2.000 c. 1:5.000 d. 1:10.000 17. Scara uzual a unui plan cadastral dintr-o regiune de deal pentru extravilan e ste de: a. 1:1.000 b. 1:2.000 c. 1:5.000 d. 1:10.000 18. Scara uzual utilizat a unui plan cadastral dintr-o regiune montan pentru extrav ilan este de: a. 1:1.000 sau 1:100 b. 1:2.000 sau 1:2.500 c. 1:5.000 sau 1:10.000 19. Cadastrele de specialitate sunt reprezentate de: a. cadastrul funciar urban, funciar rural, silvic, al cilor de comunicaii, industr ial, al apelor si al reelelor edilitare b. cadastrul agricol, forestier, al cilor ferate, drumurilor, porturilor, aeropor turilor, apelor, fondului imobiliar si al reelelor edilitare c. cadastru agricol, industrial, funciar, edilitar, imobiliar, al apelor si pduri lor d. cadastru agricol, funciar, al apelor, pdurilor, cilor ferate, drumurilor, portu rilor, imobiliar, edilitar si urban 20. Terenurile cu destinaie silvic includ: a. terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie ori administraie silvic, cele destinate mpduririlor si cele neproductive, dac sunt inclus e amenajamentelor silvice b. terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie, construcii ori administraie silvic, cele destinate mpduririlor si cele neproductive c. pepiniere pomicole, plantaii de molid si brad, psuni, fnee, sere, solarii, rsadnie, terenuri mpdurite, psuni mpdurite, cele ocupate cu amenajri silvice si de mbuntiri funciare, amenajrile piscicole, drumurile forestiere si de depozitare silvic d. terenurile mpdurite, pajisti mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie, construcii ori administraie silvic, terenuri destinate mpduririlor, cele neproductive, drumurile forestiere si de depozitare silvic 4 21. Terenurile permanent submerse includ: a. terenurile mpdurite mlstinoase, terasele, luncile si albiile minore ale rurilor, cuvetele lacustre, relieful submarin al apelor teritoriale b. albiile minore ale rurilor, cuvetele lacustre la nivelul maxim de retenie, brael e si canalele din Delta Dunrii, fundul apelor maritime interioare si al mrii teritorial e si continue

c. albiile rurilor, cuvetele lacustre naturale si artificiale la nivelul minim de retenie, braele si canalele din Delta Dunrii, fundul apelor maritime interioare si al mrii teritoriale si continue d. albiile minore ale rurilor, cuvetele lacustre la nivelul minim de retenie, supr afeele mlstinoase, braele si canalele din Delta Dunrii, fundul apelor maritime interioare si al mrii teritoriale si continue 22. Terenurile din intravilan includ: a. toate terenurile, indiferent de categoria de folosin, situate n afara perimetrul ui localitilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilan ului, conform legislaiei n vigoare b. toate terenurile, indiferent de categoria de folosin, situate strict n perimetru l construibil al localitilor, conform legislaiei n vigoare c. toate terenurile de uscat, situate n perimetrul construibil al localitilor urban e si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislaiei n vig oare d. toate terenurile, indiferent de categoria de folosin, situate n perimetrul local itilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conf orm legislaiei n vigoare 23. Terenurile cu destinaie special includ: a. terenurile utilizate pentru transporturi, cele pe care se afl construcii hidrol ogice, termocentrale, edilitare, de transport al energiei electrice si gazelor naturale , terenuri cu exploatri miniere, petroliere, si forestiere, cele destinate nevoilor de aprare a ri i, rezervaiile si parcurile naturale, monumentele, ansamblurile si siturile arheolog ice b. terenurile utilizate pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si nav ale, cele pe care se afl obiective si instalaii hidrotehnice, termice, de transport al energiei elec trice si gazelor naturale, terenuri cu exploatri miniere, petroliere, amenajrile piscicole, cele destinate nevoilor de aprare a rii, parcurile naturale, monumentele, siturile arheo logice si istorice c. terenurile utilizate pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si nav ale, cele pe care se afl obiective si instalaii hidrotehnice, termice, de transport al energiei elec trice si gazelor naturale, terenuri cu exploatri miniere, petroliere, cele destinate nevoi lor de aprare a rii, ariile naturale protejate, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice d. terenurile utilizate pentru transport (rutier, feroviar, aerian, naval, al en ergiei electrice si gazelor naturale), terenurile ocupate cu amenajri si construcii destinate activitilo r sportive si de agrement, cele pe care se afl obiective militare, cele ocupate cu instalaii hidrotehnice, termice, de transport pe cablu, terenuri cu exploatri miniere, petr

oliere, ariile naturale protejate, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice 5 24. n cadrul categoriei de folosin terenuri degradate si neproductive , se ncadreaz urm arele tipuri de suprafee: a. nisipuri misctoare, stncrii, bolovnisuri, grohotisuri, rigole, ravene, toreni, srtu i cu crust, mocirle si smrcuri, gropile de mprumut si cariere, halde b. nisipuri zburtoare, stncrii, bolovnisuri, pietrisuri, rpe, ravene, toreni, srturi crust, noroaie si smrcuri, gropile de mprumut, ramblee si deblee, cariere, halde c. nisipuri misctoare, stncrii, grohotisuri, pietrisuri, rpe, coaste, rigole, ravene , toreni, cruste de srturi, mlastini si smrcuri, gropile de mprumut si cariere, halde, ramblee si deblee d. nisipuri zburtoare, stncrii, bolovnisuri, pietrisuri, rpe, ravene, toreni, srturi crust, mocirle si smrcuri, gropile de mprumut si cariere, halde 25. Codul de identificare notat cu P corespunde categoriei de folosin reprezentat de: a. pduri b. psuni c. pajisti d. psuni mpdurite 26. Codul de identificare notat cu HB corespunde categoriei de folosin reprezentat de : a. ape curgtoare b. ape stttoare c. mlastini si smrcuri d. mare teritorial 27. Codul de identificare notat cu HR corespunde categoriei de folosin reprezentat de : a. ape curgtoare b. ape stttoare c. mare teritorial d. mlastini si smrcuri 28. Codul de identificare notat cu N corespunde categoriei de folosin reprezentat de: a. nisipuri zburtoare b. nisipuri fixate c. terenuri degradate si neproductive d. halde, srturi cu crust si alte terenuri neacoperite cu vegetaie 29. Terenurile cu destinaie agricol includ urmtoarele tipuri de folosine: a. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere silvice si pomicole, plantaii de coacz e si mei, psuni, fnee, terenuri mpdurite neincluse amenajamentelor silvice, psuni mpdurite, cele ocupate cu construcii agrozootehnice, amenajrile piscicole, drumurile tehnolo gice si de depozitare agricol b. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole si pomicole, plantaii de duz i, hamei si cpsuni, psuni, fnee, sere, solarii, rsadnie, terenuri mpdurite care nu sunt incluse amenajamentelor silvice, psuni mpdurite, cele ocupate cu amenajri agrozootehnice, cariere si halde, amenajrile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare in dustrial c. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole si pomicole, plantaii de ham ei si duzi, psuni, fnee, sere, solarii, rsadnie, terenuri mpdurite care nu sunt incluse amenajamentelor silvice, psuni mpdurite, cele ocupate cu amenajri agrozootehnice si de mbuntiri funciare, amenajrile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare agricol

6 30. Terenurile nierbate sau nelenite artificial, prin nsmnri la 15-20 ani si care sun olosite pentru psunatul animalelor, sunt ncadrate (conform legislaiei n vigoare) urmtoarei ca tegorii de folosin: a. psuni curate b. psuni c. fnee curate d. terenuri destinate culturilor furajere perene 31. n cadrul categoriei de folosin arabil , se include: a. arabil propiu-zis, pajisti cultivate, grdini de legume, orezrii, sere, solarii si rsadnie, cpsunrii, alte culturi perene b. arabil propiu-zis, psuni cultivate, grdini de legume, orezrii, sere, solarii si rsadnie, alte culturi perene c. arabil propiu-zis, pajisti cultivate, grdini de legume, orezrii, sere, solarii si rsadnie, plantaii de hamei si tutun, alte culturi perene d. arabil propiu-zis, grdini de legume, sere, solarii si rsadnie, plantaii de hamei, agrise, duzi si tutun, alte culturi perene 32. n cadrul categoriei de folosin vii , se ncadreaz urmtoarele tipuri de culturi: a. vii altoite si indigene, vii hibride, mei, pepiniere viticole b. vii altoite si indigene, vii hibride, hamei, pepiniere viticole c. vii altoite si indigene, vii hibride, pepiniere viticole d. vii nobile, vii hibride, pepiniere viticole 33. Stabilirea categoriilor de folosin a terenurilor agricole ncepe cu studiul si a precierea gradului de fertilitate al solurilor, lundu-se n considerare urmtoarele nsusiri: a. grosimea profilului de sol, a orizontului superior cu humus, coninutul n humus si n elemente nutritive, textura solului, gradul de podzolire, srturare, eroziune, alun ecare, nmlstinire si inundare, caracteristicile reliefului si ale materialului parental, adncimea apelor freatice si compoziia lor chimic, scurgerile de pe versani si inundaiile, posibiliti de aplicare a lucrrilor de mbuntiri funciare b. grosimea profilului de sol, a orizontului cu humus, coninutul n humus si n sescv ioxizi, gradul de structurare al solului, procese de srturare, eluviere-iluviere, vertice, gleizare si pseudogleizare, caracteristicile materialului parental, adncimea si chimismul apelor freatice, tipurile de procese de versant si viiturile, posibilitile de aplicare a lucrrilor agropedoameliorative c. grosimea profilului de sol si coninutul n material scheletic, grosimea orizontu lui superior, coninutul n humus si n oxizi, textura si structura solului, gradul de pod zolire, srturare, alunecare, colmatare, nmlstinire si inundare, caracteristicile climatice s i de relief, adncimea pnzei freatice, scurgerile de pe versani si inundaiile, posibiliti de aplicare a lucrrilor antierozionalesi de stabilizare a reliefului. 34. Lucrrile de mbuntiri funciare aplicabile unui teren agricol cuprind: a. combaterea eroziunii solului, irigaii, amendamente calcice, ndiguiri, acumulri a cvatice permanente si temporare

