Universitatea Spiru Haret Facultatea Drept si Administraie public Disciplina: Introducere n stiina economic Anul I, I, F!

si ID "ista subiectelor de e#amen $tematica% &' (evoi $trebuine% umane' De)iniie, clasi)icare, caracteristici $ p*' &+,&-%
(evoile umane sunt concreti.ate in cerine materiale si spirituale, bunuri si servicii, mediu ecolo*ic ale vieii si activitii oamenilor' /le constituie impulsul si motivaia oricrei activiti umane' In )uncie de di)erite criterii de clasi)icare, nevoile umane pot )i *rupate in: nevoi naturale, sociale si raionale0 nevoi primare si superioare0 nevoi individuale, de *rup si *enerale ale societii etc' Ins, indi)erent de tipul lor, nevoile au cateva caracteristici: a% caracterul dinamic, in sensul c, de la o perioad la alta, au loc modi)icri in structura si nivelul calitativ al cerinelor de consum0 b% sunt reproductibile sau re*enerabile, in sensul c satis)acerea unei nevoi sau a alteia durea. numai un anumit timp, dup care se mani)est din nou0 c% caracterul complementar, in sensul c satis)acerea unei nevoi *enerea. o alta0 d% sunt concurente, in sensul c unele se e#tind, iar altele se restran*, avand loc si substituirea unora cu altele'

1' !esurse economice' De)iniie, clasi)icare $ p*' &-,&2% +' !aritatea si ale*erea' 3ostul de oportunitate $ al ale*erii%' 3urba posibilitilor de producie $ p*' &2,14 % 5' Activitatea economic si structurile acesteia $ p*' 14,1+%
Activitatea economic este o component )undamental a aciunii umane, in cadrul creia, prin alocarea si )olosirea resurselor economice, au loc procesele de producie, de circulaie, de distribuie si consum de bunuri si servicii, in vederea satis)acerii trebuinelor' Structura activitii economice cuprinde urmtoarele componente )undamentale: a% producia, in cadrul creia, prin combinarea )actorilor, oamenii produc bunuri materiale si servicii0 b% circulaia, ce asi*ur trecerea bunurilor economice de la productor la consumator0 c% distribuia, ce asi*ur repartiia bunurilor si serviciilor pe destinaiile lor $satis)acerea nevoilor de consum sau de producie%0 d% consumul, )olosirea bunurilor si serviciilor pentru satis)acerea nevoilor' Structura activitii economice poate )i anali.at si din alte un*6iuri de vedere: structura te6nolo*ic, de ramur, pe sectoare, teritorial' Important este si structura vertical a activitii econoice, in cadrul creia putem evidenia: a% microeconomia 7 activitatea economic la nivelul unitii economice0 b% me.oeconomia 7 activitatea la nivel de ramur economic si .on economic0 c% macroeconomia 7 activitatea economic la nivelul economiei naionale0 d% mondoeconomia 7 ansamblul economiilor naionale in interdependena

lor'

8' Stiina economic' 9rivire istoric $ p*' 1+,1: %

economia politic cercetea. modul cum decid oamenii s utili.e.e resursele productive rare sau limitate, in vederea crerii de mr)uri sau servicii variate, spre a le reparti.a pentru scopuri de consum intre di)erii membri ai societii' /#ist ins si alte de)iniii date economiei
8

politice' 3a o sinte. a acestora, putem spune c obiectul economiei politice ca stiin l constituie studierea vieii economice reale, a )enomenelor si proceselor economice care au loc n domeniul produciei, sc6imbului, repartiiei si consumului de bunuri materiale si servicii, a relaiilor cau.ale, a le*ilor si cate*oriilor economice, pe di)eritele trepte ale evoluiei societii, o)erind un mod economic stiini)ic de *andire si aciune, putere de anticipare si raionalitate, inand seama de con)runtarea nevoilor nelimitate cu resursele limitate'

:' /conomia politic' ;biect de studiu' De)iniie $ p*' 1-,1<%

obiectul economiei politice ca stiin l constituie studierea vieii economice reale, a )enomenelor si proceselor economice care au loc n domeniul produciei, sc6imbului, repartiiei si consumului de bunuri materiale si servicii, a relaiilor cau.ale, a le*ilor si cate*oriilor economice, pe di)eritele trepte ale evoluiei societii, o)erind un mod economic stiini)ic de *andire si aciune, putere de anticipare si raionalitate, inand seama de con)runtarea nevoilor nelimitate cu resursele limitate'

-' "ocul economiei politice in sistemul stiinelor economice $ p*' 1<,+4%

/conomia politic, stiin economic )undamental, o)er ba.a teoretic si metodolo*ic *eneral stiinelor economice in ansamblul lor'

2' =etoda in stiina economic $ p*' +4,++%

9rocedeele ce caracteri.ea. metoda in stiinele economice sunt urmtoarele: abstracti.area, inducia, deducia, imbinarea metodei istorice cu cea lo*ic, anali.a $cantitativ si calitativ0 po.itiv si normativ0 static si dinamic%, sinte.a si e#perimentul economic

