obligatii.

contractul dap_d_II
MULTIPLE CHOICE 1. Putem defini obligatia civila ca fiind: a. raportul juridic in baza caruia creditorul are dreptul sa pretinda debitorului sa execute prestatia corelativa de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constragerii de stat; b. raportul juridic in baza caruia debitorul are dreptul sa pretinda creditorului sa execute prestatia corelativa de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constragerii de stat; c. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii 2. Obligatia de a da inseamna: a. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru; b. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune; c. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real. 3. Obligatia de a face reprezinta: a. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real; b. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un seviciu sau de a preda un lucru; c. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune. 4. Obligatia de a nu face reprezinta: a. indatorirea de a constitui sau transmite un drept real; b. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru; c. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune. 5. Obligatia de diligenta se mai numeste: a. obligatie de rezultat b. obligatie de mijloace c. obligatie determinata 6. Obligatia determinata se mai numeste: a. de diligenta; b. de mijloace; c. de rezultat. 7. Obligatia determinata este: a. o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate; b. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat; c. o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, creditorul

asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate; 8. Obligatia de diligenta reprezinta: a. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat; b. o obligatie strict personala, au aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate; c. indatorirea creditorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat. 9. Obligatia civila obisnuita este a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut; b. obligatia care incumba creditorului fata de care s-a nascut; c. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor 10. Obligatia reala este: a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut; b. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor; c. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care nu au ca izvor legea sau conventia partilor. 11. Obligatia civila perfecta este: a. obligatia a carei executare este asigurata , in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o actiune in justitie si obtinerea unui titlu executor ce poate fi pus in executare silita; b. obligatia care nu poate fi excutata silit, dar daca a fost executata de buna voie, debitorul nu mai are posibilitatea sa ceara restituirea prestatiei; c. obligatia care nu poate fi excutata silit 12. Obligatia civila imperfecta: a. mai este numita si obligatie naturala; b. poate fi executata silit; c. mai este numita si obligatie simpla. 13. Obligatia simpla este: a. obligatia neafectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie; b. obligatia afectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie; c. obligatia afectata de modalitati, care prezinta particularitati in ceea ce priveste subiectele, obiectul si efectele lor. 14. Obligatia complexa este: a. obligatia neafectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie;

b. obligatia afectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie; c. obligatia afectata de modalitati, care prezinta particularitati in ceea ce priveste subiectele, obiectul si efectele lor 15. Contractul este definit ca fiind: a. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii; b. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii; c. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii; 16. Contractele consensuale sunt: a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica; b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. 17. Contractul solemn este: a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica; b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. 18. Contractul real este: a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica; b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. 19. Contractul sinalagmatic este: a. acel contract in care partile se obliga reciproc una catre alta; b. acel contract care da nastere la obligatii numai in sarcina unei parti; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. 20. Contractul unilateral este: a. acel contract in care partile se obliga reciproc una catre alta; b. acel contract care da nastere la obligatii numai in sarcina unei parti;

c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. 21. Contractul cu titlu oneros este: a. acel contract prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb; b. acel contract prin care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte parti, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial; c. liberalitate. 22. Contractul cu titlu gratuit este: a. acel contract prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb; b. acel contract prin care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte parti, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial; c. contractul aleatoriu. 23. Contractul comutativ este: a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor; b. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere partile cunos existenta obligatiilor, nu si intinderea acestora, existand sansa unui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare, incerte; c. este acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul. 24. Contractul aleatoriu este: a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor; b. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere partile cunos existenta obligatiilor, nu si intinderea acestora, existand sansa unui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare, incerte; c. este acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul. 25. Contractul dezinteresat este: a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor; b. acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul; c. acel contract prin care una din parti isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat celeilalte parti. 26. Liberalitatile sunt: a. acele contracte, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor; b. acele contracte prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul; c. acele contracte prin care una din parti isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial

procurat celeilalte parti. 27. Contractele principale sunt: a. acele contracte care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu depinde de aceea a altor contracte incheiate intre parti; b. acele contracte care insotesc unele contracte principale si depind de soarta acestora; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege. 28. Contractele accesorii sunt: a. acele contracte care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu depinde de aceea a altor contracte incheiate intre parti; b. acele contracte care insotesc unele contracte principale si depind de soarta acestora; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege 29. Contractele negociate sunt: a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege. 30. Contractele de adeziune sunt: a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege. 31. Contractele obligatorii sunt: a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege. 32. Contractele numite sunt: a. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila si o reglementare proprie; b. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila; c. acele contracte care nu au o denumire si o reglementare proprie. 33. Contractele nenumite sunt: a. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila si o reglementare proprie; b. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila; c. acele contracte care nu au o denumire si o reglementare proprie 34. Contractele cu executare imediata sunt: a. acele contracte care presupun o executare instantanee, care se produce la un singur moment; b. contractele a caror executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp; c. se mai numesc contracte numite.

35. Contractele cu executare succesiva sunt: a. acele contracte care presupun o executare instantanee, care se produce la un singur moment; b. contractele a caror executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp; c. se mai numesc contracte numite. 36. Contractele generatoare de drepturi de creanta sunt: a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent. 37. Contractele constitutive sau translative de drepturi sunt: a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent. 38. Contractele declarative de drepturi sunt: a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent. 39. Contractele constitutive sau translative de drepturi reale sunt: a. acele contracte prin care se constituie sau se transmite un drept real; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. cele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent. 40. Comodatul este: a. contract dezinteresat; b. liberalitate; c. contract aleatoriu. 41. Contractul de donatie este: a. un contract dezinteresat; b. o liberalitate; c. un contract aleatoriu. 42. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt: a. sa provina de la o persoana cu discenamant; b. sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic; c. sa fie ferma si neechivoca. 43. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt: a. sa fie exprimata cu intentia de a produce efecte juridice; b. sa fie precisa si completa; c. sa fie ferma si neechivoca.

44. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt: a. sa fie ferma si neechivoca; b. sa fie exteriorizata; c. sa fie precisa si completa. 45. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt: a. sa fie precisa si completa; b. sa fie ferma si neechivoca; c. sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. 46. Conditiile speciale pe care trebuie sa le indeplineasca oferta sunt: a. sa fie exteriorizata; b. sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic; c. sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. 47. Principiul obligativitatii contractului este reglementat de art.969 alin.1 Cod civil, conform caruia: a. conventiile n-au efect decat intre partile contractante; b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. conventiile nelegal facute au putere de lege intre partile contractante. 48. Principiul relativitatii este instituit prin art.973 Cod civil, conform caruia: a. conventiile n-au efect decat intre partile contractante; b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. conventiile nelegal facute au putere de lege intre partile contractante. 49. Exceptiile de la principiul obligativitatii contractului sunt: a. denuntarea unilaterala a contractului, incetarea contractelor intuitu personae, susupendarea fortei obligatorii a contractului, prorogarea legala; b. denuntarea unilaterala a contractului, actiunile directe, susupendarea fortei obligatorii a contractului, prorogarea legala; c. denuntarea unilaterala a contractului, incetarea contractelor intuitu personae, stipulatia pentru altul, prorogarea legala; 50. Exceptiile de la principiul relativitatii sunt a. promisiunea faptei altuia, actiunile directe si stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia, prorogarea legala si stipulatia pentru altul; c. promisiunea faptei altuia, simulatia si stipulatia pentru altul; 51. Exceptia de la principiul opozabilitatii este: a. promisiunea faptei altuia; b. stipulatia pentru altul; c. simulatia; 52. Cand se considera ca un contract este comutativ? a. In cazul n care prile i cunosc de la nceput ntinderea i existena drepturilor i

obligaiilor;
b. In cazul n care una din pri procur un avantaj patrimonial celeilalte pri fr

s-i micoreze patrimoniul;

c. In cazul n care una din pri i micpreaz patrimoniul cu folosul patrimonial

procurat celeilalte pri.