b. ndiguiri, desecri, arturi n lungul pantei, stingerea torenilor, irigaii, construcii hidroenergetice c. ndiguiri, desecri, irigaii, combaterea eroziunii solului d. terasri, desecri, arturi n lungul pantei, stingerea torenilor, irigaii, contrucia d gabioane si plase de srm cu bolovani 35. Plantaiile viticole se preteaz pe terenurile cu: a. cu pante de pn la 30%, cu amenajare n terase si expoziie estic, sud-estic si sudic b. cu pante de peste 48%, cu amenajare n terase si expoziie vestic, sud-vestic si su dic c. cu pante cuprinse ntre 30 si 48%, cu amenajare n terase si expoziie sudic, sud-es tic si sud-vestic d. cu pante de peste 48%, cu amenajare n terase si expoziie vestic, nord-vestic si s udic 7 36. Operaiile tehnice de clasificare a diferitelor categorii de teren, n raport cu condiiile climatice, hidrologice, pedologice, geologice (material parental) si geomorfologice (expozii e, pant), poart denumirea de: a. lucrri de mbuntiri funciare b. asolament c. amenajri agropedoameliorative d. bonitare 37. La baza zonrii si organizrii teritoriului agricol s-au luat n considerare urmtor ii factori: a. utilizarea actual a spaiului, tipul dominant de relief, clima, parcelarea terit oriului, condiiile hidrologice si hidrogeologice b. tipul dominant de relief, clima, nvelisul de soluri, condiiile hidrologice si hidrogeologice, tipuri de msuri agroameliorative si infrastructura teritorial c. tipul dominant de relief, tipurile de roci si mineralele din care acestea sun t constituite, clima, nvelisul de soluri, regimul hidrologic al rurilor 38. La nivel naional au fost delimitate urmtoarele zone de organizare a teritoriul ui agricol: a. zona I (Cmpia Romn, Podisul Dobrogei, lunca si Delta Dunrii, Piemontul Cotmeana), zona II (Cmpia de Vest), zona III (Cmpia Transilvaniei, Podisul Moldovei), zona IV (Podisul Somesan, Podisul Trnavelor, Piemontul Getic, Dealuril e de Vest), zona V (Subcarpaii Transilvaniei, Podisul Brladului, Subcarpaii externi), zona VI (Podisul Sucevei, depresiunile Maramures, Giurgeu, Ciuc, Brasov), zona V II (terenuri montane si alpine) b. zona I (Cmpia Romn, Podisul Dobrogei, Piemontul Getic), zona II (Cmpia si Dealurile de Vest), zona III (Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei), zona IV (Subcarpaii), zona V (Carpaii) c. zona I (Cmpia Romn, Cmpia de Vest), zona II (Cmpia Moldovei, Cmpia Transilvaniei), zona III (Dealurile de Vest) zona IV (Podisul Dobrogei, Piemontu l Getic, Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei), zona V (Subcarpaii), zona VI (Carpaii), zona VII (lunca si Delta Dunrii) 39. Noiunea de asolament se refer la: a. organizarea terenului n asole, cu sistemul de rotaie a culturilor n spaiu, fr alte lucrri de mbuntiri funciare b. compartimentarea terenului prin rotirea culturilor n timp si spaiu, la care se asociaz numeroase lucrri de ntreinere ale calitii solului c. organizarea terenului n sole, cu sistemul de rotaie a culturilor n timp si spaiu,

la care se asociaz ansamblul de lucrri de nfiinare si ntreinere a culturilor, de fertilizare s i combatere a duntorilor, specific fiecrei culturi 40. Amenajrile de desecare si drenaj au drept scop: a. prevenirea si nlturarea excesului de umiditate de la suprafaa terenului si din s ol, n vederea asigurrii condiiilor favorabile de utilizare a terenurilor b. nlturarea excesului de ap din pnza freatic, pentru a elimina franjele capilare din sol, n vederea utilizrii optime a acestuia c. realizarea unui sistem de canale si acumulri acvatice, n vederea asigurrii neces arului de ap pentru irigaii, si, astfel, mbuntirea condiiilor din sol 41. Dup Codul Silvic sunt considerate pduri si sunt cuprinse n fondul forestier naio nal toate terenurile acoperite cu vegetaie forestier care au o suprafa de: a. cel mult 0,25 ha b. cel puin 0,25 ha c. cel mult 25 ha d. cel puin 25 ha 8 42. Suprafeele din fondul forestier destinate mpduririi si terenurile pentru cultur, producie ori administraie silvic includ: a. terenurile n curs de regenerare, degradate si poienile care sunt mpdurite; pepin iere, solarii, sere de flori si arbusti ornamentali; suprafee destinate asigurrii hranei , vnatului si animalelor din proprietatea unitilor silvice; suprafee ocupate cu construcii si a nexe, drumuri si ci ferate forestiere b. terenurile degradate stabilite prin amenajamente s fie mpdurite; pajisti secunda re si islazuri; mlastini eutrofe si oligotrofe; suprafee destinate animalelor din propr ietatea unitilor silvice; terenuri date n folosin permanent personalului silvic; suprafee ocupate cu construcii si anexe, drumuri si ci ferate forestiere; alte dotri tehnice specifice domeniului forestier c. terenurile n curs de regenerare, degradate si poienile stabilite prin amenajam ente s fie mpdurite; pepiniere, solarii, culturi de rchit si arbusti ornamentali; suprafee destinate asigurrii hranei, vnatului si animalelor din proprietatea unitilor silvice ; terenuri date n folosin temporar personalului silvic; suprafee ocupate cu construcii si anexe, drumuri si ci ferate forestiere; alte dotri tehnice specifice domeniului forestier 43. Gospodrirea fondului forestier proprietate public este reglementat prin: a. studii agrosilvice b. amenajamente silvice c. documentaie cadastral-edilitar d. planuri de amenajare teritorial 44. Amenajamentele silvice se elaboreaz: a. pe ocoale silvice si uniti de producie b. pe parcele si subparcele forestiere c. pe uniti amenajistice silvice 45. Scara de referin pentru realizarea unui amenajament silvic este de: a. 1:20.000 b. 1:15.000 c. 1:10.000

d. 1:5.000 46. Conform Codului Silvic, n Romnia pdurile care se ncadreaz grupei funcionale I (pdu i cu funcii speciale de protecie) se difereniaz n urmtoarele subgrupe: a. pduri cu funcii de protecie a apelor, a terenurilor si solurilor, cu funcii de re creere, de interes stiinific si conservare a fondului genetic forestier si cu funcii de prote cie contra factorilor climatici si industriali duntori b. pduri cu funcii de producie de mas lemnoas, cu funcii de agrement, rezervaii si parcuri dendrologice de interes stiinific si pduri cu funcii de protecie contra duntorilor care afecteaz culturile agricole c. pduri cu funcii de protecie a apelor, a terenurilor si solurilor degradate, pduri pentru dezvoltarea intensiv a vnatului, pduri cu funcie recreativ, folosite ca destinaii turistice, pduri de interes stiinific si conservare a fondului genetic forestier, si pduri cu funcii de protecie contra duntorilor 47. Conform legislaiei n vigoare, pdurile de interes social din jurul capitalei tre buie sa aib o raz de: a. 10 ha b. peste 50 kmp c. 50 km d. sub 10 km 9 48. Ca monumente ale naturii sau ca rezervaii sunt delimitate suprafee de pduri dec larate ca: a. parcuri naionale, naturale si rezervaii ale biosferei, pdurile din jurul monumen telor istorice si culturale pe o distan de minim 100 m b. rezervaiile stiinifice ale academiei, cele destinate producerii de semine forest iere si plantaje, cele destinate proteciei faunei cinegetice si pdurile din jurul monument elor istorice pe o distan de maxim 100 m c. rezervaiile stiinifice ale academiei, parcuri naionale, naturale si rezervaii ale biosferei, suprafeele destinate producerii de semine forestiere pentru specii protejate prin lege, cele destinate proteciei faunei cinegetice declarat monument al naturii 49. Conform Codului Silvic, n raport cu mediul geografic pdurile pot fi: a. de ses, de coline si de munte b. de cmpie, de podisuri si dealuri joase, de dealuri nalte si de munte c. de foioase si conifere d. de interfluviu, de versant, de glacis si de lunc 50. n funcie de specii, pdurile se grupeaz n: a. rsinoase (pin, brad, molid, larice, tis s.a.) si foioase (fag, stejar, carpen, mesteacn, arar s.a.) b. rsinoase (pin, brad, molid, larice, s.a.) si foioase (fag, stejar, zmbru, carpe n, mesteacn, arar s.a.) c. arboret, subarboret, tufrisuri, specii ierboase d. rsinoase (pin, brad, molid, larice, jneapn s.a.) si foioase (fag, stejar, carpe n, mesteacn, arar, ienupr s.a.) 51. Pdurile proprietate privat a persoanelor fizice au ca proprietate de baz: a. nu sunt supuse regimului silvic b. sunt supuse parial regimului silvic

c. sunt supuse regimului silvic 52. n funcie de factorii care stau la baza localizrii activitilor industriale exist ur mtoarele tipuri de industrii: a. industrii din sectorul primar (alimentar, confecii si nclminte), industrii din sect orul secundar (siderurgie, metalurgie neferoas, extractiv), industrii din sectorul teria r (materiale de construcie, constructii de masini) b. industrii legate de resursele naturale (siderurgie, rafinrii), industrii liber e (electronic si electrotehnic), industrii induse sau complementare (spre exemplu industria rulmeni lor si alte intreprinderi de semifabricate) c. industrii extractive (siderurgie, rafinrii, metalurgie neferoas), industrii pre lucrtoare (materiale de construcie, exploatarea lemnului, chimic, alimentar, usoar) 53. De regul, modul de organizare spaial intern a unei uniti industriale presupune urm oarele tipuri de zone: a. zone de producie, de depozitare, de circulaie, de servicii, de tratare si stoca re a deseurilor si spaiile verzi b. zone de transport, zone de producie, zone de depozitare a deseurilor, zone de epurare, zone de protecie, zone de recreere c. zone de administraie, comerciale, de protecie, depozitare si epurare a deseuril or, spaii verzi 10 54. Locurile de colectare si depozitare a deseurilor menajere trebuie s ndeplineas c urmtoarele condiii minime obligatorii: a. s fie n imediata vecintate a centrelor populate, pentru a se diminua costurile d e transport; s aib staii de epurare pentru a diminua efectele negative date de prezena si descompunerea acestora; s fie usor accesibile, indiferent de condiiile meteorologi ce b. s fie la o distan foarte mare fa de centrele populate, pentru a se diminua efectel e negative date de prezena si descompunerea acestora; s se asigure drenajul prin ape le freatice; s fie inaccesibile n condiiile meteorologice nefavorabile, pentru a nu pe rmite mprstierea deseurilor de ctre vnturile puternice c. s fie la o distan corespunztoare fa de centrele populate, pentru a se diminua efect ele negative date de prezena si descompunerea acestora; s se asigure protecia apei freatice; s fie usor accesibile, indiferent de condiiile meteorologice 55. Din punct de vedere funcional, conform legislaiei n vigoare, cile de comunicaie r utiere se mpart n: a. drumuri de interes naional, judeean si local, strzi din localitile urbane si rural e b. drumuri de interes internaional, naional si judeean, reeaua stradal din localitile urbane c. drumuri naionale, judeene, comunale, preorsenesti, reeaua stradal din localiti 56. Din punct de vedere funcional si administrativ, conform legislaiei n vigoare, ci le de

comunicaie rutiere se mpart n: a. drumuri de interes naional, judeean si local, strzi din localitile urbane si rural e b. drumuri de interes internaional, naional si judeean, reeaua stradal din localitile urbane c. drumuri publice, particulare, de interes industrial, agricol si silvic d. drumuri publice, de interes republican, de interes local si drumuri de exploa tare 57. Dup destinaie si mod de administrare, cile ferate pot fi: a. publice, forestiere si miniere b. publice (principale, secundare si de interes local) si de interes privat c. publice, private, industriale, forestiere, silvice si agricole d. publice (forestiere, industriale, agricole si ptr transportul de persoane) si particulare 58. Cile ferate care fac legtura ntre centrele importante ale rii sunt considerate: a. ci ferate secundare b. ci ferate de interes local c. ci ferate multiple si electrificate d. ci ferate principale 59. Cile ferate care fac legtura dintre regiunile principale ale rii si arterele pri ncipale sunt considerate: a. ci ferate principale b. ci ferate secundare c. ci ferate de interes local d. ci ferate multiple si electrificate 60. Cile ferate care asigur circulaia pe zone restrnse sunt considerate: a. ci ferate multiple si electrificate b. ci ferate principale c. ci ferate secundare d. ci ferate de interes local 11 61. Cile ferate care aparin si sunt gestionate de diverse intreprinderi sau instit uii (miniere, forestiere, firme de construcii etc.) sunt considerate: a. ci ferate de interes privat b. ci ferate de interes local c. ci ferate secundare d. ci ferate principale 62. Dup numrul de linii, cile ferate pot fi: a. cu linii simple, duble si triple b. cu linii simple, duble si multiple c. cu linii simple sau cu linii duble si electrificate 63. n ara noastr ecartamentul feroviar este dimensionat la: a. 1,55 m b. 1435 mm c. 102 cm d. 1850 mm 64. Dup ecartament, cile ferate romnesti pot fi: a. cu ecartament simplu sau dublu b. cu ecartament juxtapus ori dublu c. cu ecartament normal sau ngust d. cu ecartament normal, ngust si larg 65. Dup tipul traciunii si modul de transmitere al acesteia, cile ferate pot fi: a. pe sin si pe cremalier b. pe cremalier si pe cablu c. pe sin, pe cremalier si pe cablu d. pe sin, pe traverse, pe cardan si pe cremalier 66. Traciunea feroviar pe cremalier se aplic pentru decliviti de: 500 0/00 si este folosit sina dinat special a. > 40

