Subiecte Cad2 Rezumate de Pe Grup

INTRODUCERE
1. Sistem informationale de specialitate: necessitate, legislatie,

caracteristici, legatura cu cadastrul general
Cadastrul general in care se desfasoara activitatea de Cadastru in Romania este stabilit prin
legea nr. 7/1996 a Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. Textul initial al acestei legi facea
distinctie intre Cadastrul general si Cadastrele de specialitate. Astfel, conform articolului 1:
Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evident tehnica si juridica ,prin
care se realizeaza identificarea,inregistrarea,reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a
tuturor terenurilor,precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul
tarii,indiferent de destinatia lor si de proprietar.Entitatile de baza ale acestui sistem sunt
parcela,constructia si proprietarul. Prin imobil ,in sensul prezentei legi,se intelege parcela
de teren,cu sau fara constructii.
Legea 7/1996 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare republicata in MOF nr 201
din 03.03.2006 defineste in articolul 1 Cadastrul general ca pe un sistem unitar si
obligatoriu de evident tehnica si juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii
alaturand celor 2 parti ale cadastrului general prezentate anterior si cea de-a treia latura,
cea economica.
Legea Cadastrului si a publicitatii imobiliare modificata si completata prin Ordonanta de
Urgenta nr. 64 din 30 iunie 2010 a adus urmatoarele schimbari importante:
1. Cadastrul si cartea funciara formeaza un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,
economica si juridical de importanta nationala, a tuturor imobilelor de pe intregul
teritoriu al tarii.
2. Cadastrul realizeaza descrierea propreitatilor imobiliare si reprezentarea lor in planul
cadastral.
3. Cartea funciara cuprinde descrierea proprietatilor funciare,cu aratarea drepturilor reale
imobiliare.
Sistemele informationale specific domeniilor de activitate proprii ale ministerelor se
realizeaza de catre autoritatile publice centrale care raspund de domeniile respective.
Agentia nationala de cadastru si publicitate imobiliara (ANCPI) a trecut in luna septembrie
2011 prin Hotarare de Guvern de la Ministerul Administratiei si Internelor in subordinea
Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Ptr rezolvarea numeroaselor probleme cu caracter tehnic,economic si de conducere din
domeniile care isi desfasoara activitatea pe suprafete mari de teren este absolut necesara o
evidenta de tip cadastral,de specialitate,care,e de la sine inteles ca se sprijina pe sisteme
informatice moderne,iar datele cadastrale prelucrate si analizate sunt in format digital.
Dupa cum rezulta din cele prezentate se considera ca fiind oportuna organizarea
cadastrelor de specialitate pe grupele de destinatii ale terenurilor stabilite prin Legea
fondului funciar nr 16/1991 iar pentru a se asigura racordarea cu cadastrul general,in Legea
nr 7/1996 se prevad urmatoarele:
Lucrarile cadastrului de specialitate contin elementele de baza ale cadastrului general
,necesare intocmirii ,precum si aplicarea reglementarilor legale in vigoare.Titularii
1 - Drogeanu Florentin-Alexandru
cadastrelor de specialitate,cu exceptia Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de
Interne,sunt obligati sa puna la dispozitie datele pentru alcatuirea Cadastrului General
Destinatii ale terenurilor:
- terenuri cu destinatie Agricola TDA
- terenuri cu destinatie forestiera TDF
- terenuri aflate permanent sub ape TDA
- terenuri aflate in intravilan TDI
- terenuri cu destinatii special TDS

AGRICOL
1. Generalitati privind domeniul agricol
Pentru a putea sa devina eficiente societatile comerciale de stat si private din agricultura,
precum si asciatiile proprietarilor de agricoli sunt obligate sa intreprinda in permanenta
masuri de modernizare si specializare a culturilor agricole, a spatiilor de productie si
depozitare, constructiilor hidroameliorative si de protective a solului,etc.Aceste cerinte
impun cunoasterea amanuntita dpdv cantitativ si calitativ a pamantului care formeaza
capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a echiparilor cu lucrari de investitii, de
productie, protective etc., ceea ce se realizeaza prin sistemul informational al fondului
agricol.
Spre deosebire de cadastrul general, care se organizeaza numai pe unitati agricole isolate
sau pe complexe de mai multe unitati agricole (pe podgorii,bazine pomicole, sisteme
hidroameliorative de orezarii, statiuni de cercetare Agricola etc.).
Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate SIF agricol sunt de regula mai mari
decat cele utilizate ptr aceeasi zona la cadastrul general.Se foloseste de regula
scarea1:2000, iar in cazuri special scara 1:10000. Continutul planurilor topografice ptr SIF
agricol trebuie sa fie de regula completat cu relieful terenului reprezentat prin curbe de
nivel.
Obligativitatea racordarii cu cadastrul general se refera in principal la corespondenta
perimetrului unitatii agricole, a conturilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor clasate si
de exploatare Agricola,precum si a categoriilor de folosinta ale terenurilor.