53. Cum se formeaz n mod valabil un contract real? a. Prin simpla manifestare de voin a prilor; b. Prin mbrcarea manifestrii de voin ntr-o anumit form, prescris de lege; c. Prin nsoirea manifestrii de voin de remiterea material a bunului. 54. Cum se clasific contractele n raport de forma de ncheiere? a. Consensuale, solemne, opozabile; b. Consensuale, translative, reale; c. Consensuale, solemne, reale. 55. Cum se clasific contractele n raport de scopul urmrit de pri la ncheierea lor? a. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, comutative, liberaliti, consensuale; b. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, aleatorii, dezinteresate, comutative, liberaliti; c. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, aleatorii, reale, consensuale, translative. 56. Ce presupune un contract consensual? a. O parte procur un avantaj patrimonial celeilate pri, urmrind n schimb o

contraprestaie;
b. Respectarea la ncheierea contractului a unei forme anume prevazute de lege; c. ncheirea prin simplul acord de voin al prilor. 57. Cum se clasific contractele n raport de efectele pe care le produc? a. Constitutive, reale, declarative; b. Consensuale, translative, dispozitive; c. constitutive, translative, declarative. 58. Cnd poate revoca ofertantul n mod liber oferta, fr a suporta o consecin juridic? a. Ct timp oferta nu a ajuns la destinatar; b. Dac oferta este cu termen i a ajuns la destinatar; c. Dac oferta a fost acceptat de ctre destinatar nainte de expirarea termenului. 59. Care este locul ncheierii contractului prin telefon? a. Locul unde s-a format acordul prilor; b. Locul unde se afl ofertantul; c. Locul unde se afl acceptantul. 60. Care sunt deosebirile dintre reziliere i rezoluiune? a. Rezilierea nu presupune un contract valabil ncheiat;

b. Rezilierea are ntotdeauna un caracter judiciar; c. Rezilierea are drept consecin doar ncetarea efectelor viitoare ale contractului. 61. . n care din urmtoarele situaii intervine rezoluiunea contractului fr a fi necesar punerea

n ntrziere a prii care nu i-a ndeplinit obligaia? a. n cazul pactului comisoriu de grad II; b. n cazul pactului comisoriu de grad III; c. n cazul pactului comisoriu de grad IV.
62. Care este regimul juridic al pactului comisoriu de gradul II? a. Rezoluiunea opereaz pe baza declaraiei unilaterale de rezoluiune; b. Instana poate acorda un termen de graie; c. Instana nu poate aprecia asupra oportunitii pronunrii rezoluiunii. 63. Raportat la contranscris, cnd este exclus simulaia? a. Dac contranscrisul este ncheiat concomitent cu contractul aparent; b. Dac contranscrisul este ncheiat anterior cu contractul aparent; c. Dac contranscrisul este ncheiat ulterior contractului aparent. 64. Cum este sancionat simulaia conform legislaiei n vigoare? a. Cu nulitatea absolut a contractului secret; b. Cu rezoluiunea sau rezilierea contractului secret; c. Cu inopozabilitatea fa de teri a contractului secret. 65. Ce situaie constituie o excepie real de la principiul relativitii efectelor contractului? a. Simulaia; b. Promisiunea faptei altuia; c. Stipulaia pentru altul. 66. Ce presupune actul public, aparent prin care se ascunde adevrata natur a contractului secret? a. Simulaia prin deghizare; b. Simulaia prin ncheirea unui contract fictiv; c. Simulaia prin interpunere de persoane. 67. n raport de ce acte juridice dobnditorul unui drept subiectiv are calitatea de avnd-cauz? a. Actul juridic ncheiat de autorul su prin care a dobndit acel bun; b. Actul juridic ncheiat de autorul su cu o ter persoan; c. Actul juridic ncheiat de autorul su cu o ter persoan i avnd legtur cu

dreptul dobndit.
68. Care este sanciunea simulaiei, potrivit legislaiei civile n vigoare? a. Nulitatea absolut a situaiei juridice create princontractul aparent; b. Inopozabilitatea fa de teri a situaiei juridice create prin contractul aparent; c. Inopozabilitatea fa de ter a situaiei juridice create prin contranscris.

69. Ce persoane beneficiaz de inopozabilitatea contranscrisului? a. Terii de bun-credin care s-au ntemeiat pe contractul aparent; b. Terii de rea-credin care au cunoscut existena actului secret; c. Prile care invoc n favoarea lor i n contra terilor contranscrisul. 70. Cine sunt terii n materia simulaiei? a. Succesorii universali ai prilor; b. Succesorii cu titlu universal ai prilor; c. Succesorii cu titlu particular ai prilor. 71. Ce calitate au persoanele care dobndesc un bun individual determinat? a. Succesori universali; b. Succesori cu titlu universal; c. Succesori cu titlu particular. 72. Ce fel de obligaie constituie obligaia asumat de debitor n cazul promisiunii faptei altuia? a. De rezultat; b. De diligen; c. Real. 73. Cnd se consider executat obligaia asumat de debitor n cazul promisiunii faptei altuia? a. i n cazul n care, cu toate diligenele depuse, promitentul nu l-a determinat pe ter

s-i asume un angajament fa de creditor; b. Atunci cnd tera persoan i-a asumat angajamentul promis de debitor creditorului; c. Atunci cnd tera persoan i-a executat angajamentul promis de debitor creditorului.
74. Ce include categoria avnzilor cauz? a. Creditorii chirografari i ipotecari; b. Reprezentanii convenionali ai prilor; c. Succesorii cu titlu particular. 75. Care situaie juridic are drept efect suspendarea forei obligatorii a contractului? a. Rezoluiunea; b. Excepia de neexecutare; c. Riscul contractului. 76. Cum afecteaz suportarea riscului contractului inserarea unui termen suspensiv sau a unei

condiii suspensive?
a. Transferul dreptului real nu se realizeaz concomitent cu ncheierea conveniei

translative de drepturi reale, n cazul cnd prile au convenit s amne transferul dreptului real dup realizarea unei condiii

b. Pe durata ct acioneaz un caz fortuit sau de for major, creditorul obligaiei

nscute dintr-un contract afectat de un termen poate pretinde de la debitor ndeplinirea obligaiei i daune-interese moratorii c. Dac transferul dreptului de proprietate s-a fcut sub o condiie suspensiv, riscul pieirii fortuite a lucrului cade n sarcina cumprtorului care va fi obligat la plata preului ctre vnztor.
77. Care sunt efectele pactelor comisorii? a. n cazul pactului comisoriu de grad I, instana poate acorda termen de graie

debitorului;
b. n cazul pactului comisoriu de gradul al II-lea, instana are posibilitatea s se

pronune asupra oportunitii rezoluiunii;

c. Pactul comisoriu de gradul IV reprezint o clauz de rezoluiune convenional a

contractului ntruct opereaz fr intervenia instanelor judectoreti..