b. > 500 0/00 si sunt folosite sinele dinate duble si cablurile de remorcare/asig urare c. < 40 0/00 si este folosit sina lat special 67. Lucrrile de amenajare ale cursurilor de ap se mpart n urmtoarele categorii: a. antierozionale, de protecie si de ntreinere b. conservative, modificatoare si reparatorii c. de protecie, de amenajare edilitar, de aprare si de construcii civile d. de conservare, de protecie, de aprare contra inundaiilor, de ntreinere si de echip are edilitar 68. Lucrrile care vizeaz meninerea unui curs de ap ntr-o stare stabil, aproape de un e chilibru stabil, urmrindu-se evitarea revenirii acestuia la dinamica sa natural sunt de tip : a. modificator b. reparator c. conservativ d. protecie 69. Lucrrile care transform radical albia cursului de ap (prin construcia de ecluze, baraje, derivaii, ndiguiri, canalizri de albii etc.) sunt de tip: a. modificator b. reparator c. conservativ d. protecie 12 70. Acele lucrri, care au ca obiective reabilitarea ecologic a unor cursuri de ap, refacerea si protecia malurilor, regimul de exploatare piscicol sunt de tip: a. modificator b. reparator c. conservativ d. protecie 71. Amenajrile piscicole din luncile rurilor realizate prin acumularea apei n incin te nconjurate de diguri, dar conectate cu apa din ru prin intermediul unor canale, poart denumirea de: a. iazuri b. benturi c. helestee d. limane fluviatile 72. Condiiile minme obligatorii necesare pentru construcia unui baraj hidroenerget ic sunt: a. ruri cu alimentare pluvial, cuveta lacustr s fie alctuit din roci impermeabile, barajul s fie ncastrat n roci carstice, iar configuraia vii s permit acumularea unui volum suficient de ap b. ruri cu alimentare nivo-pluvial, cuveta lacustr s fie alctuit din roci impermeabile , barajul s fie ncastrat n roci dure, slab fisurate, iar configuraia vii (pant si adncim ) s permit acumularea unui volum mare de ap c. ruri cu alimentare nival, cuveta lacustr s fie alctuit din roci dure, morfologia vi s permit acumularea unui volum mare de ap d. ruri cu alimentare pluvio-nival si pant mare n profil longitudinal, cuveta lacust r s fie alctuit din roci plastice, dar impermeabile, iar morfologia vii din amonte de b araj s permit acumularea unui volum mare de ap 73. Pe lng producerea de hidroenergie, construcia unui baraj poate prezenta si alte avantaje:

a. practicarea sporturilor nautice si a transporturilor navale, evitarea inundaii lor amonte de baraj, alimentarea cu ap a localitilor b. alimentarea cu ap a localitilor, regularizarea debitului rului aval de baraj, mbuntirea navigaiei, sericicultur, cresterea potenialului turistic al regiunii c. alimentarea cu ap a localitilor, posibilitatea construciei pe malul lacului a stai ilor de flotare pentru diferite minereuri, regularizarea debitului rului aval de baraj, mbuntirea navigaiei, practicarea pescuitului si a sporturilor nautice, cresterea potenialului turistic al regiunii d. alimentare cu ap, regularizarea debitului rului aval de baraj, mbuntirea navigaiei, piscicultur, cresterea potenialului de agrement al regiunii 74. n funcie de specificul construciei, barajele pot fi: a. de greutate (din beton armat), n arc (din arocamente cu miez de argil) b. de greutate (din arocamente, cu profil transversal dreptungiular), n arc de ce rc bombat ctre aval (din dale de beton cu miez de argil) c. de greutate (din arocamente cu miez de argil), n arc (din beton armat) d. n arc convexe (din arocamente), n arc concave (din arocamente) si liniare (din beton) 75. Dezavantajele construciei unui baraj hidroenergetic sunt: a. strmutarea sau dispariia localitilor, defrisarea pdurii, schimbarea condiiilor de mediu pentru fauna si flora local, apariia proceselor de eutrofizare si a celor de colmatare a vii amonte de baraj b. strmutarea localitilor din aval de baraj, schimbarea condiiilor de mediu pentru f auna si flora acvatic, apariia proceselor de eutrofizare si a celor de eroziune a vii am onte de baraj c. mutarea localitilor, defrisarea pdurii, schimbarea condiiilor climatice pentru fa una si flora local, apariia proceselor de eutrofizare si a mlastinilor oligotrofe amonte de coada lacului 13 76. Turismul reprezint: a. o activitate economic specific sectorului primar, prin care sunt valorificate a numite resurse (naturale si antropice) si care satisface o serie de necesiti legate de od ihn, recreere, tratament si educaie b. o activitate economic specific sectorului secundar, prin care sunt valorificate resurse specifice (naturale si antropice) si care satisface necesitile privind odihna, rec reerea, tratamentul si educaia populaiei c. o activitate economic specific sectorului teriar, prin care sunt valorificate an umite resurse (naturale si antropice) si care satisface o serie de necesiti legate de od ihn, recreere, tratament si educaie, ce nu pot fi realizate dect parial de ctre alte ramu ri economice 77. Zonele turistice sunt: a. poriuni din teritoriul naional cu o mare concentrare a obiectivelor turistice, care sunt nc slab valorificate economic sub o alt form (industrie, agricultur) si care dispun d e premise favorabile pentru conectarea la infrastructurile de edilitare si de tran sport

b. regiuni puternic dezvoltate economic, cu o mare o concentrare a obiectivelor turistice de toate tipurile c. spaii naturale extinse (masive montane sau deluroase, culoare de vi sau depresi uni) cu un bogat potenial turistic 78. Amenajarea unei zone turistice se refer la: a. alegerea locaiilor optime n funcie de infrastructura turistic existent, diversific area ofertei turistice, nlturarea amenajrilor care comport risc pentru turism, conservare a si protecia mediului si obiectivelor turistice b. alegerea si dimensionarea optim a infrastructurii turistice, dimensionarea loc aiilor, limitarea ofertei turistice, amenajarea economic obiectivelor turistice, conserva rea si protecia mediului c. gsirea locaiilor optime pentru infrastructura turistic, dimensionarea optim a ace stora, diversificarea ofertei turistice, evaluarea riscului cu impact direct asupra ame najrilor, conservarea si protecia mediului si obiectivelor turistice d. dezvoltarea reelei agroturistice, implementarea obiectivelor turistice n progra mele de dezvoltare regional, diversificarea ofertei turistice si a categoriilor sociale cr ora li se adreseaz oferta 79. Pentru amplasarea staiunilor montaneexist urmtoarele tipuri distincte de locali zare: a. circular, de proximitate, rectilinie b. longitudinal, transversal, terminal c. periferic, linear, terminal d. circumscris, periferic, marginal 80. Pentru amenajarea prtiilor de schi sunt necesare urmtoarele condiii naturale mi nimale: a. diferen mare de nivel, suprafee nsorite si masivitate b. energie mare de relief, suprafee umbrite si cu nclinri diversificate c. altitudini ridicate, versani cu expunere sud-vestic, pante de peste 55 grade 14 81. Cerinele minime de amenajarea unei pesteri sunt: a. acces si iesire prin pori metalice, circulaie interioar prin alei betonate cu tr epte, iluminarea formaiunilor carstice cu lumin rece, prezena panourilor informative si indicatoare b. acces si iesire prin pori diferite, existena surselor de nclzire a mediului subte ran, circulaie interioar prin alei cu balustrade si trepte, iluminarea formaiunilor cars tice, prezena panourilor informative si indicatoare, ghid nsoitor c. acces si iesire prin pori simple, circulaie interioar prin alei betonate balustr ade, iluminarea formaiunilor carstice cu lumin cald, indicatoare ctre principalele obiective pentru a suplini absena ghidului d. acces si iesire prin pori duble, circulaie interioar prin alei cu balustrade, fr t repte, iluminarea formaiunilor carstice cu lumin rece, prezena personalului calificat (ghi zi) si a panourilor informative si indicatoare 82. Spaiile turistice regionale cu cea mai mare putere de polarizare turistic din Romania sunt:

a. litoralul Mrii Negre, Delta Dunrii, valea Prahovei, valea Cernei, Maramuresul s i Bucovina, Munii Apuseni b. litoralul Mrii Negre, Delta Dunrii, regiuni turistice de tip urban, rural si mo ntan c. regiuni turistice de tip montan, urban, rural, etnografic, cultural, balnear, balneoclimateric 83. innd cont de amplasarea si concentrarea spaial a obiectivelor turistice, de valo rificarea si funcionalitatea potenialului turistic, la nivelul Romniei au fost delimitate urmtoar ele trepte taxonomice: a. obiectivul turistic, localitatea (centrul turistic), complexul, arealul, regi unea sau provincia b. obiectivul, regiunea, provincia, zona turistic c. centrul turistic, subsectorul si sectorul, subregiunea si regiunea, subzona s i zona turistic 84. Potenialul natural este reprezentat de urmtoarele valori: a. de patrimoniu natural, de peisaj si balneare b. rezervaii naturale, martori de eroziune, faun cinegetic, izvoare termominerale, litoral c. de patrimoniu cultural, parcuri naturale si naionale, pesteri si avene, peisaj montan, lacuri si ape minerale 85. Potenialul antropic este reprezentat de urmtoarele valori: a. culturale, situri arheologice, monumente de arhitectur, muzee, obiective socia le, festivaluri, statui b. cultural-istorice, urbanistice, etnografice, memoriale, muzee si colecii c. cultural-istorice, monumente de arhitectur, urbanistice, case memoriale si muz ee, situri arheologice 86. Spaiile turistice balneare se mpart n: a. tipul balnear-marin, balnear-lacustru si fluviatil b. tipul balnear-litoral, balnear-termal si spaii balneoclimaterice specializate c. tipul balnear natural si balnear antropic 87. Tipurile de amenajri pentru destinaie exclusiv militar sunt reprezentate de: a. regimente, poligoane de tragere, ncartiruiri, baze sportive militare, aeroport uri si heliporturi b. echipare edilitar, infrastructur de transport si telecomunicaii, construcii pentr u cazrmi, spitale, depozite etc. c. cazrmi, poligoane de tragere, depozite pentru muniii si tehnic de lupt, aeroportu ri 15 88. De regul, cazrmile sunt plasate pe cile de acces ctre principalele orase si n ime diata apropiere a acestora cu scopul: a. blocare si aprare n cazul unei posibile invazii, sporirea mobilitii n caz antrenam ent sau conflict armat, evitarea zgomotului produs de tehnica de lupt b. aprare facil a localitilor, spaii mari de manevr si extinderea amenajrilor, reducer a efectului poluator cauzat de armament c. blocare si aprare rapid n cazul unor atacuri neprevzute, desfsurare rapid de fore, mobilitate sporit a personalului militar, reducerea efectului poluator cauzat de armament 89. Cauzele declansrii eroziunii concentrate sunt:

a. defrisri si precipitaii bogate b. defrisri, precipitaii bogate, poluarea solului, roci friabile c. naturale si antropice 90. Cele mai frecvente lucrri de stingere a ravenelor presupun: a. mpduriri, culturi de ierburi perene, lucrri hidrotehnice (diguri transversale di n pmnt, beton, zidrie, lemn) b. mpduriri, construcii de diguri laterale, lucrri de asanare c. mpduriri, cultivarea terenurilor n lungul pantei, terenuluilucrri hidrotehnice (stvilare, fascinaje, cleionaje, drenuri subterane) 91. Eroziunea fluviatil cu efect maxim se produce: a. la viituri, n malurile convexe si abrupte b. la viituri, n malurile concave si abrupte c. n urma ploilor toreniale si a topirii zpezilor, cnd debitul rurilor creste brusc s i are loc procesul de subspare a ambelor maluri si a versanilor 92. Protecia malurilor mpotriva eroziunii se face prin: a. consolidare cu diguri laterale, transversale si longitudinale, din beton, lem n, plase de srme cu pietris b. mrirea pantei de scurgere a rurilor c. diminuarea debitului rului d. construcia de diguri transversale n albie 93. Cauzele alunecrilor de teren sunt: a. existena argilei si a unui substrat nisipos b. prezena argilei pe suprafee slab nclinate, cu exces de ap c. pregtitoare si declansatoare 94. Cauzele pregtitoare ale unei alunecri de teren sunt: a. cutremure, defrisri masive, alternana rocilor argiloase si nisipoase b. suprafee nclinate cu substrat argilos si exces de ap c. suprafee cvasiorizontale cu substrat luto-argilos, apariia fenomenelor orajoase 95. n general, procesele de tasare sunt specifice rocilor: a. sedimentare detritice necimentate b. metamorfice consolidate c. sedimentare detritice cimentate d. grohotisuri, pietrisuri, nisipuri, loess si tufuri calcaroase 96. Cauzele principale pentru producerea avalanselor sunt: a. pant accentuat, absena vegetaiei, topirea zpezii, cutremure b. relief accidentat, fr vegetaie, densitate mare a vilor, vnturi puternice c. relief accidentat, absena vegetaiei, grosime mare a stratului de zpad, dezagregri puternice, cutremure si zgomote d. pant accentuat, grosime mare a stratului de zpad, vibraii puternice (zgomote, cutremure) 16 97. Dup locul pe care l ocup n cadrul culoarelor de avalanse, dup rezistena pe care tr ebuie s o posede si dup specificul lor, se deosebesc urmtoarele categorii de lucrri contra av alanselor: a. musuroaiele si conurile de frnare, stlpii si caprele de beton, lucrri de deviere b. musuroaiele si conurile din pmnt, stlpii si caprele de frnare, digurile de pmnt, barajele de oprire, lucrri de aprare direct c. musuroaiele si conurile din pmnt, stlpii si cabluri de frnare, digurile longitudi nale de pmnt, barajele de oprire si deviere 98. Modelul de organizare natural a teritoriului romnesc este reprezentat de: a. coroana carpatic, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (Subca rpaii, dealuri, podisuri si cmpii) b. coroana carpatic, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (depre siunile

subcarpatice, dealuri, podisuri si cmpii) c. coroana carpatic, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (depre siuni intramontane, Subcarpaii, dealuri, podisuri si cmpii) 99. Cmpiile din Romnia sunt reprezentate de urmtoarele uniti geografice: a. Cmpia Moldovei, Cmpia Transilvaniei b. Cmpia Romn, Cmpia Banato-Crisan c. Cmpia Romn, Cmpia Moldovei, Cmpia Transilvaniei, Cmpia de Vest d. Cmpia Romn, Cmpia de Vest, Cmpia Banato-Crisan 100. Limita superioar a pdurii este considerat la: a. 1500-1700 m b. 1600-1800 m c. 1800-2000 m d. 2000-2200 m rasp:

****1 MANAGEMENT EDUCATIONAL Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic TRUE/FALSE 1. Managementul si conducerea sunt doua concepte care exprima acelasi continut i deatic; a) A b) F 2. Managementul, lideritatea si gestiunea sunt concepte distincte unul de altul; a) A b) F 3. Unul din obiectivele principale ale managementului este controlul si orientar ea actiunilor organizatiilor sociale; a) A b) F 4. Managementul este o aspiratie la un rang social inalt; a) A b) F 5. Astazi managementul este o profesiune si o ocupatie complexa si plina de resp onsabilitate; a) A b) F 6. Managerii de varf sunt total responsabili in fata propriei lor constiinte; a) A b) F 7. Managerii de profesie sunt obligati sa actioneze eficient si performant in cond itiile complexitatii si incertitudinii; a) A b) F 8. Constituie o obligatie esentiala a tuturor managerilor, a lua decizii cu priv ire la activitatea si viata actuala si de perspectiva a oamenilor; a) A b) F 9. Au managerii obligatii fata de asigurarea produselor, bunurilor sau serviciil or oferite clientilor? a) A b) F

10. Sunt managerii responsabili fata de asigurarea calitatii produselor, bunuril or sau serviciilor oferite clientilor? a) A b) F 2 11. Calitatea si competitivitatea ofertei sunt responsabilitati ale managerilor oricarui tip de organizatie sociala; a) A b) F 12. Este responsabil managerul unei organizatii de calitatea si competitivitatea ofertei acesteia? a) A b) F 13. Managementul este o stiinta a generalului, a ceea ce este comun, a repetabil ului, legilor organizatiilor sociale; a) A b) F 14. Managementul este o stiinta a singularului, irepetabilului, a unicului in co ncretetea si diversitatea sa; a) A b) F 15. Este posibil un model managerial universal, valabil pentru toate situatiile, l ocurile si pentru toti oamenii? a) A b) F 16. Intelegerea limitelor puterii oficiale si ale utilizarii posibile a acesteia sunt solicitate de realitatile specifice organizatiilor si unitatilor educative? a) A b) F 17. Managerii formali, cu pregatire manageriala comuna sunt indreptatiti, in cea mai mare masura, sa conduca unitati si instituii de invatamant si educatie? a) A b) F 18. Organizatiile educationale sunt organizatii de mentenanta, avand ca misiune formarea si socializarea oamenilor, in masura sa indeplineasca roluri si functii specifice i n alte tipuri de organizatii si in societate; a) A b) F 19. Managementul general se regaseste si in domeniul educatiei si invatamantului , cu toate elementele, dimensiunile si functiile sale; a) A b) F 20. Elaborarea ghidurilor si materialelor ajutatoare procesului de instruire si educare reprezinta un element constitutiv al managementului sistemului de invatamant; a) A b) F 3 21. In seria de optiuni si decizii fundamentale din managementul de sistem educa

tional se inscrie reperarea problemelor critice pe care la pune dezvoltarea potentialului uman; a) A b) F 22. Relatiile dintre exigentele economice, calificarile, structura si dinamica f ortei de munca constituie factori sociali si individuali ai dezvoltarii educatiei si invatamant ului; a) A b) F 23. Reglarea pe parcurs a sistemului si procesului de invatamant reclama elabora rea de studii de diagnoza si prognoze educationale; a) A b) F 24. La nivelul unitatilor de invatamant, asigurarea reglarii si autoreglarii act ivitatii unitatii in ansamblul sau revine membrilor corpului profesoral; a) A b) F 25. Planificarea si organizarea activitatii la nivelul unei unitati scolare este una din atributiile exprese ale profesorilor de specialitate si dirigintilor dintr-o scoala; a) A b) F 26. In orice scoala managerii de prima linie sunt directorii adjuncti si managerii serviciilor administrative; a) A b) F 27. Una din conditiile eficientei realizarii functiilor manageriale primare in c lasele de elevi, o constituie asigurarea unei comunicatii de sus in jos ; a) A b) F 28. Ca profesionist calificat care indeplineste roluri multiple de pe pozitii di ferite, educatorul este o suma de roluri compartimentate; a) A b) F 29. Educatorul, ca personalitate, dincolo de rolurile sale, dispune de abilitati de interpretare in modalitati specifice a acestor roluri in conformitate cu propria personalitate; a) A b) F 30. Intre sarcinile si responsabilitatile unui manager din domeniul educatiei si invatamantului se regaseste si cea a evaluarii didactice; a) A b) F 4 31. Managerul unei unitati de invatamant (organizatii scolare) este singurul res ponsabil de calitatea procesului de invatamant; a) A b) F 32. Planificarea eficienta a timpului este atributul exclusiv al managerului uni tatii scolare; a) A

b) F MULTIPLE CHOICE 1. Realizarea obiectivelor manageriale implica punerea in aplicare a urmatoarelo r principii generale: a) eficacitate; b) rationalitate; c) dinamism; d) imaginatie creatoare 1 a+d 2 a+b+c+d 3 b+c 4 a+b+c 2. Ca proces, managementul este format din: a) activitati sistematice realizate; b) seturi de activitati distincte; c) seturi de activitati distincte in curs de desfasurare si in corelatie una cu alta; 1 b 2 a+b 3 b+c 4 c 3. Ca activitate sistematica managementul consta din: a) organizarea muncii; b) stimularea si motivarea angajatilor; c) introducerea ordinii in desfasurarea si conducerea activitatilor. 1 a+b+c 2 a 3 b 4 c 4. Conceptul de context managerial , implica recunoasterea faptului ca: a) managementul actioneaza autoritar; b) managerul practica un stil democratic de conducere; c) managementul actioneaza intr-un sistem. 1 a+c 2 c 3 a+b 4 a 5 5. Contextul intern al managementului este constituit din: a) infrastructura unitatii; b) resursele umane; c) ansamblul conditiilor si comportamentelor proprii ale organizatiei. 1 c 2 a 3 b+c 4 a+b 6. Conditiile proprii ale unei organizatii sunt: a) fizice; b) materiale; c) financiare; d) umane. 1 a+d 2 a+b+c+d 3 a+c+d 4 b 7. Contextul extern al managementului reprezinta: a) mediul extern al organizatiei; b) contractele de productie; c) misiunea organizatiei.