Categorii de folosinta Agricola:
- arabil
- pasuni
- fanete
- vii
- livezi
2. Sistemul informational pentru agricultura si silvicultura,SIAS-componente
principale
Sistemul SIAS este un instrument tehnic de gestionare a bazei de date referitoare la
terenurile cu destinatie Agricola si forestiera din legea fondului funciar nr 18/1991 formata
din urmatoarele componente:
a. evidenta utilizarii terenurilor pe categorii de folosinta si proprietary si/sau
detinatori,in conformitate cu prevederile legate;
b. evidenta fermelor(exploatatiilor) agricole si zootehnice,indiferent de marimea
lor,inclusive a zonelor cu faramitare accentuata a parcelelor;
c. evidenta terenurilor aflate sun incidenta rentei viagere;
d. evidenta zonelor montane;
e. evidenta amenajarilor de imbunatatiri funciare;
f. evidenta terenurilor viticole;
g. evidenta ternurilor cu plantatii pomicole;
h. evidenta claselor de calitate dupa nota de bonitare ptr folosinte
agricole,pretabilitatii terenurilor ptr folosinte agricole sau silvice si favorabilitatii
terenurilor agricole ptr culture;
i. evidenta recomandarilor privind prioritatile si masurile agropedoamelirative sau
antierozionale necesare,a restrictiilor pre diverse utilizari ale terenurilor;
j. evidenta terenurilor forestiere,indiferent de forma de exploatare si de proprietate;
k. evidenta starii de fertilitate a solurilor dpdv al evolutie indicilor agrochimici;
l. evidenta terenurilor degradate, defavorizate, a terenurilor afectate de poluare,
inclusive a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati;
m. delimitarea si inventarierea tipurilor tipurilor de degradari;
n. evidenta zonelor orizicole;
o. evidenta terenurilor pretabile la aplicarea namolurilor de epurare.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale aloca sume din bugetul propriu ptr realizarea
documentatiilor tehnice necesare introducerii cadastrului general.
3. Registrul agricol,date cadastrale pe care le contine
Ca tara membra a UE, Romania a parcurs mai multe etape pentru implementarea completa
a cerintelor institutionale si legislative privind legislatia comunitara in domeniul agricol
specifica FEOGA (Fondul European de Orientare si Garantare Agricola).
Actul legislative completeaza unele lipsuri institutionale de aplicare a Legii nr 18/1991, a
Legii 1/2000 si a Legii 7/1996 si creaza cadrul descentralizarii a unei parti a activitaii de
cadastru general si cadastru agricol catre consiliile locale sub un cadru metodologic
unitar.Creaza cadrul dezvoltarii unor servicii descentralizate finantate din fondurile
consiliilor locale si deschide aceste aceste servicii si catre membrii comunitatii.
In present parcelele agricole se pot identifica prin:
- planuri ale parcelelor puse in posesie, cu proprietary sau detonatori identificati,
rezultate ca urmare a aplicarii legii nr 18/1991;
- planuri cadastrale (la scarile 1:2000,1:5000, 1:10000) si registrele cadastrale
,detinute de catre oficiile judetene de cadastru, ce constituie baza de date
alfanumeirca si grafica, actualizata partial prin aplicarea legii nr 18/1991;
- documentatiile cadastrale, intocmite ptr acordarea numarului cadastral provizoriu,
necesare ptr inscrierea in Cartea funciara cnf legii 7/1996.
- registrul agricol care contine date,bazate pe declaratiile sub semnatura proprie ale
prprietarilor sau detinatorilor, privitoare la suprafetele de teren detinute si
categoriile de folosinta ale acestora, modul de detinere( in proprietate, in arenda,
sub forma de actiuni, concesionare, etc.). Datele centralizate pe commune se
confrunta cu datele detinute de catre oficiile judetene de cadastru ptr intocmirea
anuala a situatiei satistice a terenurilor.

VITICOL
1. Generalitati, termini de specialitate din domeniul viticol.
Sistemul informational al fondului viticol este o componenta a sistemului informational al
fondului agricol si reprezinta subsitemul de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor
imobile sub aspect tehnic si economic,cu respectarea Normelor tehnica elaborate de ANCPI
si a datelor de baza din cadastrul general,privind suprafata viticola,categoria de folosinta a
parcelelor viticole si proprietarul.
Patrimoniul viticol national reprezinta suprafetele cultivate cu vita de vie situate in
areale consecrate traditional,denumite areale viticole,precum si cele aflate in afara
zonelor,denumite regiuni viticole,podgorii,centre viticole si plaiuri viticole.
Plantatiile de vita de vie se grupeaza din punct de vedere teritorial in zone viticole, regiuni
viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole.
Definitiile acestora sunt:
Arealul viticol: zona geografica a culturii vitei de vie,in care se include zonele
viticole,regiunile viticole,podgoriile,centrele viticole si plaiurile viticole.
Zona viticola - arealul de mare intindere care grupeaza mai multe podgorii facand parte
din regiuni viticole diferite,caracterizat mai ales prin conditiile sale climatic determinate
ptr potentialul calitativ al strugurilor si vinurilor.
Regiunea viticola cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vita de vie, caracterizat prin
conditii natural de clima si de relief asemanatoare.