<' /conomia natural si economia de sc6imb $ p*' +:,51% &4' /conomia de pia' >rsturi caracteristice $ p*' 52,8+% &&' Avanta?ul absolut si relativ al speciali.rii $ p*' +2,5&% &1' @anii' De)iniie' Forme ale banilor $ p*' 51,55 % &+' Funciile banilor $ p*' 55,52% &5' =odelul teoretic $ideal% si modele reale de economie de pia $ p*' 5<,8+% &8' A*enii economici' De)iniie, principalii a*eni $ p*'8+,85%

&:' Flu#uri economice' Forme' 3ircuit economic $ p*' 85,8-% &-' 9iaa' D)iniie' >ipuri de pia $ p*' :&,:5%
9iaa e#prim relaiile economice dintre oameni, dintre a*enii economici, relaii care se des)soar intr,un anumit spaiu, in cadrul cruia se con)runt cererea cu o)erta de mr)uri, se )ormea. preurile, au loc ne*ocieri si acte de van.are 7 cumprare, in condiii de concuren' tipuri de pia: a% din punctul de vedere al obiectului tran.aciei economice: piaa bunurilor de consum )inal, piaa )actorilor de producie $care, la randul
&&

ei, include piaa resurselor naturale, piaa muncii si piaa capitalului%, piaa monetar, piaa )inanciar $inclusiv bursa%0 b% din punctul de vedere al e#tinderii teritoriale: piaa local, piaa re*ional, piaa naional si piaa mondial0 c% din punctul de vedere al des)surrii concurenei: piaa cu concuren per)ect sau pur si piaa cu concuren imper)ect $)ormat, la randul ei, din piaa cu concuren monopolistic, de tip oli*opol, monopol, monopson, oli*opson etc'%'

&2' 3ererea' De)iniie' Factoriicare in)luenea. dinamica cererii $ p*' :5,:8%

3ererea si o)erta sunt componentele )undamentale ale pieei, iar raportul dintre ele constituie o )orm de e#primare a relaiei dintre producie si consum, in condiiile economiei de sc6imb' 9rincipalii )actori de care depinde cererea sunt nevoile oamenilor, venitul si preul'

&<' !elaia cererii cu venitul $ p*' :8,::%

3ererea de mr)uri repre.int nevoile de bunuri si servicii care se satis)ac prin intermediul pieei, adic prin van.are,cumprare' 3ererea are drept suport puterea de cumprare a oamenilor0 ea e#prim cantitatea de bunuri si servicii cerute, la un moment dat, la preurile e#istente, considerand date veniturile si pre)erinele cumprtorilor' 3ererea poate )i: a% individual $din partea unui sin*ur cumprtor la un bun economic%0 b% total $din partea tuturor cumprtorilor la un bun economic%0 c% a*re*at sau *lobal $din partea tuturor cumprtorilor la toate bunurile e#istente%' 3a volum, structur si nivel al cerinelor de consum, cererea are caracter dinamic'

14' !elaia cererii cu preul' "e*ea *eneral a cererii $p*' ::,:-%

9reul constituie un )actor care e#ercit o mare in)luen asupra cererii de bunuri si servicii' 3ererea se a)l in raport invers proporional )a de pre: cand preul creste, cererea scade, deoarece la un venit dat posibilitatea de cumprare se micsorea.0 invers, cand preul scade, cererea creste' Ast)el, cererea este o )uncie descresctoare )a de pre'

1&' /lasticitatea cererii si tipuri de cerere $ p*' :-,-4%

3ererea de mr)uri nu este o mrime )i#' Sensibilitatea acesteia )a de variaia preului sau a venitului repre.int elasticitatea cererii' 3oe)icientul de elasticitate a cererii in raport de pre $calculat ca raport

intre variaia cantitii cerute si variaia preului%, in principiu, este ne*ativ, deoarece atunci cand preul creste, cererea scade, iar raportul dintre dou semne di)erite d semnul ne*ativ'tipuri de cerere: a% cerere inelastic $variaia cererii este mai mic decat variaia preului%0 b% cerere per)ect inelastic $total insensibil la variaia preului%0 c% cerere elastic $variaia cererii este mai mare decat variaia preului%0 d% cerere per)ect elastic $cererea creste continuu la un nivel dat al preului%0 e% cerere cu elasticitate unitar $variaia cererii este e*al cu variaia preului%

11' /)ectul de venit si e)ectul de substituie $ p*' -4,-&%

In ca.ul bunurilor substituibile $de e#emplu untul si mar*arina%, are loc si )enomenul elasticitii incrucisate a cererii, care msoar sensibilitatea cererii la bunul A, cand preul bunului @ se modi)ic

1+' 3ererea atipic $ p*' -&,-1%

In practic, e#ist si situaii de cerere atipic, adic e#cepii de la le*ea *eneral a cererii: dac preul creste, creste si cererea, dac preul scade, scade si cererea' 3omportamentul atipic al cererii se produce in mai multe ca.uri: e)ectul Ai))en, e)ectul de anticipare din partea consumatorilor, e)ectul de venit nul in ca.ul bunurilor de lu# )oarte scumpe, e)ectul de ostentaie si snobism din partea unor consumatori, e)ectul de in)ormare imper)ect, dar si ca.ul bunurilor importante )r inlocuitori, cand mrimea preului, in *eneral, nu atra*e dup sine o diminuare a cererii'