78. Care sunt efectele excepiei de neexecutare? a. Excepia de neexecutare a contractului este admisibil numai dac debitorul a fost

pus n ntrziere;
b. Excepia de neexecutare are ca temei textele legale care i confer aplicaii practice

n materia contractelor de vnzare-cumprare, extinse prin raionament inductiv la orice contract sinalagmatic; c. Partea care invoc excepia de neexecutare nu poate s cear rezoluiunea contractului pentru c, n acest fel, s-ar nclca principiul electa una via, non datur recursus ad alteram.
79. Care reguli sunt specifice rezoluiunii? a. Potrivit Codului civil, rezoluiunea se ntemeiaz pe reciprocitatea i

interdependena obligaiilor din contractul sinalagmatic cu executare dintr-odat;

b. Rezoluiunea judiciar prezint o aciune care s garanteze reclamantului

desfiinarea contractului, atunci cnd se reine o vin n sarcina cocontractantului prt, deoarece instana nu are dreptul de a acorda un termen de graie n vederea executrii obligaiei de ctre prt; c. Diferena ntre rezoluiune contractului i riscul contractului este dat n principal de atitudinea subiectiv a debitorului fa de obligaia neexecutat.
80. Care sunt condiiile excepiei de neexecutare? a. . Partea care invoc excepia de neexecutare trebuie s obin confirmarea

judectoreasc privitoare la temeinicia invocrii excepiei; b. Excepia de neexecutare are ca temei reciprocitatea, interdependena i simultaneitatea obligaiilor dintr-un contract sinalagmatic; c. . ntruct produc efecte i pentru trecut, cauzele care atrag nulitatea unui contract i cele care justific excepia de neexecutare sunt concomitente.
81. Care reguli sunt specifice simulaiei? a. n materia simulaiei numai terii de bun-credin pot exercita aciunea n

simulaie;
b. Prile simulaiei nu sunt ndreptite s opun terilor de bun-credin contractul

secret;
c. Simulaia este interzis de lege pentru c ncalc principiul autonomiei de voin. 82. Care sunt condiiile rezilierii? a. Rezilierea contractului, producnd efecte numai pentru viitor, poate fi numai

judiciar; b. Rezilierea nu poate fi opus terului subdobnditor cu titlu oneros al unui imobil care i-a intabulat dreptul n cartea funciar c. n ipoteza n care contractul supus rezilierii are ca obiect un imobil, convenia de reziliere nu trebuie urmat de ndeplinirea formalitilor de publicitate imobiliar.
83. Cum explicai principiul consensualismului n materia contractual? a. Contractul este consensualist pentru c simplul acord de voin este necesar i

suficient pentru a produce efectele juridice voite;

b. Contractul este consensualist pentru c prile execut obligaiile lor, de regula, de

buna-voie;
c. Principiul consensualismului este consacrat expres, cu caracter general, de ctre

Codul civil.
84. . n ce condiii opereaz excepia de neexecutarea? a. Excepia de neexecutare se poate aplica contractelor unilaterale; b. Excepia de neexecutare nu atrage punerea n ntrzierea nici uneia dintre prile

contractante;
c. Excepia de neexecutare a contractului se poate ridica numai n faa instanei

judectoreti.
85. Care sunt efectele rezilierii? a. Rezilierea unui contract sinalagmatic opereaz de drept; b. Rezilierea nu se aplic contractelor de mprumut ce au ca obiect o sum de bani,

dac acestea au fost valabil ncheiate; c. Rezilierea unui contract sinalagmatic se aplic indiferent de gravitatea culpei imputabile debitorului i indiferent de caracterul principal ori accesoriu al obligaiei neexecutate.
86. Care este importana clasificrii izvoarelor obligaiilor conform Codului Civil? a. mprirea izvoarelor obligaiilor n delicte i cvasidelicte prezint importan

teoretic i practic n ce privete capacitatea prilor; b. Contractul i cvasicontractul prezint utilitate n privina aprecierii valabilitii contractului; c. Doctrina consider aceast clasificare ca fiind incomplet, inexact i inutil.
87. Cnd este permis denunarea unilateral a contractului? a. n cazul contractului de vnzare-cumprare cnd se produce mrirea indicelui

inflaiei;

b. n cazul contractului de mandat sau de depozit; c. n cazul contractului de donaie, cnd s-a prevzut expres n contract posibilitatea

denunrii unilaterale.
88. Cum definii contractul unilateral? a. Actul juridic civil care reprezint voin concordant a dou persoane, din care

doar una se oblig;

b. Actul juridic civil care reprezint manifestarea de voin a unei singure pri; c. Promisiunea public de recompens. 89. Cum se interpreteaz contractele conform regulilor stabilite de Codul Civil? a. Prioritar este voina extern, exteriorizat a prilor; b. Clauzele obinuite trebuie expres stipulate, altfel rmn fr eficien juridic; c. Contractul oblig nu numai la ceea ce este expres ntr-nsul, ci i la toate urmrile

ce echitatea, obiceiul sau legea d obligaiei, dup natura sa.

90. Cnd nu poate fi invocat excepia de neexecutare? a. Atunci cnd partea care are interes s o invoce nu i-a executat propria obligaie ori

nu este gata s i-o execute; b. Dac partea care pretinde executarea a exprimat la ncheierea contractului un consimmnt neviciat; c. Dac obligaia celui mpotriva cruia excepia este invocat nu a devenit nc scadent.
91. Care sunt efectele pactelor comisorii de gradul II? a. Contractul se consider rezolvit de plin drept n caz de neexecutare culpabil din

partea uneia din pri a obligaiei sale;

b. Contractul se consider desfiinat pe data neexecutrii culpabile a obligaiei de

ctre una din pri, dac cealalt parte o pune n ntrziere;

c. Creditorul obligaiei neexecutate este ndreptit s considere contractul ca

desfiinat.
92. Care sunt consecinele pentru cumprtor dac bunul ce formeaz obiectul contracului de

vnzare cumprare a pierit fortuit nainte de predare?

a. Nu poate cere despgubiri de la vnztor; b. Rmne obligat la plata preului; c. Poate pretinde despgubiri doar dac dovedete culpa vnztorului. 93. Care sunt condiiile actului juridic unilateral izvor de obligaii? a. Forma de exteriorizare a promisiunii publice de recompens poate fi numai cea

scris; b. Simulaia n cazul testamentului vizeaz ntotdeauna numai eludarea dispoziiilor legale privind incapacitatea de a primi prin testament; c. Confirmarea actului juridic anulabil pentru leziune opereaz numai pentru contractele comutative.