Podgoria unitate teritoriala naturala si traditional,caracterizata prin conditii specifice de
clima ,sol si relief .
Centrul viticol teritoriul care cuprinde plantatiile viticole din una sau mai multe
localitati,care face sau nu parte integranta dintr-o podgorie si care cnstituie o unitate
teritoriala caracterizata prin factori specifici de clima,sol si asortiment,precum si prin
conditii agrotehnice si tehnologice asematoare.
Plaiul viticol teritoriul restrains din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantatiile de
vita de vie situate pe aceeasi forma de relief.
Prin denumire de origine controlata(DOC),se intelege un nume geografic al unei
podgorii,centru viticol sau localitate ce identifica origine vinurilor provenite din acel
teritoriu delimitat,cu caracteristici de calitate datorate exclusive factorilor naturali si
umani din acel teritoriu.
Functie de stadiul de maturare a strugurilor si de caracteristicele lor calitative la
cules,vinurile cu denumire de origine controlata se clasifica astfel:
a) DOC-CMD vin cu denumire controlata din struguri culesi la maturitate deplina;
b) DOC-CT vin cu denumire controlata din struguri culesi tarziu;
c) DOC-CIB vin cu denumire controlata din struguri culesi la innobilarea boabelor.
Principalele regiuni viticole din Romania sunt:
- In Dobrogea Murfatlar, Niculitel, Babadag, Medgidia;
- In Muntenia Dealu Mare, Valea Calugareasca, Stefanesti Arges;
- In Oltenia Vanju Mare, Dragasani;
- In Moldova Tarnave, Jidvei;
- In Banat Recas.
2. Cerintele sistemului informational al fonfului viticol,situatia din tara
noastra.
Categoriile de terenuri cuprinse in patrimoniul viticol national sunt:
a) Plantatiile de vita de vie roditoare, plantatiile de portaltoi, plantatiile-mama
furnizoare de coarde altoi sau butasi ptr inradacinare si scolile de vita;
b) Terenurile din arealele viticole rezultate in urma defrisarii viilor,aflate in perioada de
pregatire ptr plantare;
c) Alte terenuri din interiorul arealelor viticole care ,prin amplasarea lor,completeaza
sau unesc masivele viticole existente si prezinta conditii ptr a fi cultivate cu vita de
vie.
Cerintele de baza ale sistemului informational al fondului viticol:
- realizarea unui sistem de inventariere sistematica a imobilelor ce contin parcele cu
categorii de folosinta vie, cu respectarea prevederilor art:61 din legea 7/1996 ptr
teritoriile administrative ptr care nu a fost finalizat cadastrul general;
- respectarea normelor tehnice elaborate de ANCPI si a datelor de baza din cadastrul
general privind suprafata viticola, categoria de folosinta a parceleleor viticole si
proprietarul.
Cerintele specific sistemului informational al fondului viticol:
- ptr realizarea acestui sistem informational trebuie sa se execute un ansamblu de lucrari
tehnice prin care sa se determine exact proprietatile funciare viticole prin
identificarea, masurarea, descrierea si reprezentarea pe harti a acestora, in suprafata
de minim 100mp in intravilan si 300 mp in extravilan.
Ptr realizarea sist inf viticol vor fi parcurse urmatoarele etape:
- delimitarea teritoriala a arealelor si arealor viticole destinate producerii vinurilor de
calitate cu denumire de origine;
- identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a viilor razlete
situate in afara arealelor viticole.
Delimitarea arealelor viticole si a unitatilor teritoriale subordinate acestora se va realize pe
harti si planuri cadastrale,fctie de aria geografica la scari diferite:
- Regiuni viticole la scara 1:1000.000
- Podgorii la scara 1:100.00;
- Centre viticole si plaiuri la scara 1:10.000 sau 1:50.000.
3. Structura pe etape a lucrarilor ptr realizarea sistemului informational al
fondului viticol
1. actualizarea planurilor topografice, realizata de catre executant cu respectarea
prevederilor din Normele tehnice de introducere a cadastrului general.
2. delimitarea suprafetei ocupate de obiectivele fondului viticol din arealele viticole si din
afara acestora
3. delimitarea imobilelor care contin parcele viticole cu suprafete ce se incadreaza ca
marime primita ptr inventariere;
4. numeroaterea cadastrala in arealele viticole a parcelelor viticole in corelare cu
numeroatarea primita de la cadastrul general.
5. calculul analitic al suprafetelor
6. Stabilirea categoriilor de folosinta ale parcelelor viticole:
Teren in pregatire ptr plantare Vp
Plantatii de vita de vie roditoare Vr
Plantatii de portaltoi,coarde altoi sau butasi Vb
Scoala de vite altoite si/sau inradacinate Vs
Plantatii de hamei Vh
Plantatii viticole abandonate Vab
Plantatii de vita de vie roditoare cu hibrizi Vhb
Alte metiuni privind parcela viticola:
- soiul(solurile)
- varsta plantatiei viticole;
- panta terenului
- lucrari de imbunatatiri funciare
- clase de calitate ale ternurilor
- clasele de productie ale terenurilor
- datele personale ale detinatorului parcelei(p fiz/juridica)
- directia de productie;
- suprafata parcelei pe soi/soiuri;
- modul de conducere a plantatiilor viticole;
- densitatea de plantare;
- irigare(da sau nu)
7. Introducerea,validarea si incarcarea bazei de date a sist informational al fodului viticol
e baza datelor din registrul plantatiilor viticole
8. Intocmirea registrelor cadastrale cuprinzand suprafetele viticole ale tuturor
parcelelor,pe categorii de folosinta,terenurile si constructiile,editarea lor.