1 b+c 2 a 3 a+b+c 4 b 8. Domeniile constitutive ale contextului extern al managementului sunt urmatoar ele arii de realitati economico-sociale fundamentale: a) vecinatatea; b) competitorii; c) conditiile economice; d) procesele politice. 1 b+c+d 2 a 3 a+b 4 a+b+c+d 9. Realitatile specifice ale organizatiilor intemeiate pe cunoastere solicita di n partea managerilor si echipelor manageriale noi: a) cunostinte; b) competente; c) comportamente. 1 b 2 a+c 3 a+b+c 4 a+b 6 10. Noile cunostinte ce trebuiesc asimilate de catre managerii din institutiile educationale privesc: a) modurile de interactiune umana; b) competente; c) creativitate; d) devotament. 1 b+d 2 a+c 3 b+c 4 d 11. Ca orice sistem, scoala constituie o unitate: a) comuna; b) definita; c) distincta de mediul sau de existenta. 1 a 2 a+c 3 b+c 4 b 12. Scoala este un sistem deschis, respectiv, un sistem care implica: a) organizare interna solida; b) actiuni libere si spontane; c) schimburi permanente si reciproce cu mediul in care actioneaza. 1 a+b+c 2 c 3 b 4 a+b 13. In cazul scolii intrarile (inputuri), adica elementele care urmeaza a fi tra nsformate sunt: a) infrastructura; b) elevii; c) studentii; d) alte categorii de educati. 1 a+c+d

2 a+b 3 d 4 b+c+d 14. In scoala tot statut de input, insa cu rol transformator, il au si: a) educatorii; b) conditiile materiale de invatare; c) administratorii; d) managerii. 1 d 2 a+b 3 a+c+d 4 b+c 7 15. Ca univers uman si social complex, format dintr-un ansamblu de perceptii, at itudini, asteptari, motivatii, credinte, scoala necesita: a) coordonare; b) dialog si tensiuni; c) armonizare; d) un management performant. 1 a+b+c+d 2 a+c+d 3 b+a 4 b 16. Lumea scolii este o lume fascinanta a: a) muncii entuziaste; b) descoperirii; c) creatiei; d) imprevizibilitatii. 1 b+c+d 2 d 3 a+b 4 b 17. Realitatile dominante din viata unei scoli sunt (ar trebui sa fie): a) munca individuala intensa; b) gandire colectiva divergenta; c) concurenta; d) climat favorabil creatiei si gandirii imaginative. 1 c 2 a+b+c+d 3 a 4 a+d 18. Managementul educational se diferentiaza de managementul general prin: a) natura specifica a educatiei si invatamantului; b) entuziasm si devotiune; c) stimularea subiectivitatii profesorilor si elevilor. 1 a+c 2 a+b 3 a 4 c 19. Intre modelele manageriale educationale alternative pot fi situate: a) modelul de tip afacere b) modelul anarhiei organizate ; c) modelul cibernetic . 1 c 2 a 3 a+b+c 4 a+c 8 20. In mod practic modelul managerial de tip cibernetic presupune:

a) urmarire riguroasa a activitatii; b) colegialitate; c) consens. 1 a+b+c 2 a+c 3 a+b 4 b+c 21. Intrucat in invatamant obiectivele activitatilor sunt mobile si constant sch imbatoare, esentiala pentru practicarea eficienta a oricarui model este: a) respectarea stricta a normelor; b) comunicarea; c) controlul riguros al indeplinirii obligatiilor. 1 b 2 a+b+c 3 c 4 a+c 22. Pentru ca managerii sa fie capabili de monitorizarea si depasirea disfunctii lor ce apar in viata si activitatea oricarei unitati de invatamant, trebuie esential, sa fie: a) persoane autoritare; b) manageri permisivi; c) lideri transformationali ; d) lideri facilitatori . 1 d 2 a+b 3 a+b+c+d 4 c+d 23. Realizarea misiunii generale a managementului educational reclama elaborarea sistematica a ansamblului de probleme de: a) conceptie; b) organizare; c) coordonare; d) evaluare. 1 b+c 2 a+d 3 a+b+c+d 4 a+b+d 24. Intre elementele de baza ale managementului sistemului educational se situea za: a) determinarea necesitatilor si a ofertei de cereri in materie de educatie; b) stabilirea optiunilor si prioritatilor privind cultivarea resurselor umane; c) elaborarea documentelor de politica a educatiei. 1 c+d 2 a+b+c 3 a+b 4 d 9 25. Managementul educational se refera la: a) managementul sistemului; b) managementul unitatilor educationale; c) managementul formatiilor de studiu, a proceselor si activitatilor educational e. 1 a+c 2 c 3 a+b 4 a+b+c 26. In sistemul ierarhic specific organizatiilor scolare managerii de prima linie sunt:

a) educatoarele; b) invatatorii; c) institutorii; d) profesorii. 1 b+c 2 d 3 a+b+c+d 4 a 27. Conditiile generale ale realizarii eficiente a activitatilor si functiilor m anageriale educationale primare sunt: a) comunicare clara a exigentelor; b) planificarea activitatilor; c) respectarea regulamentelor; d) organizarea si desfasurarea ordonata a activitatilor didactice. 1 c 2 a+b+d 3 b+c 4 d 28. Axul referential al calitatii invatamantului il reprezinta: a) producatorul calitatii; b) piata fortei de munca; c) beneficiarul ; d) consumatorul . 1 a+b+c+d 2 c+d 3 a+d 4 b+c 29. Structural, sistemul calitatii unei unitati de invatamant cuprinde: a) strategia; b) politica; c) programele calitatii. 1 c 2 b+c 3 b 4 a+b+c 10 30. Potrivit prevederilor legale in vigoare in tara noastra evaluarea interna a calitatii se realizeaza de: a) managerul unitatii; b) comisiile pentru asigurarea calitatii; c) organisme terte. 1 c 2 a+b+c 3 a+c 4 b 31. Evaluarea externa a calitatii in sistemul national de invatamant se realizea za de catre: a) Ministerul Educatiei si Cercetarii stiintifice; b) ARACIS; c) ARACIP; d) alte organisme de evaluare a calitatii invatamantului. 1 d 2 a+b 3 b+c 4 a+b+c+d 32. Intr-o clasificare cvasigeneral acceptata principalele functii manageriale s unt: a) planificarea

b) organizarea c) asigurarea personalului d) coordonarea e) monitorizarea f) controlul si evaluarea 1 a+b+d+f 2 c+e 3 a+b+c+d+e+f 4 d+f 33. Rolurile manageriale ca seturi de comportamente coordonate sunt: a) roluri interpersonale; b) roluri informationale sau c) roluri decizionale; 1 a+c 2 c 3 a+b+c 4 a 11 34. Din categoria rolurilor manageriale interpersonale fac parte: a) rolul figurativ; b) rolul de legatura; c) rolul de lider; d) rolul de purtator de cuvant; 1 b+c 2 a+b 3 a 4 a+b+c 35. Rolurile informationale ale managerului ca centru informational al unitatii sunt: a) rolul de monitor; b) rolul de diseminator; c) rolul de purtator de cuvant; d) rolul de lider; 1 d 2 a+b+c 3 a+c 4 b 36. Seria de roluri decizionale cuprinde: a) rolul de antreprenor; b) rolul de manuitor al disfunctiilor organizationale; c) rolul de alocator de resurse; d) rolul de negociator; 1 b 2 c 3 a+c 4 a+b+c+d 37. In functie de tipurile si de varietatea sarcinilor pe care trebuie sa le rea lizeze, in organizatiile sociale mari, managerii se situeaza pe niveluri ierarhice dupa cum urmeaza: a) manageri de prima linie; b) manageri de nivel mediu; c) manageri de nivel superior; 1 a+b+c 2 d 3 b+c 4 a 12 38. Ca resursele cele mai valoroase ale organizatiei, competentele si calificari le manageriale

generale sunt: a) tehnice b) umane c) conceptuale d) stiintifice 1 b 2 c 3 a+b+c 4 a+c 39. Esenta competentei manageriale consta in: a) abilitatea vehicularii si valorificarii cunostintelor manageriale; b) eficienta utilizarii metodelor specifice activitatii manageriale; c) priceperea valorificarii tehnicilor manageriale; 1 a+b 2 a+b+c 3 d 4 b 40. Stilurile si tipurile manageriale sunt determinate de cunostintele, tehnicil e si metodele manageriale, corelate cu: a) temperamentele managerilor; b) aptitudinile personale ale acestora; c) calitatile umane specifice fiecarui manager in parte; 1 c+d 2 a 3 a+b+c 4 b+c 41. Autoritatea manageriala reprezinta: a) ansamblul competentelor profesionale si manageriale ale managerilor; b) trasaturile de caracter ale acestora; c) exercitarea activitatii intr-un cadru de legitimitate de catre o persoana; d) documentele formale care confirma numirea pe post a managerului; 1 a+b+c+d 2 d 3 a+d 4 a+b+c 42. Responsabilitatea managerilor reprezinta: a) un act de maxima angajare profesionala si morala; b) o forma de constientizare a obligatiilor manageriale; c) autocontrol permanent in exercitarea functiilor manageriale; d) afirmarea formala a puterii manageriale; 1 c+d 2 a+b+c 3 a 4 b 13 43. Organizatiile si unitatile sociale intemeiate pe cunoastere se caracterizeaz a prin: a) organizarea lor preponderent pe baza muncii intelectuale si a materiei cenusii ; b) efectuarea muncii si a activitatilor pe baza de forte si de resurse fizice, m anuale; c) cresterea rolului si a ponderii muncitorilor intelectuali in cadrul organizat iilor si unitatilor sociale; d) realizarea eficientei, performantei si competitivitatii prin valorificarea cu noasterii si a cunostintelor; 1 a+c+d 2 a+d

3 b+c 4 a+b+c+d 44. In organizatiile sociale bazate pe cunoastere in centrul managementului trec pe prim plan sarcini legate de: a) identificarea stocului de cunostinte existente in organizatie; b) determinarea valorii si a caracterului lor in raport cu misiunea si obiective le organizatiei; c) masura in care cunostintele existente in organizatie patenteaza munca fizica ce se efectueaza in organizatie; d) cunoasterea limitelor stocului de cunostinte si a necesitatilor de achizition are sau de producere de noi cunostinte; 1 a+b+c+d 2 b+d 3 a+b+d 4 a+c 45. Gestiunea personalului in organizatiile bazate pe cunoastere impun schimbare a semnificativa a raporturilor dintre manageri si personalul de executie, in sensu l: a) diminuarii masive a puterii de comanda din partea managerilor; b) utilizarii puterii de comanda doar in ultima instanta; c) afirmarii efective a autoritatii cunoasterii si a competentei in conducerea organizatiei; d) exercitarii dreptului managerului de a da ordine pana in cele mai mici detali i; 1 b 2 a+d 3 a+c 4 a+b+c 46. In organizatiile intemeiate pe cunoastere si informatizare sunt necesare: a) mentinerea cat mai indelung posibil a modalitatilor de organizare si a struct urilor organizationale; b) asigurarea stabilitatii si a relatiilor de munca in cadrul echipelor si forma tiilor de lucru; c) corelarea activitatilor si ritmurilor schimbarii organizationale cu proiectel e majore ale unitatilor sociale; 1 c 2 a+c 3 a 4 b 14 47. In conditiile schimbarii relatiilor manageriale din organizatiile bazate pe cunoastere apar noi probleme si tensiuni umane, de tipul: a) oboseala fizica si monotonie in munca; b) plictiseala la oboseala cerebrala; c) multiplicarea si diversificarea excesiva a aspiratiilor, atitudinilor si comportamentelor; d) conflicte de idei si de personalitate; 1 d 2 a+b+c 3 b+c+d 4 a+d