15' ;)erta' De)iniie' Factorii care in)luenea. dinamica o)ertei $ p*' -+% ;)erta
repre.int cantitatea de bunuri si servicii destinate van.rii, pe pia, la un moment dat;)erta de mr)uri, in dinamica ei, depinde de mai muli )actori: a% evoluia cererii de bunuri si servicii0 b% disponibilitatea )actorilor de producie sau raritatea si randamentul economic al acestora0 c% costul de producie $de )apt, costul mar*inal%0 d% preul de van.are al mr)ii0 e% posibilitatea de stocare a bunurilor si costul stocrii etc' ;)erta este o )uncie cresctoare de pre0 ea se a)l in raport direct proporional )a de pre, adic o)erta creste cand preurile cresc si se micsorea. cand preurile scad

18' !elaia o)ertei cu preul' "e*ea *eneral a o)ertei $ p*' -+,-5%

/lasticitatea o)ertei in raport de pre repre.int reacia o)ertei la modi)icrile preului' /a se msoar prin coe)icientul de elasticitate a o)ertei, calculat prin raportarea modi)icrii cantitilor o)erite la modi)icarea preului de van.are'

1:' /lasticitatea o)ertei in raport cu preul' >ipuri de o)ert $ p*' -5,-- %

In )uncie de modul in care o)erta reacionea. la modi)icrile de preuri, se distin*: a% o)erta elastic $variaia o)ertei este mai mare decat variaia preului%0 b% o)ert cu elasticitate unitar $variaia o)ertei este e*al cu variaia preului%0 c% o)ert per)ect elastic $la un nivel dat al preului, cantitatea o)erit creste continuu%0 d% o)erta inelastic $modi)icarea o)ertei este mai mic decat modi)icarea preului%0 e% o)erta per)ect inelastic $la orice

variaie a preului, o)erta nu se modi)ic%

1-' /c6ilibrul pieei' 9reul de ec6ilibru si cantitatea de ec6ilibru $ p*' --,2&%

/c6ilibrul pieei re)lect situaia in care cantitile o)erite si cele cerute sunt e*ale, la preul pieei' Se poate deci spune c piaa este in ec6ilibru la preul care permite e*alitatea cantitii cerute de consumatori cu cea o)erit de productori' Atunci cand se ia in calcul o sin*ur pia a unui produs, vorbim despre un ec6ilibru parial, iar cand sunt luate in calcul toate pieele, inand seama de interdependena lor, vorbim despre ec6ilibru *eneral'

12' @unul economic' De)iniie' 3lasi)icare $ 25 7 2: % 1<' Factorii de producie' De)iniie si )ormele acestora $ p*' &45,&4<%
Intreprin.torii, pentru a produce bunuri destinate consumului, isi procur )actori de producie' Acestia repre.int resursele economice atrase in circuitul economic, a)late in miscare ca )lu#uri' In *eneral, se consider c la producerea bunurilor particip trei )actori: munca, natura $pmantul% si capitalul' Acestor )actori clasici li se pot adu*a si: intreprinderea $antreprenoriatul%, pro*resul te6nic, inovaia si resursele in)ormaionale'

+4' 3ombinaea )actorilor de producie $ p*' &4<,&&1%

3ombinarea )actorilor de producie repre.int un mod speci)ic de unire a )actorilor de producie privit atat sub aspect cantitativ, cat si structural 7 calitativ0 atat din punct de vedere te6nic, cat si economic' 3ombinarea )actorilor de producie repre.int un mod speci)ic de unire a )actorilor de producie privit atat sub aspect cantitativ, cat si structural 7 calitativ0 atat din punct de vedere te6nic, cat si economic' In combinarea )actorilor de producie, intreprin.torul porneste de la premisele: a% caracterul limitat al )actorilor supusi combinrii0 b% caracteristicile )actorilor de producie si concordana lor cu speci)icul activitii0 c% con?unctura pieelor )actorilor de producie' 3ombinarea este posibil datorit urmtoarelor proprieti ale )actorilor de producie: a% divi.ibilitatea $posibilitatea )actorului de a se impri in subuniti omo*ene, )r a )i a)ectat calitatea lui%0 b% adaptabilitatea $capacitatea de asociere a unei uniti dintr,un )actor cu mai multe uniti din alt )actor%0 c% complementaritatea $la o producie dat, o anumit cantitate dintr,un )actor se asocia. doar cu o cantitate determinat de ceilali )actori%0 d% substituibilitatea $posibilitatea de a inlocui o cantitate dintr,un )actor printr,o cantitate determinat din alt )actor, meninand acelasi nivel al produciei%' 3ombinarea va presupune nu doar unirea lor, ci si substituirea lor'

+&' 9roductivitatea' De)iniie si modaliti de e#primare $ p*'&1+, &18 % +1' 9roductivitatea muncii' De)iniie, indicatori de msurare, )actori de crestere $ p*' &1:,&12%0 $&+&, &+8 %