94. Cum afecteaz condiia obligaiile civile? a. Obligaia asumat sub condiie suspensiv simpl debitorului este valabil, cu

excepia contractului de donaie; b. Obligaia asumat sub condiie pur potestativ rezolutorie din partea debitorului este nul; c. Obligaia asumata sub o condiie rezolutorie cazuala este nula.
95. Care sunt caracteristicile obligaiilor indivizibile? a. Obiectul unei obligaii este indivizibil, atunci cnd rspunderea pentru

nendeplinirea obligaiei este solidar; b. Cnd obiectul unei obligaii este indivizibil, dac sunt mai muli debitori, rspunderea nu este solidar; c. Cnd obiectul unei obligaii este indivizibil, dac debitorul a decedat, motenitorii si vor rspunde solidar.
96. Ce reguli sunt specifice termenului de graie? a. Poate fi acordat n materie comercial; b. Nu mpiedic executarea silit pe durata sa; c. Nu mpiedic compensaia. 97. Ce caractere juridice caracterizeaz termenul de graie? a. Este un termen legal, facultativ; b. Este un termen judiciar; c. Poate fi acirdat de instan n favoarea debitorului sau a creditorului. 98. Ce efect produce termenul suspensiv asupra unei obligaii? a. Afecteaz existena obligaiei; b. Afecteaz exigibilitatea obligaiei; c. Marcheaz momentul stingerii obligaiei. 99. Care sunt caracteristicile obligaiilor conjuncte? a. Dac sunt mai muli debitori, solvabilitatea unuia dintre ei, profit i celorlai

debitori;
b. Dac sunt mai muli credittori, fiecare poate urmri pe debitor numai pentru partea

sa de crean;
c. Dac sunt mai muli debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei, este suportat de

ceilai de ctre ceilai debitori.

100. Prin ce se caracterizeaz obligaiile conjuncte? a. Dac sunt mai muli debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei, este suportat de

ceilai de ctre ceilai debitori;

b. ntreruperea prescripie fcut de ctre unul din creditori, profit i celorlali

creditori; c. Punerea n ntrziere a debitorului efectuat de ctre unul din creditori, nu profit i celorlali creditori.

101. Ce efecte produce asupra obligaei civile ndeplinirea unei condiii suspensive? a. Dac obiectul s-a deteriorat fr culpa debitorului, creditorul are dreptul s cear

desfiinarea obligaiei sau s ia lucrul n starea n care se gsete; b. Dac obiectul s-a deteriorat din culpa debitorului, creditorul este obligat s-l ia n starea n care se gsete putnd cere o scdere de pre; c. Dac obiectul a pierit, n ntregul su, fr greeala debitorului, debitorul este obligat s procure un alt obiect.
102. Ce nseamn solidaritatea activ? a. Posibilitatea oricrui creditor de a cere executarea obligaiei de la debitorul comun,

dar numai pentru partea sa de crean;

b. Posibilitatea oricrui creditor de a cere executarea ntregii datorii de la debitorul

comun;
c. Facultatea creditorilor de a cere executarea ndatoririi de la debitorii lor. 103. . Ce nseamn solidaritatea pasiv? a. Fiecare debitor este inut s execute o parte din obligaie; b. Oricare dintre debitori poate fi inut de creditor pentru plata ntregii datorii; c. Fiecare creditor poate cere debitorului s i execute obligaia asumat. 104. Care sunt caracteristicile obligaiilor conjuncte? a. Dac sunt mai muli debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei este suportat de ctre

ceilali debitori; b. Dac sunt mai muli creditori, fiecare poate urmri pe debitor numai pentru partea sa de crean; c. Punerea n ntrziere a debitorului sau ntreruperea prescripiei efectuat de unul dintre creditori, profit i celorlali creditori.
105. n ce condiii se poate realiza o novaie valabil? a. Chiar dac obligaia iniial este lovit de nulitate absolut, ns noua obligaie este

valabil;
b. n cazul n care o obligaie civil natural este transformat de pri ntr-o obligaie

civil perfect;
c. Numai dac noua obligaie este nul absolut, iar partea ineresant nu a introdus

aciunea n anulare.
106. Ce condiii sunt necesare pentru a fi valabil subrogaia convenional consimit de debitor? a. Acceptarea plii de ctre creditor; b. Efectuarea plii de ctre o alt persoan dect debitorul; c. Actul constatator al subrogaiei s fie ncheiat n form autentic. 107. Care din urmtoarele sunt moduri de transformare a obligaiilor? a. Novaia i delegaia; b. Subrogaia n drepturile creditorului prin plata creanei i darea n plat;

c. Cesiunea de crean i delegaia. 108. Cum calificai operaiunea juridic prin care un ter se angajeaz fa de creditor s plateasc

datoria, fr ca pentru aceasta s cear concursul debitorului iniial? a. O novaie subiectiv prin schimbare de creditor; b. O novaie subiectiv prin schimbare de debitor; c. O subrogaie convenional n drepturile creditorului.
109. Din ce moment produce efecte cesiunea de crean? a. Produce efecte ntre pri din momentul realizrii acordului de voin; b. Produce efecte fa de teri numai din momentul notificrii fcute prin intermediul

executorilor judectoreti;
c. Produce efecte din momentul n care cedentul i asum obligaia de a rspunde de

solvabilitatea debitorului cedat.

110. Cum se poate transmite o crean? a. Numai printr-un contract cu titlu oneros; b. Numai prin contractele aleatorii; c. Prin donaie. 111. Care este regula n cazul raporturilor juridice cu pluralitate de subiecte active? a. Divizibilitatea drepturilor; b. Indivizibilitatea drepturilor; c. Indivizibilitatea obligaiilor. 112. Cum se numete persoana care se oblig alturi de debitor sau n locul acestuia? a. Delegant; b. Delegat; c. Delegatar. 113. Ce reprezint operaiunea juridic prin care dobnditorul unui imobil ipotecat pltete creana

creditorului ipotecar pentru a mpiedica vnzarea bunului? a. Subrogaie legal; b. Subrogaie consimit de creditor; c. Subrogaie consimit de debitor.
114. Ce reprezint convenia prin care un debitor aduce creditorului su angajamentul altui debitor

alturi de el?
a. Delegaie perfect; b. Novaie prin schimbare de debitor; c. Delegaie imperfect. 115. Ce reprezint convenia prin care prile unui raport juridic obligaional sting o obligaie

existent, nlocuind-o cu una nou?

a. Novaie; b. Cesiune de crean; c. Delegaie. 116. Cum se calific subrogaia n drepturile creditorului prin plata creanei? a. Mod de stingere a obligaiei; b. Mod de transformare a obligaiei; c. Mod de transmitere a obligaiei. 117. Cum se clasific obligatiile n functie de izvorul lor: a. obligatii nscute din lege; b. obligatii nscute din conventia prtilor; c. obligatii nscute din acte juridice si din fapte juridice. 118. Cum se clasifica obligatiile in raport de obiectul lor: a. obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face ceva; b. obligatii perfecte si obligatii imperfecte; c. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor. 119. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor: a. obligatie civila perfecta; b. obligatie morala; c. obligatie simpla. 120. Cum se clasifica obligatiile dupa opozabilitatea lor: a. obligatii determinate (de rezultat) b. obligatii opozabile si tertilor; c. obligatii de diligenta (de mijloace) 121. Care este definitia contractului: a. manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice; b. acordul unei persoane pentru a naste, modifica sau stinge un raport juridc; c. acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intre dansii

un raport juridic.
122. Cum se clasifica contractele dupa modul de formare: a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit; 123. Cum se clasifica contractele dupa continutul lor: a. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit; b. contracte unilaterale si contracte bilaterale; c. contracte comutative si contracte aleatorii.