9. Cartoeditarea planurilor cadastrale si reprezentarea lor grafica si/sau inregistrarea
informatiilor pe suporturi magnetice.

4. Continutul sistemului informational al fondului viticol
Nr
crt
Denumirea
documentatiei
Continutul
1
Retele geodezice
de sprijin si de
ridicare
Datele cnf pctelor 3,4 si 5 din Normele tehnice de introducere a
cadastrului general, precum si documentatia de verificare a retelei.
2
Planuri topografice
de baza
Realizate in formata digital si cuprinzand toate elem prevazute la pct.
6.3.4 din Normele tehnice de introducere a cadastrului general si elem
spceifice cadastrului viticol.
Planurile analogoce redactate pe baza planurilor digitale se vor realiza la
scarile 1:1000,1:2000,1:5000,1:10000,fcti de densitatea detaliilor.
3
Planuri cadastrale
digitale de baza
Planul cadastral este un derivate de baza al planului topographic pe care
se vor evidential parcelele cnf normelor ANCPI.
4
Planuri cadastrale
digitale ptr
obiectivele viticole
Planul cadastraleste un derivate la planului topographic pe care se vor
evidential parcelele viticole pe categorii de folosinta.
5
Numeroaterea
cadastrala
Din cadastrul general se va prelua numerotarea sectoarelor cadastrale si
a imobilelor cnf categoriei de folosinta din cadastrul viticol.
6

Planuri cadastrale
de ansamblu
Se vor realize in format digital si vor cuprinde toate elementele
prevazute la pct 6.2.3 din Normele tehnice de introducere a cadastrului
general si cu elem specifice cadastrului viticol.
Scari:1:10.000,1:25.000,1:50.000,1:100.000,1:1.000.000.
7 Registre cadastrale
Ptr cadastrul general se vor intocmi pe UAT,cf anexelor:
- fisa imobilului
- registrul cadastral al proprietarilor al parcelelor viticole,cu
numeroaterea de la E-V si N-S;
- indexul alphabetic al propreitarilor si domiciliul acestora
- registrul cadastral al proprietarilor
- registrul bunurilor imobile
- fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe
categorii de folosinta.

MBUNTIRI FUNCIARE
1) Generaliti, termeni de specialitate in domeniul viticol
Modul de realizare si intocmire a evidentei de specialitate a amenajarilor de imbunatatiri
funciare este reglementat prin Normele metodologice elaborate in anul 2004 de catre
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului impreuna cu Ministerul Administratiei si
internelor.
Termenii folositi in continuare au urmatoarele intelesuri:
- amenajare de imbunatatiri funciare o suprafata de teren deservita de una sau mai
multe categorii de lucrari de imbunatatiri funciare;
- sistem informational pentru amenajarile de imbunatatiri funciare subsistemul de
evidenta si inventariere sistematica tehnica si economica a tuturor bunurilor imobile din
cadrul amenajarilor de imbunatatiri funciare din Romania;
- categorii de lucrari de imbunatatiri funciare lucrarile destinate desfasurarii unei
anumite activitati de imbunatatiri funciare, care cuprint:
1. lucrarile de irigatii
2. lucrarile de desecare si drenaj
3. lucrarile de orezarii
4. lucrarile de combatere a eroziunii solului
5. lucrarile de aparare impotriva inundatiilor si de regularizare a cursurilor de apa
6. lucrarile din amenajarile silvice
- dotari cladirile, drumurile de acces, liniile electrice si alte obiective care deservesc
una sau mai multe amenajari de imbunatatiri funciare;
- imbunatatiri funciare ansamblul lucrarilor si activitatilor care au ca obiective:
1. sa asigure un nivel corespunzator de umiditate a solului care sa permita sau sa
stimuleze cresterea plantelor
2. sa asigure protectia terenurilor de orice fel si a oricaror categorii de constructii
fata de inundatii si alunecari de teren, precum si a lacurilor impotriva colmatarii si
regularizarea cursurilor de apa
3. sa asigure ameliorarea solurilor acide, saraturate si nisipoase, precum si protectia
impotriva poluarii
- lucrare de imbunatatiri funciare un complex de constructii, instalatii si dotari care
asigura realizarea unei activitati de imbunatatiri funciare;
- obiectiv de imbunatatire funciara parte componenta a unei lucrari de imbunatatiri
funciare, care ocupa o anumita suprafata de teren;
- terenuri deservite de lucrarile de imbunatatiri funciare terenurile care beneficiaza de
o anumita categorie de imbunatatiri funciare.