++' !andamentul capitalului' Indicatori de msurare $ p* &1<, &+4 % +5' 3ostul de producie' De)inire, )orme, importan $ p*' &+2,&5&%
3ostul de producie repre.int, in )orm bneasc, totalitatea c6eltuielilor e)ectuate si suportate de ctre a*enii economici pentru producerea si des)acerea de bunuri materiale si servicii'

+8' =rimea costului' >ipuri de costuri $p*' &5&,&52%

Se pot delimita urmtoarele concepte: a% costul contabil, care re)lect, in bani, c6eltuielile e)ectiv suportate de intreprindere, re.ultate din
&-

evidena contabil0 b% costul economic cuprinde, pe lan* costul contabil, si consumul de resurse care nu presupune pli e)ective evideniate sub )orm de c6eltuieli0 c% costul e#plicit indic c6eltuielile e)ectuate de intreprindere si inre*istrate in costurile e)ectiv pltite $este insusi costul contabil%0 d% costul implicit re)lect acel consum de resurse al intreprinderii, neinclus in costul e)ectiv pltit0 e% costul de oportunitate repre.int valoarea celei mai bune sanse sacri)icate in procesul de ale*ere a variantei optime' In practic, se determin urmtoarele tipuri de costuri: A' 3ostul *lobal, care repre.int ansamblul c6eltuielilor necesare obinerii unui volum de producie dat, dintr,un bun@' 3ostul mediu $unitar% e#prim costurile *lobale pe unitatea de produs' 3' 3ostul mar*inal $suplimentar% e#prim sporul de cost total necesar pentru obinerea unei uniti suplimentare de producie

+:' !elaia costului mediu cu costul mar*inal $p*' &52,&84%

3ostul mediu total este dependent de costul mar*inal: a% costul mediu total este descresctor atunci cand costul mar*inal se micsorea. mai accentuat, )iindu,i in)erior0 b% costul mediu total este cresctor atunci cand costul mar*inal creste mai accentuat, )iindu,i superior0 c% costul mar*inal este e*al cu costul mediu total atunci cand costul mediu total este minim' De asemenea, pe termen lun*, costul
&2

mediu total si costul mar*inal sunt e*ale si constante atunci cand, la un nivel dat al preurilor )actorilor de producie, costul total sporeste in aceeasi proporie cu producia'

+-' =inimi.area costului' !elaia costurilor cu productivitatea muncii'$ p*' &8&,&85%

9rincipalele ci de reducere a costului sunt urmtoarele: a% ale*erea procesului de producie cel mai e)icient din punct de vedere te6nic, economic si ecolo*ic0 b% cumprarea )actorilor de producie la preurile cele mai mici $)r a ne*li?a calitatea%0 c% cresterea randamentului utili.rii )actorilor de producie0 d% asi*urarea reducerii costurilor in toate )a.ele muncii0 e% reali.area obiectivelor stabilite, inand cont de resursele disponibile, de condiiile de producie e#istente si de
&<

restriciile economice0 )% identi)icarea produselor care *enerea. consumuri ener*etice mari si a produselor care aduc pierderi'

+2' /c6ilibrul productorului' !elaiile dintre costuri si incasri' 9ra*ul de rentabilitate $p*' &85,&82% +<' 3oncurenta' De)iniie, intensitate' Funciile concurenei si rolul statului $p*' &:-, &-4% 54' 9reul' De)iniie si )actorii si determinani' 9iaa cu concuren per)ect si imper)ect'3aracteri.are si tipuri de piee' Intervenia statului in domeniul preurilor $ p*' $&-&,&<<%
9reul 7 e#presie bneasc a valorii mr)ii sau suma de bani care se plteste pentru a dobandi o unitate dintr,un bun economic' (ivelul
14

preului este in)luenat de o serie de )actori cum sunt: a% costul de producie0 b% raportul cerere,o)ert0 c% calitatea0 d% pre.entareaambalarea etc'

5&' 9iaa muncii' De)iniie' 9articulariti si )uncii $ p*' 141,145%

9iaa muncii 7 spaiu economic in cadrul cruia se con)runt cererea de munc cu o)erta de munc, au loc ne*ocieri privind an*a?area salarial' 9articulariti si )uncii ale pieei muncii

51' 3ererea de munc' De)iniie si )actorii cererii $ p*' 145,14- %

3ererea de munc este necesarul de munc din partea a*enilor economici la un moment dat, care se satis)ace prin intermediul pieei muncii, prin relaii de an*a?are salarial' Se e#prim prin locurile de munc' Factorii care in)luenea. cererea de munc: a% nivelul salariului0 b% costul mar*inal al muncii0 c% )lu#ul investiional0 d% substituirea )actorului munc0 e% )a.a ciclului economic0 )% con?unctura economic si social pe plan intern si internaional'