124. Cum se clasifica contractele dupa scopul urmarit de parti: a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit. 125. Cum se subclasifica contractele cu titlu oneros: a. liberalitati si acte dezinteresate; b. contracte comutative si contracte aleatorii; c. contracte consensuale si contracte reale. 126. Cum se subclasifica contractele cu titlu gratuit: a. contracte unilaterale si contracte bilaterale; b. liberalitati si acte dezinteresate; c. contracte comutative si contracte aleatorii. 127. Cum se clasifica contractele dupa efectele produse: a. contracte constitutive de drepturi; b. contracte translative de drepturi; c. contracte declarative de drepturi. 128. Cum se clasifica contractele dupa durata (modul) lor de executare: a. contracte cu executare imediata si contracte cu executare succesiva; b. contracte negociate, contracte de adeziune si contracte obligatorii; c. contracte constitutive sau translative de drepturi. 129. Cum se clasifica contractele dupa nominalizarea lor in legislatie: a. contracte de adeziune si contracte obligatorii; b. contracte numite si contracte nenumite; c. contracte consensuale si contracte solemne. 130. Cum se clasifica contractele dupa corelatia dintre ele: a. contracte numite si contracte nenumite; b. contracte negociate si contracte obligatorii; c. contracte principale si contracte accesorii. 131. Cum se clasifica contractele dupa modul in care se exprima vointa partilor: a. contracte consensuale si contracte solemne; b. contracte negociate si contracte obligatorii; c. contracte reale si contracte de adeziune. 132. Care sunt conditiile cerute pentru validitatea contractelor: a. capacitatea de a contracta; b. bunul sa se afle in circuitul civil;

c. in toate cazurile, forma autentica. 133. Ce este capacitatea de a contracta: a. conditie pentru validitatea unei conventii; b. capacitatea de folosinta; c. capacitatea de exercitiu. 134. Care sunt incapacitatile generale in materia capacitatii de a contracta: a. situatia minorilor; b. interzisii judecatoresti; c. minorii care nu au implinit varsta de 16 ani. 135. Care sunt incapacitatile partiale sau speciale in materia capacitatii de a contracta: a. vanzarea intre soti; b. persoanele solvabile nu pot cumpara bunurile care se vand prin licitatie publica; c. tutorii nu pot cumpara bunuri cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date

si primite.
136. Care sunt conditiile consimtamantului: a. sa fie exprimat; b. sa fie interiorizat; c. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. 137. Ce este oferta de a contracta (policitatiunea): a. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de a incheia un

contract in anumite conditii;

b. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de aincheia un

contract in anumite conditii care trebuie sa fie facuta numai in forma scrisa;
c. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de a incheia un

contract in anumite conditii care trebuie sa fie numai expresa.

138. Care este forta obligatorie a ofertei: a. forta obligatorie a ofertei se analizeaza atat inainte cat si dupa incheierea

contractului; b. forta obligatorie a ofertei de a contracta este reglementata in Codul civil; c. oferta devine caduca in situatia in care ofertantul devine incapabil sau moare mai inainte de acceptarea ofertei.
139. Care sunt conditiile cerute pentru acceptarea ofertei: a. sa fie pura si simpla; b. poate sa intervina si dupa ce oferta a fost revocata; c. in toate cazurile poate sa provina de la orice persoana interesata sa incheie

contractul.

140. Care este momentul incheierii contractului: a. cel stabilit conform sistemului emisiunii (al declaratiunii); b. cel stabilit conform sistemului expedierii acceptarii; c. cel stabilit conform sistemului receptiei acceptarii de catre ofertant (sistemul

primirii acceptarii).
141. Care este importanta determinarii momentului incheierii contractului: a. determina locul incheierii contractului; b. cand apare un conflict de legi in spatiu, in raport de acest moment se stabileste

legea aplicabila; c. in cazul contractelor translative de proprietate avand ca obiect bunuri generic determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suporta de cumparator.
142. Care este locul incheierii contractului: a. se determina in acelasi mod, indiferent daca incheierea contractului s-a realizat

intre prezenti, prin telefon sau prin corespondenta; b. daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla acceptantul; c. daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla ofertantul.
143. Care este importanta determinarii locului incheierii contractului: a. determina momentul incheierii contractului; b. in cadrul relatiilor de drept international privat, cand apare un conflict de legi in

spatiu, locul incheierii contractului stabileste legea aplicabila;

c. in cadrul relatiilor de drept international privat, cand apare un conflict de legi in

timp, locul incheierii contractului stabileste legea aplicabila.

144. Care sunt principiile care guverneaza efectele contractului: a. pacta sunt servanda; b. simulatia; c. stipulatia pentru altul. 145. Ce inseamna interpretarea contractului: a. a determina intelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestarii

de vointa a partilor, in stransa corelatie cu vointa lor interna;

b. a stabili regulile generale de interpretare a contractului; c. a stabili regulile speciale de interpretare a contractului. 146. Ce inseamna principiul obligativitatii contractului: a. contractul produce efecte numai fata de partile contractante; b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului in raport cu tertii.

147. Care sunt exceptiile de la principiul obligativitatii contractului in raporturile dintre parti: a. stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia; c. denuntarea unilaterala a contractului. 148. Ce este principiul relativitatii efectelor contractului: a. regula de drept conform careia conventiile legal facute au putere de lege intre

partile contractante; b. reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului in raport cu tertii; c. regula de drept conform careia contractul produce efecte numai fata de partile contractante.
149. Care sunt exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului: a. denuntarea unilaterala a contractului; b. promisiunea faptei altuia; c. stipulatia pentru altul. 150. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul): a. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta

persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract;

b. o exceptie de la principiul obligativitatii contractului; c. un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca

ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului.

151. Cum este definita stipulatia pentru altul: a. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta

persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract;

b. este un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu

faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului;
c. posibilitatea recunoscuta de lege unor persoane straine de un contract de a actiona

impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au participat.
152. Care sunt aplicatiile stipulatiei pentru altul: a. in materia rentei viagere; b. in materia actiunilor directe; c. in materia contractului de inchiriere fara termen. 153. Care sunt conditiile de valabilitate ale stipulatiei pentru altul: a. consimtamantul tertului beneficiar; b. persoana tertului beneficiar poate sa fie determinata si ulterior incheierii

contractului;
c. vointa de a stipula (animus stipulandi). 154. Care sunt efectele stipulatiei pentru altul:

a. atat dreptul tertului beneficiar cat si exercitiul dreptului se nasc direct in puterea

contractului dintre stipulant si promitent;

b. in favoarea tertului se naste un drept, direct si nemijlocit, independent de

manifestarea de vointa a tertului;

c. stipulantul poate sa ceara executarea obligatiei, in favoarea sa, printr-o actiune

personala.
155. Ce este actiunea directa prin invocarea contractului de catre tert: a. posibilitatea recunoscuta de lege unor persoane straine de un contract de a actiona

impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au participat; b. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract; c. este un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului.
156. Cum este definita simulatia: a. ca fiind o exceptie de la principiul obligativitatii contractului; b. ca fiind o exceptie de la principiul relativitatii contractului; c. ca fiind o exceptie de la principiul opozabilitatii contractului. 157. Care sunt conditiile simulatiei: a. contractul public sa se incheie intotdeauna in forma autentica; b. actul secret sa se incheie anterior sau concomitent cu actul public; c. actul secret sa se incheie anterior sau posterior actului public. 158. Care sunt formele simulatiei: a. promisiunea faptei altuia; b. contractul deghizat; c. stipulatia pentru altul. 159. Care sunt scopurile urmarite prin simulatie: a. scopul general si abstract este evitarea raportului donatiilor si reductiunii

liberalitatilor excesive;
b. scopul concret este acela al ascunderii de catre parti a cuprinsului ori a existentei

acordului de vointa fata de terti;

c. scopul general si abstract este acela al ascunderii de catre parti a cuprinsului ori a

existentei acordului de vointa fata de terti.