48. Particularitatile unitatilor de invatamant deriva din faptul ca ele sunt org anizatii: a) generatoare si producatoare de cunoastere; b) diseminatoare a rezultatelor cunoasterii; c) constituite pentru obtinerea de profit; 1 b+c 2 a 3 d 4 a+b 49. Ca unitate sociala scoala este: a) un tip specific de sistem social; b) format dintr-un complex de elemente; c) elemente aflate in interactiune; 1 a+b+c 2 a+c 3 a 4 b 50. Activitatea de baza din scoala consta in: a) generarea de cunoastere; b) transmiterea de informatie; c) invatare si reproducere de cunoastere; d) formare de capacitati si competente profesionale si sociale; 1 a+b+c 2 d 3 a+b+c+d 4 b+d 15 51. In esenta, modelul managerial de tip afacere , al pietei competitive este carac terizat prin: a) putine frictiuni intre pietele relevante ale absolventilor institutiilor de i nvatamant; b) cunoasterea temeinica a relatiilor dintre cererea in materie de pregatire pro fesionala si oferta de personal calificat prin invatamant; c) relativ usoara intrare a absolventilor in viata profesionala; d) constrangeri la intrarea in sistemul de invatamant a unor unitati noi; 1 c 2 a+b 3 a 4 a+b+c 52. Modelul managerial denumit al anarhiei organizate se caracterizeaza prin: a) libertatea deciziilor individuale pe baza celei academice; b) responsabilitate individuala si de grup, derivate din profesionalism; c) cooperare impusa de normele administrative ale unitatilor de invatamant; 1 b+c 2 b+d 3 a+b 4 a 53. Modelul managerial educational cibernetic se caracterizeaza prin: a) raspunsuri si ajustari constante la situatiile mereu schimbatoare; b) controlul cibernetic bazat pe feed-back; c) actiuni corective prin intermediul unui agent rational; d) disjungerea intereselor si rationalitatii individuale de rationalitatea intre gului; 1 a+b 2 a 3 a+b+c+d 4 a+b 54. Misiunea generala a managementului educational este cultivarea resurselor um ane ale

fiecarei societati, in concordanta cu: a) idealul social care le inspira; b) idealul uman derivat din valorile si principiile lor; c) idealul educational derivat din acestea; 1 a+b+c 2 a 3 a+c 4 b 16 55. Continutul specific al managementului sistemului de invatamant consta din: a) determinarea cererii si a ofertei in materie de educatie; b) stabilirea optiunilor si prioritatilor in domeniul formarii si dezvoltarii re surselor umane; c) elaborarea strategiilor, politicilor si programelor consacrate dezvoltarii re surselor umane; 1 a+b 2 c 3 b+c 4 a+b+c 56. Optiunile si deciziile fundamentale in managementul de sistem in invatamant privesc: a) configuratia de ansamblu a structurii sistemului; b) raporturile dintre cantitate si calitate in domeniul educatiei; c) relatiile dintre teoretic si empiric in invatamant; d) monitorizarea sistemului; 1 a+b+d 2 b+d 3 a+b+c+d 4 a+d 57. Sistemul atributiilor si responsabilitatilor managerilor si echipelor manage riale ale organizatiilor scolare includ, intre altele: a) monitorizarea permanenta a procesului didactic; b) evaluarea periodica a progreselor si ramanerilor in urma din ansamblul activi tatii scolii; c) promovarea unor relatii productive ale scolii cu contextul extern in care functioneaza; d) indeplinirea rolurilor extraclasa si extrascoala ; 1 d 2 a+b+c 3 a+c 4 a+b+c+d 58. Rolurile generale ale managerilor de prima linie din scoli sunt: a) rolul de organizator al activitatilor instructiv educative; b) rolul de educator propriu-zis; c) roluri extraclasa si extrascoala ; 1 a+b+c 2 a 3 b+c 4 b 17 59. In indeplinirea rolului de educator managerii de prima linie sunt obligati s a desfasoare o serie de activitati, intre care: a) mediaza intre planurile de invatamant si elevi; b) selecteaza continuturile si obiectivele specifice ale disciplinelor pe care l a va preda;

c) decide asupra modalitatilor de invatare si a timpului necesar realizarii lor; d) stabileste modalitatile de evaluare a performantei elevilor; 1 a+b+c+d 2 c 3 a+b 4 a+b+c 60. Evaluarea didactica din punct de vedere managerial, de refera la: a) imbunatatirea operatiilor didactice; b) elaborarea de noi programe si strategii de formare; c) receptarea feed-back-ului; d) distribuirea personalului didactic; e) alocarea de resurse financiare; 1 a+b+c 2 a+e 3 a+d+e 4 a+b+c+d+e 61. Definirea si asigurarea calitatii invatamantului se face avand in vedere urm atoarele domenii: a) conceperea programelor de formare (politici si strategii); b) curriculum (proiectare, dezvoltare, parcurgere, evaluare); c) managementul resurselor financiare, materiale, umane; d) relatii sistemice intre elementele procesului de invatamant; e) etosul, climatul si cultura organizationala care sustin atingerea finalitatil or stabilite; 1 a+d 2 c+d+e 3 a+b+c+d+e 4 a+b 62. Cauzele celei mai frecvente ale pierderii timpului sunt: a) lipsa de obiective, de prioritati si de planificare a activitatii; b) lucrul in conditii de criza; c) sedintele ineficiente; d) intreruperi frecvente ale activitatii; e) supraincarcarea biroului cu documente care nu sunt urgente sau din partea colaboratorilor; 1 a+b+c+d+e 2 a+e 3 e 4 c+e 18 63. Stresul poate fi generat de manifestarea urmatorilor factori de stres: a) potentiali b) temporali c) situationali d) conflictuali e) biologici f) culturali 1 d 2 a+b+c+d 3 a+c+d+e+f 4 b+f rsp: TRUE/FALSE 1. F 2. A 3. A 4. F 5. A 6. F 7. A 8. A 9. A 10. A 11. A 12. A 13. F 14. A 15. F 16. A 17. F 18. A 19. A 20. A 21. A 22. A 23. A 24. F 25. F 26. F 27 . F 28. F 29. A 30. A 31. F 32. F MULTIPLE CHOICE 1. 2 2. 4 3. 4 4. 2 5. 1 6. 2 7. 2 8. 1 9. 3 10. 2 11. 3? 12. 2 13. 4 14. 3 15. 2 16. 1 17. 1? 18. 3 19. 3 20. 3 21. 1sau2 22. 4 23. 3 24. 2 25. 3 26. 3 27. 1 28. 2 29. 4 30. 4 31. 3 32. 3 3

3. 3 34. 4 35. 2 36. 4 37. 1 38. 3 39. 2 40. 3 41. 4 42. 2 43. 1 44. 3 45. 4 46. 1 47. 3 48. 4 49. 1 50. 3 51. 4 52. 3 53. 1sau 4 sunt la fel 54. 1 55. 4 56. 1 57. 2 58. 1 59. 1 60. 1 61. 3 62. 1 63. 2

****1 GEO_3_GUER_2 GEOGRAFIE Geografia economica a Romaniei MULTIPLE CHOICE 1) Care ramura industriala ocupa primul loc n structura industriei, dupa valoarea productiei? 1 industria petrolului 2 industria chimica 3 industria metalurgica 2) Marile bazine carbonifere ale Romniei sunt? 1 Petrosani 2 Baragan 3 Delta Dunarii 3) Mari unitati de extractie a petrolului sunt? 1 Podisul Dobrogei Nord 2 Marea Neagra 3 Lunca Dunarii 4) Principala producatoare de gaze naturale asociate este: 1 Transilvania 2 Oltenia 3 Dobrogea 5) Minereuri auroargintifere se exploateaza n: 1 Carpatii Meridionali 2 Muntii Apuseni 3 Podisul Dobrogei 6) Minereu de cinabru (mercur) se exploateaza la: 1 Zlatna 2 Izvoru Ampoiului 3 Sasar 7) Exploatari de minereuri neferoase se afla n: A. Grupa nordica a Carpatilor Orientali B. Muntii Bucegi C. Muntii Apuseni 1 A+C 2 B+C 3 A+B+C 2 8) Unde se exploateaza chihlimbar? 1 Pucioasa (jud. Dmbovita) 2 Colti (jud. Buzau) 3 Somova (jud. Tulcea) 9) Care este cel mai important centru al metalurgiei neferoase? 1 Baia Mare 2 Tulcea 3 Zlatna 10) n care din centrele urmatoare se produce sticla? 1 Craiova 2 Satu Mare 3 Buzau 11) Unde se produce ciment? A. Giurgiu B. Brsesti (jud. Gorj) C. Bicaz 1 A+C

2 C 3 B+C 12) Unde se produc medicamente? A. Iasi B. Bucuresti C. Cluj 1 A+C 2 A+B+C 3 B+C 13) Unde se produce hrtie? A. Baia Mare B. Bacau C. Zarnesti 1 A+B 2 B+C 3 B 14) Unde se produc uleiuri vegetale? 1 Slobozia 2 Suceava 3 Slatina 3 15) Care este cel mai mare centru al industriei siderurgice? 1 Galati 2 Vlahita 3 Calan 16) Categoriile taxonomice privind regionarea industriei sunt: A. gruparea B. unitatea C. centrul 1 A+C 2 B+C 3 A+B 17) Care este cea mai mare termocentrala (dupa puterea instalata)? 1 Turceni 2 Isalnita 3 Mintia 18) Unde functioneaza hidrocentrale? A. Drobeta - Turnu Severin B. Rogojel C. Bicaz 1 A+B 2 C 3 A+C 19) Unde functioneaza centrale atomoelectrice? 1 Bucuresti 2 Cernavoda 3 Timisoara 20) n rndul marilor regiuni industriale se nscriu: 1 Dobrogea de Sud 2 Transilvania 3 Cmpia Teleormanului 21) Marile categorii geografice de utilizare a terenurilor sunt? A. terenurile silvice B. terenurile agricole C. terenurile cu constructii 1 A+B+C 2 C+A 3 B+C 4 22) n componenta terenurilor agricole sunt cuprinse:

A. terenurile cu ape B. terenurile arabile C. terenurile viticole 1 A+C 2 A+B 3 B+C 23) Categoriile taxonomice geografice privind viticultura, sunt? A. podgoria B. centrul C. judetul 1 A+C 2 A+B 3 B+C 24) Categoriile taxonomice privind pomicultura, sunt? A. bazinul B. centrul C. regiunea 1 A+B+C 2 B+C 3 B 25) Centre viticole renumite, sunt? A. Cotnari B. Murfatlar C. Braila 1 A+C 2 A+B 3 B+C 26) Bazine pomicole renumite, sunt? A. Maramures B. Vlcea C. Delta Dunarii 1 B+C 2 A+C 3 A+B 5 27) Care este principala cultura de cmp (dupa suprafata cultivata) ? 1 cereale 2 plante de nutret 3 plante tehnice 28) Care este judetul cu cea mai mare suprafata agricola? 1 Dolj 2 Timis 3 Calarasi 29) Care este judetul cu cea mai mare suprafata arabila? 1 Timis 2 Dolj 3 Constanta 30) Care este judetul cu cea mai mare suprafata de pasuni? 1 Cluj 2 Caras-Severin 3 Arges 31) Care este judetul cu cea mai mare suprafata viticola? 1 Prahova 2 Galati 3 Vrancea 32) Care sunt arii avicole de importanta nationala? 1 Zona periurbana a Bucurestilor 2 Depresiunea Petrosani 3 Zona periurbana a Sucevei 33) Care este judetul cu cea mai mare densitate de bovine la 100 ha (arabil, pas

uni, fnete) ? 1 Suceava 2 Timis 3 Teleorman 34) Care este judetul cu cea mai mare ni, fnete) 1 Tulcea 2 Sibiu 3 Suceava 6 35) Factorii geografici de delimitare ? A. Structura terenului agricol B. Structura septelului C. Structura populatiei ocupate 1 A+B+C 2 B+C 3 A+C 36) Care este judetul cu cea mai mare 1 Vlcea 2 Suceava 3 Caras-Severin 37) Care este judetul cu cea mai mare 1 Calarasi 2 Constanta 3 Tulcea 38) Care este judetul cu cea mai mare 1 Brasov 2 Harghita 3 Suceava 39) Care este judetul cu cea mai mare 1 Arad 2 Suceava 3 Covasna 40) Care este judetul cu cea mai mare 1 Dolj 2 Calarasi 3 Constanta 41) Care este judetul cu cea mai mare 1 Braila 2 Giurgiu 3 Bihor 42) Care este judetul cu cea mai mare 1 Constanta 2 Calarasi 3 Iasi 7 43) Care este judetul cu cea mai mare 1 Satu Mare 2 Arges 3 Vlcea 44) Care este judetul cu cea mai mare 1 Maramures 2 Arges 3 Dmbovita 45) Care este judetul cu cea mai mare 1 Vlcea 2 Neamt 3 Arges 46) Care este judetul cu cea mai mare

densitate de ovine la 100 ha (arabil, pasu

si caracterizare ale zonelor agricole sunt

suprafata forestiera?

suprafata de ape?

suprafata de cartofi?

suprafata cultivata cu sfecla de zahar?

suprafata cultivata cu floarea soarelui?

suprafata cultivata cu soia?

productie de caise?

productie de prune?

productie de mere?

productie de pere?

productie de piersici?