2) Cerinte de baza ale sistemului informaional specific amenajrilor de
imbunatatiri funciare
Aceste cerinte deriva din cerintele de baza ale sistemelor informationale de specialitate, si
anume:
a) Realizarea unui sistem de evidenta si inventariere sistematica a corpurilor de
proprietate sub aspect tehnic si economic.
b) Respectarea normelor tehnice elaborate de ANCPI referitoare la datele de baza din
cadastrul general despre categoriile de folosinta, suprafete si proprietarul.
Sistemul informational al amenajarilor de imbunatatiri funciare are urmatoarele cerinte
specifice:
- din punct de vedere tehnic:
1. delimitarea suprafetelor de teren ocupate cu lucrari de imbunatatiri funciare
2. delimitarea suprafetelor de teren deservite de lucrarile de imbunatatiri funciare
3. stabilirea limitelor amenajarilor de imbunatatiri funciare, trasate pe planuri la
scarile 1:10000-1:100000
- din punct de vedere economic:
1. pentru suprafetele ocupate cu lucrari de imbunatatiri funciare:
suprafete ocupate cu lucrari de irigatii (Soi)
suprafete ocupate cu lucrari de combatere a eroziunii solului (Soc)
suprafete ocupate cu lucrari de desecare si drenaj (Sod)
suprafete ocupate cu lucrari de asigurare impotriva inuntatiilor si de
regularizare a cursurilor de apa (Soa)
suprafete ocupate cu lucrari din orezarii (Soo)
suprafete ocupate de lucrari din amenajari silvice (Sos)
2. pentru suprafetele deservite de lucrari de imbunatatiri funciare:
suprafete deservide de lucrari de irigatie (Sdi)
suprafete deservite de lucrari de desecare si drenaj (Sdd)
suprafete deservite de lucrari din orezarii (Sdo)
suprafete deservite de lucrari de combtere a eroziunii solului (Soc)
suprafete deservite de lucrari de asigurate impotriva inundatiilor si de
regularizare a cursurilor de apa (Sda)
suprafete deservite de lucrari din amenajarile silvice (Sds)
Pentru incadrarea sistemului informational al amenajarilor de imbunatatiri funciare in
cadastrul general se vor indeplini urmatoarele cerinte:
a) lucrarile pentri sistemul informational specific se intocmesc pe UAT-uri
b) derularea programelor de realizare a sistemului informational specific se face cu
respectarea tuturor normelor si reglementarilor emise de ANCPI
c) se vor utiliza date din evidenta unitatilor subordonate ANCPI
3) Structura activitatilor de realizare a sistemului informational al
amenajarilor de imbunatatiri funciare
Intocmirea unei evidente pentru amenajarile de imbunatatiri funciare se realizeaza prin
parcurgerea urmatoarelor etape: intocmirea documentatiei de fundamentare si executia
lucrarilor.
Intocmirea documentatiei de fundamentare
Intocmirea documentatiei de fundamentare se consta in desfasurarea urmatoarelor
activitati:
a) inventarierea tuturor obiectivelor de imbunatatiri funciare care fac obiectul
sistemului informational pentru amenajarile de imbunatatiri funciare;
b) inventarierea tuturor planurilor topografice si cadastrale pe care sunt figurate
lucrarile de imbunatatiri funciare (existente la SNIF, ISPIF si CRUTA);
c) analiza datelor rezultate din urma masuratorilor executate pentru amplasarea si
realizarea lucrarilor de imbunatatiri funciare;
d) analiza datelor rezultate din masuratori executate pentru alte categorii de lucrari,
cum ar fi: retele geodezice de sprijin, de indesire si de ridicare;
e) analiza planurilor in format digital, raster sau vectorial, existente la OCPI, ISPIF si
CRUTA;
f) analiza ortofotoplanurilor existente la OCPI;
g) alcatuirea unui tabel sinoptic pentru toate lucrarine de imbunatatiri funciare
existente intr-un judet, cuprinzand urmatoarele rubrici:
denumirea amenajarii
denumirea detinatorului
regimul juridic al bunurilor imobile din amenajari
suprafata aproximativa
actele sau faptele juridice de atribuire
date despre lucrarile efectuate
date furnizate de OCPI
informatii despre lucrarile executate anterior
date estimative cu lucrarile topografice pentru zonele in care nu exista planuri
topografice sau cadastrale
evaluarea estimativa a cheltuielilor necesare
perioada preconizata pentru executarea lucrarilor
4) Executarea lucrarilor pentru sistemul informational al amenajarilor de
Executarea acestor lucrari se face prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) recunoasterea si delimitarea obiectivelor de imbunatatiri funciare si identificarea
vecinilor, care are urmatoarele sarcini:
- identificarea planurilor pe care este amplasat obiectivul de imbunatatiri
funciare
- identificarea documentatiei cadastrale
- recunoasterea pe teren a obiectivului de imbunatatiri funciare
- schita obiectivului cu precizarea punctelor de frangere
- stabilirea punctelor de frangere si marcarea lor pe teren
- identificarea vecinilor obiectivului de imbunatatiri funciare
b) incheierea proceselor verbale privind delimitarea si vecinatatile
c) executarea de masuratori pentru
- crearea sau completarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si ridicare
- delimitarea obiectivelor de imbunatatiri funciare si marcarea punctelor prin
plasarea de marci si borne
- reambularea sau realizarea planurilor topografice si cadastrale
d) executarea lucrarilor pentru intocmirea planurilor de baza si de ansamblu in format
digital, prin executarea urmatoarelor operatiuni:
- conversia in format raster si vectorial a planurilor de situatie analogice
- crearea elementelor specifice planului cadastral
- delimitarea cadastrala
- stabilirea categoriilor si subcategoriilor de folosinta
- calculul suprafetelor
e) crearea si actualizarea bazelor de date cu intregistrarile specifice
f) intocmirea registrelor cadastrale
g) crearea de planuri cadastrale analogice
h) implementarea sistemului informational: exploatare si intretinere
5) continutul documentatiei sistemului informational al amenajarilor de
Nr.