160. Care sunt efectele simulatiei: a. actul secret are modifica un act public are putere atat intre partile contractante si

succesorii lor universali, cat si fata de terti;

b. inopozabilitatea fata de terti a situatiei juridice create prin actul secret; c. nulitatea actului secret.

161. Ce este actiunea in declararea simulatiei: a. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al

contractului secret;
b. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al

contractului public;
c. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al

contractului public si existenta contractului secret care modifica, total sau partial, contractul public.
162. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice: a. riscul contractului; b. inopozabiltatea; c. nulitatea. 163. Care este notiunea exceptiei de neexecutare: a. o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite; b. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare

succesiva;
c. un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia din partile contractului sinalagmatic,

in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba, fara ca partea care pretinde aceasta executare sa-si execute propria obligatie.
164. Care sunt cazurile practice ale exceptiei de neexecutare: a. in materia contractului de schimb; b. in materia contractului de locatiune; c. in materia contractului de mandat. 165. Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului: a. reciprocitatea obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic; b. interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic; c. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic. 166. Care sunt conditiile exceptiei de neexecutare: a. obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract; b. debitorul sa fi fost pus in intarziere; c. partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce. 167. Ce este rezolutiunea contractului: a. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare

succesiva;
b. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare

imediata;
c. o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite. 168. Prin ce se deosebeste rezolutiunea contractului de nulitatea contractului:

a. cauzele nulitatii sunt posterioare momentului incheierii contractului; b. cauza rezolutiunii este intotdeauna posterioara incheierii contractului; c. cauza rezolutiunii este concomitenta incheierii contractului. 169. Care este temeiul juridic al rezolutiunii contractului: a. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic,

imprejurarea ca fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridica a celeilalte;

b. efectul specific al unui contract sinalagmatic; c. nerespectarea unei conditii de validitate la momentul incheierii contractului. 170. Care sunt conditiile cerute pentru admiterea rezolutiunii judiciare: a. niciuna dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale; b. neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia; c. debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere. 171. Ce sunt pactele comisorii: a. sunt clauze contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului

pentru neexecutarea obligatiilor uneia din ele;

b. se confunda cu conditia rezolutorie expresa; c. intentia partilor de a stipula un pact comisoriu poate sa rezulte implicit. 172. Care sunt efectele rezolutiunii contractului: a. fata de parti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor

consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit; b. fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit; c. fata de parti, rezolutiunea are ca efect desfiintarea contractului pentru viitor.
173. Ce este rezilierea contractului: a. este sanctiunea care se aplica in cazul neexecutarii culpabile a unui contract cu

executare succesiva;
b. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru

cauza de neexecutare, numai pentru trecut;

c. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru

cauza de neexecutare, atat pentru trecut cat si pentru viitor.

174. Ce este riscul contractului: a. un efect specific al contractelor sinalagmatice; b. un efect al tuturor contractelor; c. o exceptie de la principiul obligativitatii contractului. 175. Care sunt aplicatiile regulii res perit debitori: a. in materie de mandat;

b. in materia contractului de antrepriza; c. in materia contractului de schimb. 176. Cine suporta riscul in contractele sinalagmatice translative de proprietate: a. vanzator, in cazul unui bun cert, daca inainte de pieirea lucrului, vanzatorul fusese

pus in intarziere intrucat nu-si executase la termenul prevazut obligatia de predare; b. vanzator, numai daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie; c. vanzator, daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie sau suspensiva.
177. Ce este raspunderea civila contractuala: a. un efect al oricarui contract; b. obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sau prin

neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat; c. un efect specific al contractelor sinalagmatice.
178. Care sunt conditiile raspunderii civile contractuale: a. fapta ilicita care consta in neexecutarea obligatiilor contractuale asumate de

creditor; b. existenta unui prejudiciu in patrimoniul debitorului; c. existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudiciul creditorului.
179. Cum se clasifica despagubirile sau daunele interese: a. despagubiri cominatorii; b. despagubiri compensatorii; c. despagubiri conventionale. 180. Care sunt modalitatile de evaluare a despagubirilor sau daunelor-interese: a. evaluarea legala; b. evaluarea stabilita prin intermediul executorului judecatoresc; c. evaluarea stabilita de un notar public. 181. Care sunt conventiile de modificare a raspunderii contractuale: a. de stabilire a raspunderii; b. exoneratoare de raspundere; c. nu sunt permise de lege conventii de modificare a raspunderii contractuale. 182. Cum se clasific obligatiile n functie de izvorul lor a. obligatii nscute din lege; b. obligatii nscute din conventia prtilor c. obligatii nscute din acte juridice si din fapte juridice 183. Cum se clasific obligatiile n raport de obiectul lor

a. obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face ceva; b. obligatii perfecte si obligatii imperfecte; c. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor. 184. 1. Cum se clasific obligatiile dup sanctiunea lor: a. obligatie civil perfect; b. obligatie moral; c. obligatie simpl. 185. Cum se clasific obligatiile dup opozabilitatea lor a. obligatii determinate (de rezultat) b. obligatii opozabile si tertilor; c. obligatii de diligent (de mijloace) 186. Care este definitia contractului a. manifestarea de voint fcut cu intentia de a produce efecte juridice; b. acordul unei persoane pentru a naste, modifica sau stinge un raport juridc; c. acordul ntre dou sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge ntre dnsii

un raport juridic.

187. Cum se clasific contractele dup modul de formare: a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit 188. Cum se clasific contractele dup continutul lor: a. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit; b. contracte unilaterale si contracte bilaterale; c. contracte comuntative si contracte aleatorii. 189. Cum se clasific contractele dup scopul urmrit de prti: a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit. 190. Care sunt incapacittile generale n materia capacittii de a contracta: a. situatia minorilor; b. interzisii judectoresti; c. minorii care nu au mplinit vrsta de 16 ani. 191. Care sunt incapacittile partiale sau speciale n materia capacittii de a contracta: a. vnzarea ntre soti;

b. persoanele solvabile nu pot cumpra bunurile care se vnd prin licitatie public c. tutorii nu pot cumpra bunuri ct timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost

date si primite.
192. Care sunt conditiile consimtmntului: a. s fie exprimat; b. s fie interiorizat; c. s fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. 193. Ce este oferta de a contracta (policitatiunea): a. este o propunere fcut unei anumite persoane sau publicului de a ncheia un

contract n anumite conditii;

b. este o propunere fcut unei anumite persoane sau publicului de a ncheia un

contract n anumite conditii, care trebuie s fie fcut numai n form scris;
c. este o propunere fcut unei anumite persoane sau publicului de a ncheia un

contract n anumite conditii care trebuie s fie numai expres.