5+' ;)erta de munc' De)iniie si )actorii o)ertei $individuale si totale $ p*' 14-,1&&%
;)erta de munc si disponibilitile de )or de munc 7 relaie de la parte la intre*' Disponibilitile de munc repre.int populaia apt de munc pre.ent intr,o ar pe perioad dat de timp' ;)erta de munc corespunde populaiei disponibile active' Factori care in)luenea. mrimea populaiei disponibile active: demo*ra)ic 7 raportul natalitate 7 mortalitate0 re*lementri ?uridice0 durata sptmanii de lucru0 structura pe se#e' ;)erta de munc individual 7 numrul de ore de munc $sau timpul de munc% pe care un salariat doreste s le e)ectue.e0 )actori care o in)luenea.' ;)erta de munc total 7 o)ertele individuale totale ale se*mentelor pieei muncii, )ormat din cei an*a?ai sau in cutarea unui loc de munc'

55' Salariul si ec6ilibrul pieei muncii' De)iniia salariului' !olul si limitele salariului in reali.area ec6ilibrului $ p*' 1&&, 1&2%

Salariul, accepiuni di)erite privind de)inirea: a% sum de bani cu care este remunerat )actorul munc participant la obinerea re.ultatelor unei activiti economice0 b% pre pentru care oamenii isi inc6iria. )ora de munc0 c% pre al )orei de munc 7 mar)' Salariu cost 7 c6eltuial pentru a*entul economic0 venit pentru salariai' Abordri conceptuale privind salariul 7 venit $Adam Smit6, David !icardo, Ferdinand "assalle, Barl =ar#, C'=' BeDnes, Samuelson etc'%' Salariul de ec6ilibru 7 cand cererea este e*al cu o)erta de munc'

58' Factorii care determin nivelul si dinamica salariului' /)ectul de substituie si e)ectul de venit $ p*' 1&2,11&% Factori care in)luenea. mrimea salariului: a% raportul dintre
cererea si o)erta de )or de munc0 b% c6eltuielile necesare re)acerii si de.voltrii )orei de munc0 c% nivelul preurilor bunurilor si serviciilor de consum0 d% c6eltuieli pentru odi6n si viaa spiritual0 e% sporirea c6eltuielilor de transport, telecomunicaii0 )% mrirea c6iriei0 *% raportul dintre productivitatea muncii si salariul nominal0 6% *radul de or*ani.are a sindicatelor'
1+

/)ectul de substituie 7 reducerea timpului liber si cresterea corespun.toare a timpului destinat muncii, care,i asi*ur lucrtorului venituri mai mari' /)ectul de venit 7 situaia in care salariatul obine un venit su)icient de mare, ast)el incat au loc micsorarea timpului destinat muncii si sporirea corespun.toare a timpului liber'

5:' Formele salariului, importana acestora in politica economic $ p*' 11&,118%

Forme ale salariului: salariu nominal si real0 relaia dintre salariul nominal, pre si salariul real: S!ES(F9 unde S! salariu real,S( salariu nominal 9 nivelul preturilor in procente In dinamica IS!ES!&FS!oG&44 unde S!& salariu real in perioada curenta,S!o salariu real in paerioada anterioara IS!EIS(FI9G&44 unde IS( indicele salariului nominal,I9 indicele preturilor Alte )orme ale salariului: direct, indirect, minim *arantat, colectiv, social' Forme de salari.are: in re*ie, acord, remi.'

5-' 9ro)itul' De)iniie' Dimensiune $ p*' 11-,1+&%

9ro)it 7 partea rmas din venitul total ce revine intreprin.torului dup ce s,au sc.ut toate c6eltuielile a)erente venitului respectiv'

52' Formele pro)itului' =asa si rata pro)itului' 9ro)itul ma#im $ p*' 1+&,1+5% Formele
pro)itului: a% pro)itul brut este partea ce rmane din venitul total dup ce s,au sc.ut c6eltuielile de producie0 b% pro)itul net este partea din pro)itul brut care rmane dup ce au )ost deduse dobanda la capitalul propriu al intreprin.torului, salariul ca recompens pentru activitatea sa, arenda si c6iria pentru terenul si cldirea

care ii aparin, impo.itele si ta#ele ce se suport direct din pro)it0 c% pro)itul normal, le*itim sau ?usti)icat, care repre.int remunerarea serviciilor intreprin.torului, recompensa pentru priceperea sa si rspunderea pe care si,o asum, prima pentru risc si incertitudine0 d% pro)itul pur sau suprapro)itul este acel pro)it *enerat de impre?urri deosebite care nu au le*tur cu activitatea intreprin.torului' /ste obinut de acei intreprin.tori care au o po.iie de monopol in producerea siFsau van.area produselor' Se reali.ea. pe ba.a unor preuri de van.are mai ridicate' =rimea pro)itului: a% masa pro)itului 7 suma absolut ca di)eren intre venitul total $H% si costul de producie $3% $9r E H 7 3%0 b% mrimea relativ $in procente% ca rat:

5<' !enta' 3oninutul si *andirea economic privind renta $ p*' 1+5,1+-%

!enta 7 venitul stabil reali.at de posesorul unui bun imobiliar $pmant, cldiri, construcii, resurse de ap% sau mobiliar $6artii de
1-

valoare, capital bnesc%0 renta economic este plata pentru )olosirea unei resurse economice nesustituibile, a crei o)ert total este insu)icient in raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul acesteia