Crt
Denumirea documentatiei Continut
1
Retele geodezice de sprijin si
de ridicare
Normele tehnice de introducere a cadastrului general si
documentatia de verificare a retelei.
2 Planuri topografice de baza
Planuri in format digital cu elemente specifice.
Planuri analogice redactate pe baza planurilor digitale si
realizate la scarile 1:2000, 1:5000 si 1:10000, in functie de
densitatea detaliilor.
3
Planuri cadastrale digitale de
baza
Derivate din planul topografic de baza.
4
Planuri cadastrale digitale
pentru obiectivele de
Derivate din planul topografic pe care se evidentiaza
parcelele cu urmatoarele suprafete:
a. suprafata deservita de lucrarile de imbunatatiri funciare
pe categorii de lucrari: Sdi, Sdd, Sdo, Sdc, Sda, Sds
b. suprafata ocupata de lucrarile de imbunatatiri funciare,
pe categorii de lucrari: Soi, Sod, Soo, Soc, Soa, Sos
c. suprafata zonei de prodectie Sp
d. suprafata aferenta cailor de transport St
e. suprafata aferenta relelelor Sr
f. suprafata construita Sc
5 Numerotarea cadastrala
Se preia numerotarea sectoarelor cadastrale si a corpurilor
de proprietate din cadastrul general si se efectueaza o
numerotare specifica pe subcategorii (Sdi, Sdd, Sdo etc).
6 Planuri cadastrale de ansamblu
Se utilizeaza planuri in format digital cu elemente specifice
amenajarilor de imbunatatiri funciare.
Planurile analogice redactate pe baza planurilor digitale se
realizeaza la scara 1:25000-1:100000, n functie de
densitatea detaliilor.
7 Registrele cadastrale
Pentru cadastrul general se intocmesc pe UAT-uri i contin:
- fisa corpului de proprietate
- registrul cadastral al parcelelor
- indexul alfabetic al proprietarilor
- indexul cadastral al proprietarilor
- fisa centralizatoare
Pentru cadastrul de imbunatatiri funciare se intocmesc:
- registrul cadastral al amenajarilor de imbunatatiri
funciare pe amenajari
- registrul cadastral al amenajarilor de imbunatatiri
funciare pe judete
- registrul detinatorilor de amenajari de imbunatatiri
funciare

FORESTIER
1. Generalitati, fondul forestier national
Sistemul informational al fondului forestier (silvic) se ocupa cu evidenta si inventarierea
sistematica a terenurilor cu destinatie forestiera (TDF) sub aspect tehnic, economic si
jurdic.
Fondul forestier national este format din totalitatea padurilor, a terenurilor destinate
impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a
iazurilor, a albiilor paraielor si a altor terenuri cu destinatie foresstiera si neproductiva.
Regimul silvic reprezinta sistemul unitar de norme tehnice sivice, economice si juridice
privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza fondului forestier, in scopul
asigurarii si gestionarii durabile.
Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de
interes national care include:
a) pdurile;
b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile cu scopuri forestiere;
c) terenurile destinate impaduririi;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultura;
e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica;
f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica;
g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora;
h) iazurile, albiile praielor, precum i terenurile neproductive incluse in amenajarile
silvice;
i) perdelele forestiere de protectie;
j) jnepeniurile;
k) pdurile mpdurite cu constisten mai mare sau egal cu 0.4 calculat numai
pentru suprafaa ocupat efectiv de vegetaia forestier.
Sunt considerate pduri terenurile cu o suprafa de cel puin 0.25ha acoperite cu arbori.
Arborii trebuie s ating o inaltime minima de 5m la maturitate in conditii normale de
vegetatie.
Padurile Romaniei sunt formate preponderent din:
- specii de foioase 69.3% (fagul are ponderea cea mai mare)
- specii de rinoase 30.7% (predomin molidul i bradul)
In prezent terenurile silvice sunt in administrarea Regiei Nationale a Padurilor
(ROMSILVA).