194. Care este forta obligatorie a ofertei: a. forta obligatorie a ofertei se analizeaz att nainte ct si dup ncheierea

contractului; b. forta obligatorie a ofertei de a contracta este reglementat n Codul civil; c. oferta devine caduc n situatia n care ofertantul devine incapabil sau moare mai nainte de acceptarea ofertei.
195. Care sunt conditiile cerute pentru acceptarea ofertei: a. s fie pur si simpl; b. poate s intervin si dup ce oferta a fost revocat; c. n toate cazurile poate s provin de la orice persoan interesat s ncheie

contractul.
196. Care este momentul ncheierii contractului: a. el stabilit conform sistemului emisiunii (al declaratiunii) b. cel stabilit conform sistemului expedierii acceptrii; c. cel stabilit conform sistemului receptiei acceptrii de ctre ofertant (sistemul

primirii acceptrii).
197. 1.

Care este importanta determinrii momentului ncheierii contractului:

a. determin locul ncheierii contractului; b. cnd apare un conflict de legi n spaiu, n raport de acest moment se stabilete c.

legea aplicabil; n cazul contractelor translative de proprietate avnd ca obiect bunuri generic determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc n momentul ncheierii

contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suport de cumprtor.

198. Care este locul ncheierii contractului:

se determin n acelasi mod, indiferent dac ncheierea contractului s-a realizat ntre prezenti, prin telefon sau prin corespondent; b. dac ncheierea contractului se realizeaz prin telefon, locul ncheierii contractului este acela unde se afl acceptantul; c. dac ncheierea contractului se realizeaz prin telefon, locul ncheierii contractului este acela unde se afl oferantul.
199.

a.

Care sunt principiile care guverneaz efectele contractului:

a. pacta sunt servanda; b. simulatia; c. stipulatia pentru altul.

200. Ce nseamn interpretarea contractului:

a determina ntelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestrii de voint a prtilor, n strns corelatie cu vointa lor intern; b. stabili regulile generale de interpretare a contractului; c. a stabili regulile speciale de interpretare a contractului.
201. Ce nseamn principiul obligativittii contractului: a. contractul produce efecte numai fat de prtile contractante; b. onventiile legal fcute au putere de lege ntre prtile contractante; c. reprezint modul de a defini obligativitatea contractului n raport cu tertii. 202.

a.

Care sunt exceptiile de la principiul obligativittii contractului n raporturile dintre prti:

a. stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia; c. denuntarea unilateral a contractului. 203. Care sunt exceptiile de la principiul relativittii efectelor contractului: a. denuntarea unilateral a contractului; b. promisiunea faptei altuia; c. stipulatia pentru altul. 204. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul):

a. este un contract prin care debitorul se oblig fat de creditor s determine o tert

persoan s-si asume un angajament juridic n folosul creditorului din contract;

b. o exceptie de la principiul obligativittii contractului; c. un contract prin care o parte dispune ca cealalt parte s dea, s fac sau s nu fac

ceva n folosul unei terte persoane care nu particip la ncheierea contractului.

205. Cum este definit stipulatia pentru altul: a. este un contract prin care debitorul se oblig fat de creditor s determine o tert

persoan s-si asume un angajament juridic n folosul creditorului din contract;

b. este un contract prin care o parte dispune ca cealalt parte s dea, s fac sau s nu

fac ceva n folosul unei terte persoane care nu particip la ncheierea contractului;
c. posibilitatea recunoscut de lege unor persoane strine de un contract de a actiona

mpotriva uneia din prtile contractante, invocnd contractul la a crui ncheiere nu au participat.
206. Care sunt aplicatiile stipulatiei pentru altul: a. n materia rentei viagere; b. n materia actiunilor directe; c. n materia contractului de nchiriere fr termen. 207. Care sunt conditiile de valabilitate ale stipulatiei pentru altul: a. consimtmntul tertului beneficiar; b. persoana tertului beneficiar poate s fie determinat si ulterior ncheierii

contractului; c. vointa de a stipula (animus stipulandi).

208. Ce este actiunea direct prin invocarea contractului de ctre tert: a. posibilitatea recunoscut de lege unor persoane strine de un contract de a actiona

mpotriva uneia din prtile contractante, invocnd contractul la a crui ncheiere nu au participat; b. este un contract prin care debitorul se oblig fat de creditor s determine o tert persoan s-si asume un angajament juridic n folosul creditorului din contract; c. este un contract prin care o parte dispune ca cealalt parte s dea, s fac sau s nu fac ceva n folosul unei terte persoane care nu particip la ncheierea contractului.
209. Cum este definit simulatia: a. ca fiind o exceptie de la principiul obligativittii contractului; b. ca fiind o exceptie de la principiul relativittii contractului; c. ca fiind o exceptie de la principiul opozabilittii contractului

210. Care sunt conditiile simulatiei: a. contractul public s se ncheie ntotdeauna n form autentic; b. actul secret s se ncheie anterior sau concomitent cu actul public; c. actul secret s se ncheie anterior sau posterior actului public. 211. Care sunt formele simulatiei: a. promisiunea faptei altuia; b. contractul deghizat; c. stipulatia pentru altul. 212. Care sunt scopurile urmrite prin simulatie:

scopul general si abstract este evitarea raportului donatiilor si reductiunii liberalittilor excesive; b. scopul concret este acela al asunderii de ctre prti a cuprinsului ori a existentei acordului de voint fat de terti; c. scopul general si abstract este acela al asunderii de ctre prti a cuprinsului ori a existentei acordului de voint fat de terti.
213. Care sunt efectele simulatiei: a.

a.

actul secret care modific un act public are putere att ntre prtile contractante si succesorii lor universali, ct si fat de terti; b. inopozabilitatea fat de terti a situatiei juridice create prin actul secret; c. nulitatea actului secret.

214. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice: a. riscul contractului; b. inpozabiltatea; c. nulitatea. 215. Care sunt cazurile practice ale exceptiei de neexecutare: a. n materia contractului de schimb; b. n materia contractului de locatiune; c. n materia contractului de mandat. 216. Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului: a. reciprocitatea obligatiilor nscute din contractul sinalagmatic; b. interdependenta obligatiilor nscute din contractul sinalagmatic; c. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nscute din contractul sinalagmatic.

217. Care sunt conditiile exceptiei de neexecutare: a. obligattiile reciproce ale prtilor s-si aib temeiul n acelasi contract; b. debitorul s fi fost pus n ntrziere; c. prtile s fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce. 218. Ce este rezolutiunea contractului: a. o sanctiune a neexecutrii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare

succesiv; b. o sanctiune a neexecutrii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediat; c. o consecint a neexecutrii contractului ca urmare a unei imposibilitti fortuite.
219. Prin ce se deosebeste rezolutiunea contractului de nulitatea contractului: a. cauzele nulittii sunt posterioare momentului ncheierii contractului; b. cauza rezolutiunii este ntotdeauna posterioar ncheierii contractului; c. cauza rezolutiunii este concomitent ncheierii contractului.. 220. Care este temeiul juridic al rezolutiunii contractului: a. b. c.

reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nscute din contractul sinalagmatic, mprejurarea c fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridic a celeilalte; efectul specific al unui contract sinalagmatic; nerespctarea unei conditii de validitate la momentul ncheierii contractului.