84' =ecanismul rentei' (ivelul rentei si )ormele acesteia $p*' 1+5 7 15&% =ecanismul
)ormrii rentei presupune e#istena unei situaii de monopol stabil sau temporar care s con)ere deintorului siFsau utili.atorului unei resurse economice o po.iie privile*iat in raport cu ceilali a*eni si care le permite urcarea preului de van.are peste nivelul considerat normal0 Forme ale rentei: )unciar, minier, in construcii, de monopol, de abilitate, consumatorului, productorului, con?unctural, de marc'

8&' 9reul pmantului si )actorii care )luenea. mrimea sa $p*' 15&,15+%

9reul pmantului 7 suma de bani pltit pentru trans)erarea dreptului de proprietate asupra unei supra)ee de teren prin actul de van.are,cumprare' Factori care in)luenea. preul pmantului: cerere,o)ert0 mrimea si evoluia rentei0 nivelul rentei doban.ii0

81' =asa monetar si componentele acesteia $ p*' 15-,15<% 8+' 9iaa monetar ' De)iniie' 3ererea de moned si o)erta de moned $p*' 15<,181% 85' @ncile' Funcii si tipuri de bnci $ p*' 188,182% 88' Dobanda' De)iniie, masa si rata doban.ii $ p*'182,1:55 % 8:' 9iaa capitalului' >itluri de valoare' De)iniie si )uncii $ p*' 1::,1-4 %
9iaa capitalului 7 totalitatea tran.aciilor al crei obiect il constituie titlurile de valoare' /a se scindea. in: a% piaa primar 7

cuprinde totalitatea tran.aciilor al cror obiect il repre.int titlurile de valoare nou emise0 b% piaa secundar 7 include totalitatea tran.aciilor e)ectuate cu titlurile de valoare emise si plasate anterior' >itlurile de valoare 7 inscrisuri emise in ba.a unor le*i, care dau posesorilor lor dreptul de a incasa, anual, un venit variabil sau )i#'
12

3omponente ale titlurilor de valoare: aciuni, obli*aiuni, titluri de rent, bonuri de te.aur'

8-' 9iaa primar a capitalului' 3ererea de titluri de valoare' Henitul cumprtorilor si preul titlurilor de valoare' $ p*' 1-&,124% 82' ;)erta titlurilor de valoare $ p*' 12&,121% 8<' 9iaa secundar a capitalului' @ursele de valori' De)iniie si operaiuni' 3ursul $preul% si )actorii care in)luenea. dinamica sa $ p*' 121,12<% :4' 3onceptul de valut' 3lasi)icarea valutelor $p*' 1<1,1<:% :&' 9iaa valutar' De)iniie $p* 1<:,+4&%
9iaa valutar 7 repre.int acte de vIn.are,cumprare al cror obiect l constituie valutele' 9reul, cursul valutar, este raportul cantitativ, n care o valut se sc6imb cu alta'

:1' 3ursul valutar' /voluie' Datoria e#tern $p*' +48,+&&%

Factorii care in)luenea. cursul valutar: a% cererea si o)erta de valut0 b% puterea de cumprare a valutelor care se sc6imb intre ele0 c% evoluia in)laiei0 d% rata doban.ii0 e% )actorii psi6olo*ic Datoria e#tern subsumea. datoria e#tern privat si public' /a se poate calcula ca sum absolut $totalul datoriei e#terne%, ca sum ce revine pe locuitor $suma absolut a datoriei F numr de locuitori% si ca procent din 9I@'

:+' De)inirea indicatorilor macroeconomici $ p*'&&,&8%

!e.ultatele activitilor economice la nivel macroeconomic se msoar prin urmtorii indicatori:
+&

7 produsul *lobal brut $9A@% e#prim $in )orm monetar% producia de bunuri si servicii a a*enilor economici dintr,o ar, intr,o perioad de timp, inclu.and si consumul intermediar $3I%0 7 produsul intern brut $9I@% e#prim valoarea adu*at brut a bunurilor si serviciilor )inale care au )ost produse in interiorul unei ri de ctre a*enii economici auto6toni si strini, de re*ul, intr,un an' 9I@E9A@,3I 7 produsul intern net $9I(% re)lect mrimea valorii adu*ate nete a bunurilor economice )inale care au )ost produse in interiorul unei ri de ctre a*enii economici auto6toni si strini, intr,un interval de timp' Se poate calcula sc.and din produsul intern brut consumul de capital )i# $amorti.area,Am%0 9I(E9I@,Am

7 produsul naional brut $9(@% e#prim valoarea de pia a produciei )inale brute obinute de ctre a*enii economici naionali atat in interiorul rii, cat si in e#terior0 7 produsul naional net $9((% e#prim mrimea valorii adu*ate nete, a bunurilor si serviciilor )inale obinute de a*enii auto6toni, care acionea. atat in interiorul rii, cat si in e#terior, e#primat in preurile pieei' 9((E9(@,Am /valuat la preurile )actorilor de producie, 9(( este denumit venit naional $H(%'