Sistemul informational al fondului forestier are ca punct de plecare datele din
amenajamente silvice, care cuprind:
- planuri si harti amenajistice (partea tehnica)
- descrierea statiunii si arborelui in cadrul unui sistem de clasificare propriu (partea
economica)
- descrierea hotarelor, dreptul de administrare operativa a ocolului (partea juridica)

2. Organizarea si amenajarea silvica a teritoriului, planuri si harti folosite la
evidenta fondului silvic
Planuri i hri folosite la evidena fondului silvic
Pentru reprezentarea grafic a suprafeelor ocupate cu vegetaie forestier este de indicat
s se utilizeze forme digitale obinute prin utilizarea acelor metode care asigur o precizie
ct mai mare de determinare a punctelor caracteristice.
Planurile topografice de baz, cu curbe de nivel, la scara 1:5000 sunt obinute prin metode
fotogrametrice sau, uneori, sunt rezultate n urma ridicrilor n teren.
Hrile la scara 1:20000 se utilizeaz pentru eviden i exploatare.
Un amenajament conine urmtoarele hri:
- harta unitilor forestiere cu mprirea n uniti de producie (UP) la scara 1:100000
- harta claselor de vrst la scara 1:20000
- harta exploarrilor la scara 1:20000
- harta mpduririlor la scara 1:20000
- harta fondului silvic de vntoare i pescuit la scara 1:20000
La nivel de ocol silvic i unitate de producie sunt gestionate date generale i detaliate.
Organizarea i amenajarea silvic a teritoriului
Pdurile Romniei ocup dup datele statistice 6.4mil ha ceea ce reprezint 26.3% din
teritoriul rii. Romnia se situeaz pe locul 12 printre rile din Europa.
Cu anul 1990 au fost restituite fotilor proprietari sau urmailor acestora suprafee
importante, nregistrndu-se o mare frmiare a pdurilor n cauz.
Reducerea suprafeei pdurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru
protecia solului i a mediului nconjurtor precum i pentru baza de producie forestier.
3. Organizarea teritorial a pdurilor n cadrul sistemului de amenajare pe
ocoale silvice, pe uniti de producie (UP) i serii de gospodrie
Organizarea teritorial a pdurilor in cadrul sistemului de amenajare pe ocoale
silvice
S-a conturat ideea ca in anumite situatii s se constituie in cadrul ocolului silvic serii de
gospodarire, omogene din punct de vedere floristic si formate din parti de padure similare
sub aspect stational si structural.
In al doilea rand, s-a convenit ca partile de padure deosebite in ceea ce priveste conditiile
stationale, structura si destinatia lor, sa fie constituite in subunitati de productie, daca
suprafata lor este de miinimum 400ha, 300ha si 100ha.
Pentru o mai buna organizare s-ar putea renunta deci la notiunea de subunitate de
productie, distingandu-se dupa cadrul teritorial in care se constituie, doua feluri de serii:
serii constituite in cadrul unei singure unitati de productie
serii constituite in cadrul mai multor unitati de productie, respectiv pe ocol
n concluzie, n amenajamentul romnesc organizarea teritoriului pdurilor se face fie pe
uniti de producie, fie pe serii, fie pe uniti de producie i serii.

Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe unitati de productie (U.P.)
Unitatile de productie sunt subdiviziuni teritoriale ale ocolului silvic, cuprinzand paduri
situate intr-un cadru geografic bine determinat, a carui marime se stabileste pe temeiuri de
ordin practic.
Conditiile de constituire a unitatilor de productie sunt:
- sa aiba limite evidente (naturale sau artificiale)
- trupurile de padure dintr-o unitate de productie sa fie cat mai omogene din punctul
de vedere al conditiilor naturale
Unitatile de productie (U.P.) se constituie prin impartirea teritoriala a ocolului silvic,
acestea fiind de fapt simple diviziuni ale ocolului silvic. Ele sunt concentrate pe bazine
hidrografice.
Daca in cadrul unei unitati de productie exista arborete carora urmeaza sa li se aplice un
regim de gospodarire diferit de regimul comun stabilit, pentru majoriatea arboretelor din
unitatea respectiva, acelea pot constitui subunitati de productie.
Organizarea teritoriala a padurilor unui ocol silvic pe serii (de gospodarire)
Specializarea padurilor pentru anumite functiuni constituie un insemnat mijloc de marire a
productivitatii lor.
Seriile se formeaza n procesul ogranizarii padurilor. Suprafetele de padure din care se
compun seriile trebuie sa se caracterizeze prin conditii de productie similare, dar nu este
necesar sa fie alaturate.
Nu se recomanda formarea de serii, decat daca in padurea ce se amenajeaza apar deosebiri
insemnate in conditiile naturale si pe intinderi suficient de mari.
Marimea seriilor se stabileste, in general, pe temeiuri de ordin practic. Limita unei serii este
determinata de interesul ce exista de a se asigura continuitate produciei pe un teritoriu
restrans.
In cazul ocoalelor silvice cu intinderi mari, pentru a nu se dispersa prea mult partile
componente ale unei serii, se poate imparti ocolul in sectoare numite sectoare
administrative gospodaresti.