221. Care sunt conditiile cerute pentru admiterea rezolutiunii judiciare: a. niciuna dintre prti s nu-si fi executat obligatiile sale; b. neexecutarea s fi fost imputabil prtii care nu si-a ndeplinit obligatia; c. debitorul obligatiei neexecutate s nu fi fost pus n ntrziere. 222. Ce sunt pactele comisorii: a. sunt clauze contractuale exprese prin care prtile prevd rezolutiunea contractului

pentru neexecutarea obligatiilor uneia din ele;

b. se confund cu conditia rezolutorie expres; c. intentia prtilor de a stipula un pact comisoriu poate s rezulte implicit. 223. Ce este rezilierea contractului: a. b.

este sanctiunea care se aplic n cazul neexecutrii culpabile a unui contract cu executare succesiv; este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru

cauz de neexecutare, numai pentru trecut;

c. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru

cauz de neexecutare, att pentru trecut ct si pentru viitor.

224. Ce este riscul contractului: a. un efect specific al contractelor sinalagmatice; b. un efect al tuturor contractelor; c. o exceptie de la principiul obligativittii contractului. 225. Care sunt aplicatiile regulii res perit debitori: a. n materie de mandat; b. n materia contractului de antrepriz; c. n materia contractului de schimb. 226. Cine suport riscul n contractele sinalagmatice translative de proprietate: a. vnztorul, n cazul unui bun cert, dac nainte de pieirea lucrului, vnztorul

fusese pus n ntrziere ntruct nu-si executase la termenul prevzut obligatia de predare; b. vnztorul, numai dac vnzarea s-a fcut sub conditie rezolutorie; c. vnztorul, dac vnzarea s-a fcut sub conditie rezolutorie sau suspensiv.
227. Ce este rspunderea civil contractual: a. un efect al oricrui contract; b. obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului su prin

neexecutarea, executarea necorespunztoare ori cu ntrziere a obligatiilor nscute dintr-un contract valabil ncheiat; c. un efect specific al contractelor sinalagmatice.
228. Care sunt conditiile rspunderii civile contractuale: a. fapta ilicit care const n neexecutarea obligatiilor contractuale asumate de

creditor;
b. existenta unui prejudiciu n patrimoniul debitorului; c. existenta unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit a debitorului si prejudiciul

creditorului.
229. Cum se clasific despgubirile sau daunele interese: a. despgubiri cominatorii; b. despgubiri compensatorii; c. despgubiri conventionale.

230. Care sunt modalittile de evaluare a despgubirilor sau daunelor-interese: a. evaluarea legal; b. evaluarea stabilit prin intermediul executorului judectoresc; c. evaluarea stabilit de un notar public. 231. Care sunt conventiile de modificare a rspunderii contractuale: a. de stabilire a rspunderii; b. exoneratoare de rspundere; c. nu sunt permise de lege conventii de modificare a rspunderii contractuale. 232. Care sunt caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumprare: a. ntotdeauna, contract consensual; b. n principiu, contract consensual; c. contract aleatoriu. 233. Ce este promisiunea de vnzare: a. este un antecontract din care se naste un drept de creant; b. este numai unilateral; c. ca si oferta de a contracta este un act juridic unilateral. 234.

Ce caractere juridice prezint contractul de mandat:

a. contract intuitu personae b. contract real; c. solemn, cu exceptiile prevzute de lege.

235. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat: a. de esenta contractului, contract cu titlu gratuit; b. contract unilateral; c. de natura contractului, contract cu titlu gratuit. 236. Care este sanctiunea care intervine pentru neexecutarea obligatiilor de ctre una din

prtile contractului de locatiune:

a. rezolutiunea; b. rezilierea; c. nulitatea. 237. Cnd trebuie s fie ndeplinit conditia existentei obiectului contractului:

a. la momentul ncheierii contractului; b. ulterior ncheierii contractului; c. att nainte ct si dup ncheierea contractului. 238. Care este sanctiunea care se aplic n sistemul dreptului civil romn care intervine

pentru nevalabilitatea cauzei contractului:

a. nulitatea relativ; b. inopozabilitatea; c. nulitatea absolut. 239. Lipsa cauzei atrage nulitatea absolut a contractului, cnd se datoreaz: a. lipsei formei autentice, n cazul contractelor solemne; b. lipsei remiterii bunului n contractele reale; c. elementului aleatoriu riscul n contractele aleatorii. 240. n ce cazuri se consider c tcerea poate s nsemne acceptare a ofertei: a. numai n cazurile expres prevzute de lege; b. n cazul ofertei fr termen; c. dac prtile au convenit, anterior, ca simpla tcere dup primirea ofertei s aib

valoare de acceptare.
241.

Care sunt consecintele pe care le produce momentul ncheierii contractului:

a. n raport de acest moment, n toate contractele translative de proprietate se

transmite dreptul de proprietate;

b. n raport de acest moment se apreciaz posibilitatea de revocare, precum si

caducitatea ofertei;
c. n raport de acest moment cumprtorul suport riscul pierii bunului, n toate

cazurile.
242. Care sunt regulile speciale de interpretare a contractelor: a. prioritatea vointei reale a prtilor; b. clauzele ndoielnice nu se interpreteaz deoarece nu produc niciun efect; c. clauzele ndoielnice se interpreteaz n sensul care reiese din natura contractului. 243. Ce este denuntarea unilateral a contractului: a. exceptie de la principiul obligativittii contractului; b. cauz de nulitate a contractului; c. exceptie de la principiul opozabilittii fat de terti a contractului.

244.

Ce este prorogarea legal:

a. un caz de modificare a fortei obligatorii a contractului, independent de vointa

prtilor;
b. o exceptie de la principiul opozabilittii fat de terti a contractului; c. o exceptie de la principiul relativittii efectelor contractului. 245. Care sunt cazurile de actiuni directe reglementate de Codul civil: a. n materia contractului de asigurare; b. n materia contractului de mandat; c. n materia rentei viagere. 246. Care sunt cazurile de aplicatii ale stipulatiei pentru altul: a. n materia donatiei cu sarcin n favoarea unui tert b. n materia contractului de antrepriz; c. n materia contractului de mandat. 247. Cnd trebuie ncheiat actul secret pentru a ne afla n prezenta simulatiei: a. anterior sau concomitent cu actul public; b. posterior actului public; c. att anterior ct si posterior actului public. 248. Care sunt conditiile cerute pentru exercitarea actiunii n rezolutiune: a. s existe o neexecutare a obligatiilor din contract, imputabil sau neimputabil

debitorului;
b. neexecutarea s se datoreze unei cauze fortuite, independente de vointa

debitorului;
c. debitorul obligatiei neexecutate s fi fost pus n ntrziere. 249. Care este sanctiunea aplicabil n cazul n care n momentul vnzrii lucrul vndut era

pierit n tot:
a. nulitatea relativ; b. plata de daune interese; c. nulitatea absolut. 250. Care sunt optiunile cumprtorului, dac bunul a pierit n parte: a. s cear executarea asupra prtii rmase din lucru cu o reducere proportional din

pret;
b. s cear s se constate nulitatea absolut a contractului;

c.

s cear plata unor daune interese.