:5' 3resterea economic' De)iniie si tipuri $ p*'&8,&< %

3resterea economic repre.int procesul de sporire a dimensiunii re.ultatelor economice, de determinate de condiiile combinrii raionale a )actorilor de producie, care se concreti.ea. in cresterea 9(@ si H( pe ansamblu si pe locuitor'

:8' De.voltarea economic durabil si ecode.voltarea $p*'&<,1<% ::' Henitul la nivel naional' 3oncept, distribuia primar si secundar $ :+, :: % :-' !elaia venit,consum, relaia venit,economii $ p*' ::,-8 % :2' Investiia' De)iniie, tipuri si rolul ei in economie $ p*' -8,-< % :<' =ultiplicatorul investiiei si impactul su asupra venitului naional' Acceleratorul $ p*'-<,28 % -4' 3iclicitatea' 3iclul economic' De)iniie, tipuri, politici anticri. $2-,&4<% -&' Soma?ul: de)iniie, cau.e, )orme $&&&,&&-%
Soma?ul repre.int un de.ec6ilibru pe piaa muncii in cadrul cruia e#ist un e#cedent de o)ert de munc )a de cererea de munc' 3au.ele soma?ului sunt: ritmul de crestere economic ba.at pe productivitatea ridicat a muncii, care nu mai este capabil s asi*ure o ocupare deplin a )orei de munc0 pro*resul te6nic, pe termen scurt, este *enerator de soma?0 cri.a economic0 modi)icrile de structur a ramurilor si sectoarelor economice0 imi*rarea 7 emi*rarea )orei de munc0 con?unctura economic si politic internaional ne)avorabil' Dac are loc un e#cedent de cerere de munc, atunci se creea. un camp de presiune in direcia cresterii salariilor si apar condiii pentru in)laie' 9rincipalele )orme ale soma?ului sunt: soma?ul ciclic 7 *enerat de evoluia ciclului economic0 soma?ul con?unctural repre.int e)ectul restran*erii activitii economice in unele ramuri, sectoare economice0 soma?ul structural deriv din reconversia unor activiti economice, din restructurri impuse de pro*resul te6nic0 soma?ul te6nolo*ic repre.int e)ectul introducerii noilor te6nolo*ii0 soma?ul se.onier este le*at de restran*erea activitii economice in anumite anotimpuri ale

anului, datorit condiiilor naturale, avand un caracter ciclic0 soma?ul total presupune pierderea locului de munc si incetarea total a activitii0 soma?ul parial const in reducerea duratei de munc sub nivelul stabilit le*al cu diminuarea corespun.toare a salariului0 soma?ul de*6i.at cuprinde acele persoane declarate si inre*istrate ca someri dar care prestea. anumite activiti )r contractul de munc0 soma?ul voluntar este repre.entat de persoanele care re)u. locurile de munc o)erite, care se trans)er de la un loc de munc la altul din di)erite motive personale'

-1' =surarea soma?ului' 9olitici de combatere a soma?ului' /)ecte la nivel micro si macroeconomic $p*'&&-,&1+%
(ivelul soma?ului se poate msura prin: a% (umrul de someri $indicator absolut%0 b% !ata soma?ului $indicator relativ% (umr de someriFpopulatia activeG&44
Dintre politicile de combatere a soma?ului se remarc: or*ani.area de cursuri de $re%cali)icare pentru cei care vin pe piaa muncii )r o cali)icare corespun.toare0 stimularea a*enilor economici in e#tinderea activitii economice0 incura?area investiiilor0 acordarea de )aciliti intreprinderilor care an*a?ea. someri de lun* durat si tineri0 incura?area e)ecturii unor lucrri de utilitate public0 de.voltarea serviciilor publice in limite raionale' 54 Henitul asi*urat somerului se numeste indemni.aie de soma? sau a?utor de soma?, se acord pe o perioad determinat de timp si repre.int un procent din salariul primit in ultima perioad de munc'

-+' In)laia'De)iniie si cau.e $&18,&+1%

In)laia' Acest concept e#prim acea stare de de.ec6ilibru economic in care masa monetar e#istent in economie depseste necesarul real de moned, ducand la cresterea *enerali.at a preurilor si la scderea puterii de cumprare a banilor'

-5' =surare si )orme ale in)laiei $&+1,&+:%

Formele in)laiei sunt: a% in)laia taratoare presupune cresterea preurilor pan la ma#' +J0 b% in)laia moderat, creia ii corespunde o crestere a preurilor pan la :J0 c% in)laia rapid, cand ritmul anual de crestere a preurilor se apropie de &4J0 d% in)laia *alopant, cand cresterea preurilor depseste &4J anual0 e% 6iperin)laia' =suri antiin)laioniste: a% msuri de reducere a e#cesului de cerere a*re*at: politic monetar ri*uroas0 politica doban.ilor la creditele acordate0 politica bu*etar a statului0 b% msuri de stimulare a cresterii o)ertei: cresterea capacitii de adaptare a aparatului de producie la cerinele pieei0 stimularea e#tinderii potenialului de producie0 o politic de salari.are corelat cu re.ultatele economice obinute prin munc, prin care s se evite mrirea costurilor medii'