1 Constanta 2 Bihor 3 Galati 47) Care este judetul cu cea mai mare productie de struguri din soiuri altoite ? 1 Constanta 2 Vrancea 3 Galati 48) Care este judetul cu cea mai mare productie de struguri hibrizi? 1 Teleorman 2 Dolj 3 Galati 49) Ce lucrari de amenajari se fac mpotriva inundatiilor? 1 desecari 2 ndiguiri 3 irigatii 50) Regiuni turistice de renume sunt? A. Litoralul si Delta Dunarii B. Carpatii Orientali C. Muntii Apuseni 1 A+B+C 2 B+C 3 A+C 8 51) Areale turistice de renume sunt? 1 Valea Clnistei 2 Valea Prahovei 3 Valea Jijiei 52) n ce judet se nregistreaza numarul cel mai mare de spitale (exclusiv Bucuresti ) ? 1 Constanta 2 Timis 3 Iasi 53) n ce judet se nregistreaza numarul cel mai mare de abonamente TV (exclusiv Buc uresti)? 1 Prahova 2 Cluj 3 Brasov 54) n ce judet a fost recoltat cel mai mare volum de lemn de rasinoase? 1 Harghita 2 Suceava 3 Bistrita-Nasaud 55) Care este judetul cu cea mai mare suprafata (administrativa)? 1 Suceava 2 Timis 3 Tulcea 56) Care este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu gru? 1 Dolj 2 Teleorman 3 Timis 57) Care este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu porumb? 1 Timis 2 Dolj 3 Teleorman 58) Care este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu tomate? 1 Galati 2 Dolj 3 Giurgiu 59) Care este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu pepeni? 1 Dolj 2 Ialomita

3 Braila 9 60) Care este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu radacinoase de nutr et ? 1 Suceava 2 Bihor 3 Timis 61) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de gru? 1 Timis 2 Dolj 3 Teleorman 62) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de orz? 1 Constanta 2 Timis 3 Calarasi 63) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de porumb? 1 Timis 2 Braila 3 Calarasi 64) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de floarea soarelui? 1 Constanta 2 Timis 3 Calarasi 65) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de soia? 1 Olt 2 Calarasi 3 Braila 66) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de sfecla de zahar? 1 Mures 2 Suceava 3 Bihor 67) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de cartofi? 1 Suceava 2 Brasov 3 Covasna 68) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de tomate? 1 Dolj 2 Galati 3 Olt 10 69) n ce judet se realizeaza productia cea mai mare de pepeni? 1 Galati 2 Dolj 3 Ialomita 70) Care este judetul cu cea mai mare productie de nuci? 1 Buzau 2 Prahova 3 Bacau 71) Care este judetul cu cel mai mare numar de capete de bovine? 1 Maramures 2 Arges 3 Suceava 72) Care este judetul cu cel mai mare numar de capete de porcine? 1 Timis 2 Arad 3 Cluj 73) Care este judetul cu cea mai mare numar total de pasari? 1 Calarasi 2 Constanta 3 Bacau

74) Care este judetul cu cea mai mare productie de oua? 1 Ilfov 2 Dmbovita 3 Braila 75) Care este judetul cu cea mai lunga retea de distribuire a gazelor naturale? 1 Prahova 2 Mures 3 Cluj 76) n ce judet se afla numarul cel mai mare de localitati n care se distribuie gaz e naturale (exclus Bucuresti)? 1 Mures 2 Prahova 3 Cluj 77) n ce judet se afla numarul cel mai mare de localitati n care se distribuie ene rgie termica? 1 Hunedoara 2 Cluj 3 Alba 11 78) n ce judet se nregistreaza densitatea cea mai mare a drumurilor publice la 100 kmp de teritoriu? 1 Cluj 2 Ilfov 3 Constanta 79) Ce oras nregistreaza cea mai lunga retea pentru circulatia tramvaielor (excep tnd municipiul Bucuresti)? 1 Arad 2 Timis 3 Iasi 80) Ce oras nregistreaza cea mai lunga retea pentru circulatia troleibuzelor (exc eptnd municipiul Bucuresti) ? 1 Iasi 2 Timisoara 3 Brasov 81) n ce judet se nregistreaza densitatea cea mai mare a retelei feroviare la 1000 kmp de teritoriu? 1 Prahova 2 Timis 3 Ilfov 82) n ce judet se afla cel mai mare numar de localitati cu canalizare publica? 1 Bacau 2 Constanta 3 Prahova 83) Ce judet are cea mai mare suprafata de spatii verzi (exceptnd municipiul Bucu resti) ? 1 Constanta 2 Iasi 3 Dolj 84) n ce judet se afla cel mai mare numar de paturi n spitale (exceptnd municipiul Bucuresti) ? 1 Cluj 2 Iasi 3 Timis 85) n ce judet se afla numarul cel mai mare de farmacii (exceptnd municipiul Bucur

esti) ? 1 Constanta 2 Iasi 3 Bihor 12 86) Podgoria Cotnari se gaseste n: 1 Moldova 2 Dobrogea 3 Transilvania 87) Podgoria Dabuleni face parte din: 1 Zona viticola Banateana 2 Zona viticola Olteana 3 Zona viticola Dragasani 88) Cel mai mare numar de licee, dupa Bucuresti, l detine judetul: 1 Cluj 2 Iasi 3 Constanta 89) Cel mai mare numar de universitati, dupa Bucuresti, se gaseste n judetul: 1 Iasi 2 Timisoara 3 Cluj 90) Cea mai mare pondere din suprafata pomicola a tarii o detine Regiunea Pomico la: 1 Nord-Vestica 2 Banateana 3 Sudcarpatica 91) Teritorial, lund n considerare ultimii 5 ani, pe primul loc, n productia de ene rgie electrica, se afla judetul: 1 Constanta 2 Caras Severin 3 Mehedinti 92) Cea de a doua hidrocentrala ca puterea instalata dupa cea de la Portile de F ier este: 1 Ostrovu Mare, pe Dunare 2 Ru de Mori, pe Ru Mare 3 Lotru-Ciunget, pe Lotru 93) Reteaua cailor ferate din Romnia nsumeaza n prezent: 1 15.000 km 2 11.000 km 3 25.000 km 94) Prima cale ferata a fost construita n anul 1856 ntre: 1 Bucuresti si Giurgiu 2 Oravita si Bazias 3 Constanta si Cernavoda 95) Drumul European E 60 se extinde pe teritoriul Romniei ntre: 1 Nadlac si Constanta 2 Giurgiu si Moravita 3 Bors si Constanta 13 96) Drumul european E 85 ntra n tara din Ucraina pe la Siret si iese din Romnia pe la: 1 Moravita 2 Calafat 3 Giurgiu 97) Lungimea totala a drumurilor publice era n 2004: 1 30.000 km 2 15. 000 km 3 80.000 km 98) n afara capitalei, aeroporturi deschise traficului aerian international mai a

u orasele: 1 Constanta si Suceava 2 Constanta si Timisoara 3 Timisoara si Craiova 99) Canalul construit n perioada 1722-1760 este: 1 Canalul Bega 2 Canalul Dunare - Marea Neagra 3 Canalul Dunare - Arges 100) Care este regiunea turistica cea mai atractiva (dupa numarul de turisti)? 1 Litoralul si Delta Dunarii 2 Carpatii Meridionali 3 Moldova Centrala si de Nord rasp: 1a,2a,3a;4a,5-2;6-2,7-1;8-2;9-1;10-?;11-3;12-2;13-2;14-1;15-3? 16-1;17-1?;18-3;1 9-2;20-2;21-1;22-3;23-2;24-1;25-2;26-3;27-1;28-2;29-1;30-2;31-1; 32-1;33-1;34-2; 35-1?;36-2;37-3;38-3,1?39-2;40-3;41-1;42-1;43-2?;44-3;45-3;46-1;47-2;48-? 49-2;5 0-1;51-2;52-3;53-1;54-2;55-1;56-1;57-1;58-2;59-2;60-1;61-1,2? 62-2;63-1;64-1;653;66-2;67-1;68-2,1?;69-1,3?70-2;71-3;72-1;73-3;74-2;75-2;76-1? 77-2;78-2;79-?..8 0?81-2;82-2;83-1;84-1,2?;85-2?;862,1?,87-2;88-1,3?;89-1;90-3;91-3;92;1?, 93-2;+4 -2;+5-3;96-3;97-3;98-2;99-1;100-1 ***???GEO_3_AHC_1 GEOGRAFIE Amenajari hidrologice complexe 1 MULTIPLE CHOICE 1) Ce reprezint schemele de gospodrirea apelor sau schemele de amenajare pe bazine hidrografice? 1 Ansamblul lucrrilor inginereti de folosire i control al apelor. 2 Msurile legate de satisfacerea cerinelor i a folosinelor de ap. 3 Diferite intervenii asupra unor teritorii pariale sau totale ale bazinului hidro grafic care s cuprind totalitatea lucrrilor de stpnire i folosire a apelor. 2) Cine realizeaz proiectele de amenajare a bazinelor hidrografice i n ce condiii? 1 Institute de specialitate la solicitarea Administraiei de stat mputernicite cu p olitica gospodririi apelor. 2 Organizaii non-guvernamentale i religioase. 3 Organe locale, judeene, uniti economice i largi segmente ale populaiei. 3) Din punct de vedere metodologic cum pot fi clasificate schemele de amenajare a bazinelor hidrografice? A. Scheme de raionalizare a cerinelor pe baza unor msuri de sistematizare teritoria l i scheme de raionalizare a cerinelor pe baza modificrii tehnologiilor folosinelor. B. Scheme de modificare a regimului resurselor. C. Scheme bazate pe msuri de gospodrire a apelor pe versani, scheme bazate pe lacur i de acumulare, scheme bazate pe derivaii ntre bazine hidrografice. 1 A+C 2 A+B+C 3 B+C 4) Ce reprezint raionalizarea cerinelor de ap? A. O problem de gospodrirea apelor. B. O abordare multidisciplinar a gospodririi apelor penru folosine. C. O ntrebare al crei rspuns poate fi dat de cooperarea permanent dintre specialitii din gospodrirea apelor, sistematizare, tehnologie etc. 1 A+C 2 A+B