=surarea in)laiei' In)laia poate )i e#primat printr,o mrime absolut, si anume e#cedentul de mas monetar peste o)erta real de mr)uri'

-8' 3ostul in)laiei si politici de combatere a in)laiei $&54,&5+% -:' Implicarea statului in economie'3oninut si )orme $ &58 7 &:: % --' 3aracteri.area economiei romanesti in ultimile dou decenii $&<8,1&-% -2' /conomia mondial'De)inire, structurile de ba. ale acesteia $ p*'1&-,111%
/conomia mondial repre.int un sistem comple#, interdependent, de a*eni ai vieii economice 7 economii naionale, uniuni economice .onale, re*ionale si transcontinentale, companii private si publice, re.idente in di)erite ri ale lumii, intre care se de.volt ample relaii economice, te6nolo*ice, comerciale, )inanciare, monetare etc' pe ba.a divi.iunii mondiale a muncii, impreun cu normele ?uridico,le*islative si cu instituiile care re*lementea. si monitori.ea. )uncionarea structurilor componente si a sistemului economic mondial in ansamblul su'

' @' @iblio*ra)ia &'3onstantin /nac6e, 3onstantin =ecu $coord%, /conomie 9olitic, /ditura Fundaiei !omInia de =Iine, /diia a HI,a, @ucuresti, 144- $pa*inile indicate in dreptul subiectelor se re)era la acest manual% Holumul & asi*ur pre*tirea pentru intrebrile de la &,:1 si volumul 1 pentru intrebrile de la :+ la -2 1'3onstantin =ecu, (edelea 9rlu, 3ristina @arna, 3ristian U, Daniela 9asnicu, !aluca or.oliu, /conomie politic' Aplicaii practice, /d' Fundaiei !omania de =aine, @ucuresti, 144-0 +'GGG Dicionar =ac=illan de /conomie =odern, /d' 3odecs, @ucuresti, &<<<0 3' /#emple de subiecte tip *ril AdevratF)als
&' =icroeconomia repre.inta activitatea economica la nivelul economiei nationale',FA"S 1' ;)erta de munca se e#prima prin numarul locurilor de munca',AD/HA!A> +' 3=> E 3=F K 3=H ,AD/HA!A> 5' 3oe)icientul mar*inal al capitalului se determina prin )ormula: unde: L , coe)icientul mar*inal al capitalului B , capitalul M , volumul productiei,FA"S 8' Firmele produc numai bunuri materiale &' In situatia in care cantitatea ceruta dintr,un bun economic, avand elasticitate unitara, creste cu <J, pretul acestui bun: a'creste cu <J b'scade cu <J c'creste cu <&J d'scade cu <&J 1' =odelul economiei de piata Ndirectionata de consum se caracteri.ea.a prin: a'acorda un rol ma?or pietelor si un rol minim statului b'sistem public de asi*urari sociale bine de.voltat

c'invatamantul public este preponderent d'nivelul veniturilor este stabilit in )unctie de pre*atire si vec6ime +' !ata retra*erilor studentilor din invatamantul superior scade in timpul unei recesiuni deoarece: a'costul de oportunitate al continuarii )acultatii este redus0 b'costul de oportunitate al continuarii )acultatii este ridicat0 c'costul de oportunitate al continuarii )acultatii este nul0 d'nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie' 8' Sa se determine costul )i# mediu stiind ca productia obtinuta $M% este de &44 de bucati iar costul )i# *lobal $3F% este de &4 444 u'm': a' &44 u'm' b' &444 u'm' c' &4 u' m' d' &&4 u'm'

De completat cuvinte c6eie

&' (evoile umane repre.inta 3/!I(>/ materiale si spirituale, de bunuri si servicii, de mediu ecolo*ic etc, ale vietii si activitatii oamenilor'saturatie cand devine nula' 1' 9ro)itul (/> repre.inta partea din pro)itul brut care ramane dupa ce au )ost deduse dobanda la capitalul propriu, salariul ca recompensa pentru activitatea depusa, arenda si c6iria pentru terenul si cladirea care ii apartin intreprin.atorului, impo.itele si ta#ele suportate direct din pro)it' +' =asa =;(/>A!A este constituita din totalitatea instrumentelor necesare circuitului bunurilor economice si platilor la un moment dat' 5' Functia de productie e#prima relatia dintre )actorii de productie si @U(U!I ;@>I(U>/

3u rspuns numeric
1' 3u cate procente creste productivitatea medie a muncii daca productia creste cu 144J iar numarul salariatilor cu &84JO +' @anca acorda un credit de &444 u'm' $unitati monetare% cu o rata a doban.ii de &4J pe termen de + luni'3ate u'm' repre.inta dobanda incasata de bancaO

3oresponden
3orelati tipul cererii cu valoarea coe)icientului de elasticitate a cererii in raport de pret $ /cp %: a' /cp P &0 b' /cp E 4 0 c' /cp E & 0 d' /cp Q &0 e' /cp ' &' cerere elastica 1' cerere per)ect elastica +' cerere inelastica 5' cerere per)ect inelastica 8' cerere cu elasticitate unitara