3 B+C 5) Care sunt factorii determinani n realizarea schemelor de raionalizare a consumur ilor? A. Perspectiva dezvoltrii localitilor. B. Stabilirea zonelor de dezvoltare a acestora. C. Factorii prioritari ai sistematizrii zonale. 1 A+B 2 B 3 A+C 6) Care sunt factorii determinani n realizarea schemelor de raionalizare a consumur ilor? A. Consumurile specifice pe locuitor. B. Consumurile specifice raportate la unitatea de produs. C. Pierderile de ap i tehnologiile de recirculare. 1 A+B+C 2 A+B 3 A+C 7) Ce tipuri de scheme de gospodrire a apelor bazate pe lacuri de acumulare cunoat ei? A. Schema cu acumulri avnd rol de regularizare. B. Schema cu acumulri avnd rol de compensare. C. Schema cu acumulri avnd rol mixt. 1 A+B 2 A+B+C 3 B+C 8) Ce reprezint schema de gospodrire a apelor n regim natural? A. Schema de amplasare a punctelor de captare a consumurilor. B. Schema de legare a luciilor de ap. C. Lucrri de derivaie ntre dou cursuri de ap pentru asigurarea continuitii luciilor de ap. 1 A+B+C 2 A+B 3 A+C 9) Care sunt indicatorii reprezentativi pentru aprecierea consumurilor specifice ? A. Resursele de ap specifice pe unitatea de suprafa a bazinului. B. Resursele de ap specifice pe cap de locuitor. C. Resursele de ap specifice pe suprafaa agricol a bazinului. 1 A+B 2 A+B+C 3 A+C 10) Ce reprezint schemele de gospodrire a apelor mari? 1 Ansamblul de msuri i lucrri luate ntr-un bazin hidrografic pentru eliminarea pagub elor datorate inundaiilor. 2 Lucrrile de gospodrire a apelor dintr-un bazin hidrografic. 3 Digurile i alimentrile cu ap din bazinul respectiv. 11) n ce fel acioneaz lucrrile efectuate pe versani (corecii de toreni, mpduriri, ca de creast etc.) asupra scurgerii apelor? 1 Concentreaz scurgerea apelor produs la suprafaa bazinului, dnd natere unor viituri importante. 2 Accelereaz concentrarea viiturilor i duc la o sporire a debitelor. 3 Au efect favorabil de diminuare a viiturilor prin reducerea vitezei de scurger e a apei. 12) Avantajele schemelor de amenajare a bazinelor hidrografice bazate pe lacuri de acumulare n atenuarea undelor de viitur: A. Lacurile de acumulare constituie cel mai sigur dintre mijloacele de combatere a inundaiilor.

B. Lacurile de acumulare corect exploatate nu creeaz prejudicii n aval n comparaie c u ndiguirile care elimin efectul de atenuare natural n lunc i sporesc vitezele de curger e. C. Au posibilitatea realizrii n viitor de lucrri noi, care s nu implice abandonarea celor vechi. 1 A+B+C 2 A+B 3 B+C 13) Ce soluii se folosesc pentru evacuarea debitelor din lacuri de acumulare? A. Descrctoare permanente, prize i goliri de fund pentru evacuarea debitelor obinuit e. B. Deversoare nepermanente pentru evacuarea debitelor mai mari. C. Deversoare de siguran pentru evacuarea debitelor de siguran. 1 A+C 2 A+B+C 3 A+B 14) Care sunt avantajele incintelor de atenuare? 1 Lucrri de atenuare limiteaz pagubele datorate inundrii terenurilor. 2 Se folosesc mai uor n zone des populate. 3 Volumele acumulate sunt cele produse n perioada de vrf a viiturilor i avem posili tatea de control a momentului inundrii. 15) Care sunt lucrrile de mbuntire a condiiilor de scurgere? A. Lucrri de reprofilare i stabilizare a albiei minore. B. Lucrri de rectificare a cursului albiei minore sau majore. C. Lucrri de ndiguire. 1 A+B 2 A+C 3 A+B+C 16) n ce constau lucrrile de rectificare a cursului albiei unui ru? 1 Sunt lucrrile care constituie un mijloc de combatere a inundaiilor. 2 Sunt derivaii de ape mari penru ca debitele maxime s ajung n acelai punct att nainte ct i dup deviere. 3 Sunt lucrri de construcii prin care ntreg cursul de ap parcurge un nou traseu. 17) Care sunt tipurile de ndiguiri i ce reprezint aceste lucrri? 1 Sunt lucrri de limitare a albiei majore i sunt submersibile i insubmersibile. 2 Sunt lucrri de aprare a unor localiti i terenuri agricole. 3 Sunt lucrri pentru asigurarea aprrii mpotriva inundaiilor a unor suprafee mari de teren. 18) Care sunt dezavantajele lucrrilor de ndiguire? A. Implic lungimi mari de lucrri cu zone slabe datorate execuiei i ntreinerii. B. n zona amonte a sectorului ndiguit se produce o strangulare a albiei majore cu efect negativ prin sporirea inundabilitii terenurilor nendiguite din amonte. C. Aciunea de aprare mpotriva inundaiilor se desfoar pe o distan mare i implic res sporite de materiale i utilaje. 1 A+B+C 2 A+B 3 A+C 19) Numii parametrii caracteristici ai lucrrilor de gospodrire a apelor: A. Parametri determinai de condiiile naturale. B. Parametri determinai de elementele constructive. C. Parametri determinai de condiiile de exploatare. 1 A+B 2 A+B+C 3 B+C 20) Care sunt tipurile de lacuri de acumulare? A. Lac de acumulare cu bararea albiei. B. Lac de acumulare lateral.

C. Acumulare cu dig inelar. 1 B+C 2 A+C 3 A+B+C 21) Ce reprezint o acumulare permanent? A. Acumulare de regularizare. B. Acumulare de compensare. C. Acumulare de tip mixt. 1 A+B+C 2 B+C 3 A+C 22) Ce reprezint nivelul golirii de fund? 1 Cota inferioar a celui mai cobort orificiu de evacuare a apei. 2 Nivelul prizei de ap. 3 Nivelul reteniei minime. 23) Ce reprezint nivelul maxim extraordinar? 1 Nivelul cotei deversorului. 2 Nivelul cotei stavilelor. 3 Nivelul cel mai ridicat al apei n perioada viiturilor. 24) Ce reprezint volumul util al acumulrii? 1 Volumul cuprins ntre nivelul maxim normal i nivelul minim de exploatare. 2 Volumul cuprins ntre nivelul prizei i nivelul minim de exploatare. 3 Volumul cuprins ntre cota talvegului i nivelul prizei de ap. 25) Ce reprezint volumul mort al acumulrii? 1 Volumul cuprins ntre nivelul normal i nivelul minim de exploatare. 2 Volumul cuprins ntre nivelul prizei i nivelul minim de exploatare. 3 Volumul cuprins ntre cota talvegului i nivelul prizei de ap. 26) Care sunt debitele caracteristice ale unei acumulri? 1 Debitele maxime ale deversorului i ale golirii de fund. 2 Debitele prizei de ap. 3 Debitele maxime ale rului. 27) Care sunt debitele caracteristicile de golire a unei acumulri? A. Durata de golie integral a volumului. B. Durata de golire a tranei nepermanente de sub creasta deversorului. C. Durata de golire a viiturii. 1 A+C 2 A+B 3 B+C 28) Care sunt parametrii specifici ai lacurilor de acumulare? A. Parametrii tehnici: indicele de calitate a cuvetei, coeficientul de acumulare , coeficientul de acumulare a apelor mari. B. Parametrii economici: investiia specific, costul specific, structura investiiei, structura costului. C. Parametrii fizico-chimici. 1 A+C 2 A+B 3 B+C 29) Care sunt datele caracteristice ale ndiguirilor? A. Debitul maxim de calcul, debitul maxim de verificare, debitul de deversare. B. Nivelul coronamentului digului, nivelul maxim de verificare, nivelul maxim de calcul. C. Suprafaa aprat, volumul incintei, durata de inundare, frecvena inundrilor. 1 A+C 2 A+B+C 3 A+B 30) Ce se nelege prin epurarea apelor? 1 Eliminarea din ap a corpurilor i impuritilor. 2 Eliminarea din ap a impuritilor nedizolvate sau parial dizolvate.

3 Ansamblul lucrrilor i msurilor care au drept scop reducerea indicatorilor de ncrcar e a apelor reziduale la valori care s nu modifice calitatea cursului peste anumite li mite. 31) Ce procedee de epurare cunoatei i cum sunt caracterizate? A. Primare, format din procedee mecanice n care procesele de epurare sunt de natur fizic i procedee chimice n care procesele de epurare sunt de natur chimic. B. Secundare procesele de epurare au caracter fizic i biochimic. C. Teriare procesele de epurare se bazeaz pe procese fizice, fizico-chimice i biolo gice. 1 A+C 2 A+B+C 3 A+B 32) Ce reprezint epurarea mecanic? 1 Procesul de ndeprtare a substanelor nedizolvte. 2 Procesul de ndeprtare a bacteriilor patogene. 3 Eliminarea din ap a corpurilor mari, a impuritilor care se depun sau pot fi aduse n stare de plutire. 33) Ce metode de epurare teriar cunoatei? A. Micrositarea reinerea particulelor fine n suspensie; B. Filtrele de nisip i paturile de nisip; C. Spumarea, electroliza, distilarea, nghearea, oxidarea chimic, schimbul ionic, co agularea chimic. 1 B+C 2 A+B+C 3 A+C 34) Ce procese de epurare biologic cunoatei? A. Irigarea B. Lagunarea C. Defosforizarea, denitrificarea i dezinsecia. 1 B+C 2 A+C 3 A+B+C 35) Care sunt sursele de alimentare cu ap a oraului Bucureti? A. Surse subterane B. R. Arge C. R. Dmbovia i R. Ialomia 1 A+B+C 2 B+C 3 B+A 36) Amenajarea complex a Bazinului Hidrografic Arge cuprinde: A. Acumulri B. Derivaii C. ndiguiri 1 A+C 2 A+B+C 3 B 37) Acumularea Paltinu pe R. Doftana asigur: A. Producerea de energie electric. B. Alimentarea cu ap a oraului Ploieti i a zonei industriale Brazi Teleajen. C. Irigaia suprafeei agricole din jud. Ialomia. 1 A+C 2 A+B 3 B+C 38) Canalul magistral Siret Brgan asigur: 1 Navigaia pn la Galai. 2 Irigarea Brganului de Nord.

3 Alimentarea cu ap a oraului Bacu. 39) Acumularea Siriu pe R. Buzu asigur: A. Aprarea mpotriva inundaiilor. B. Producerea de energie electric. C. Alimentarea cu ap a populaiei. 1 A+B 2 A+B+C 3 A+C 40) Oraul Iai are asigurat sursa de alimentare cu ap din: 1 R. Brlad. 2 R. Bahlui. 3 Frontul de captare Timieti. 41) Canalul Dunre Marea Neagr are ca scop: A. Asigurarea transportului naval. B. Asigurarea alimentrii cu ap a C.N.E. Cernavod. C. Asigurarea irigaiilor n Dobrogea. 1 B+C 2 A+C 3 A+B+C rasp: 1-1 2-1 3-2 4-3 5-3 67-2 8-2 910-1 11-3 12-1 13-2 14-3 15-3 16-2 17-1 18-2 19-2 20-3 21-1? 22-1 23-3 24-1 25-3 26-1 27-2 28-2 29-2 30-3 31-2 32-3 33-2 34-3 35-1 sau 3 36-2 37-2 38-2 39-1

40-3 41-3 PT LICENTA!!!http://www.ush.ro/phpbb3/viewforum.php?f=847-pt licenta!!!!PT LICEN TA!!!