4. mprirea pdurilor n parcele i subparcele, proiectarea i aplicarea
parcelarului
Impartirea padurilor in parcele si subparcele
Mijlocul prin care gospodarirea silvica isi asigura conditiile necesare pentru orientare si prin
aceasta posibilitatea de a sesiza si urmari cu usurinta fenomenele din padure, este
impartirea in parcele. Ea se obtine prin fixarea si deschiderea unui sistem de linii denumite
linii de parcelare. Acestea au urmatoarele caracteristici:
- impart padurea in parcele, parti usor de studiat in care procesele de munca pot fi
usor organizate si conduse;
- constituie spatii libere;
- au un caracter stabil.
Acestea indeplinesc urmatoarele functiuni:
- usureaza studierea padurii
- inlesnesc scosul materialului lemnos iar in zona de campie servesc totdeauna ca
drumuri de scoatere;
- servesc ca baza pentru asezarea si conducerea taierilor;
- servesc ca baza pentru ridicarile topografice;
- usureaza practicarea vanatorii etc.
Parcela este o diviziune a padurii, nascuta din nevoia de a se crea in aceste conditii proprii
de orientare, de desfasurare a lucrarilor silvice si de protectie.
O parcela se caracterizeaza prin marime, forma si continut (arboret).
In zona de ses, datorita uniformitatilor terenului, se folosesc exclusiv linii artificiale. Dupa
natura liniilor, parcelarul insusi se numeste natural, artificial sau combinat.
Inainte de a se proceda la impartirea unei paduri in parcele trebuie fixate conditiile cu
privire la marimea si forma acestora, care pot varia.
In conditiile actuale marimea cea mai potrivita a parcelelor compatibile cu o cultura silvica
ar fi de 20-30ha.
In zona de munte parcelele au in general, forma neregulata, care le-o imprima liniile
naturale de teren pe care se sprijina.
Subparcela este o portiune de padure distincta din cadrul unei parcele, avand in procesul
de productie forestiera o insemnatate proprie sau indeplinind o functie sociala ori de
protectie diferita de aceea a portiunilor de padure vecina si constituind din aceasta cauza
obiect independent de cultura, exploatare si conducere.
Ca parte de padure, o subparcela se caracterizeaza prin doua aspecte principale: o anumita
marime si o anumita vegetatie forestiera care constituie un arboret.
Forma subparcelelor trebuie sa fie simpla. Limitele de subparcele trebuie sa aiba un
caracter mai stabil.
In interiorul parcelelor si subparcelelor pot aparea portiuni de padure de mica intindere
care nu pot constitui subparcele.
Detalii practice privind proiectarea si aplicarea parcelarului, cu referiri
speciale la amenajamentul romanesc
Parcelarea se proiecteaza intai pe plan topografic, pe care sunt figurate curbele de nivel
sau cel putin detaliile topografice importante. Proiectul se definitiveaza dupa confruntarea
lor cu realitatea apoi se aplica pe teren.
La proiectare se cauta ca liniile de parcelare sa corespunda pe cat se poate cu liniile
naturale ale terenului sau cu liniile artificiale cu caracter permanent (drumuri, cai ferate
etc)
Subliniem c amenajamentele silvice se elaboreaza pe ocoale silvice si unitati de productie
cu respectarea metodologiei unitare si a prevederilor normelor tehnice de amenajare a
padurilor, urmarind asigurarea continuitatii functiilor ecologice si social-economice.
Proprietarii de paduri si alte terenuri din fondul forestier privat au obigatia sa le
gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului.
Este interzisa defrisarea vegetatiei forestiere pe terenuri din afara fondului forestier in
urmatoarele situatii:
- in zonele in care indeplineste functii speciale de protectie
- pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade
- inainte de atingerea varstei exploatabilitatii stabilita prin norme tehnice

5. Administrarea fondului forestier national
Administrarea fondului national forestier se realizeaza diferentiat:
Administrearea fondului forestier proprietate publica a statului se administreaza
potrivit Codului Silvic de catre Regia Nationala a Padurilor (ROMSILVA).
Administrearea fondului forestier proprietate publica a comunelor, oraselor si
municipiilor si a celui proprietate privata indiviza se administreaza de catre
proprietari prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului.
Pdurile apartinand detinatorilor particulari se organizeaza pe cantoane silvice conduse de
padurari cu studii specializate. Pentru indeplinirea conditiilor de suprafata proprietarii
padurilor se pot asocia in functi de vecinatati sau de interesele economice ale acestora.
Prin contractul incheiat intre parti se stabilesc drepturile si obligatiile proprietarilor
padurilor si ale ROMSILVA, fiind stipulat in mod obligatoriu:
drepturile materiale ale proprietarilor de paduri, in natura sau in bani;
obligatia ROMSILVA de a sigura paza padurilor si de a executa lucrarile tehnice silvice
de ingrijire;
modalitatile financiare de a suporta costul lucrarilor de intocmire a amenajamentelor
silvice.
Administrarea fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice
Padurile proprietate privata a persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii
acestora au obligatia sa execute prin mijloace proprii sau unitati silvice specializate
lucrarile necesare impuse de regimul silvic.
Administrarea pdurilor proprietate privata a unitatilor de cult, a institutiilor
de invatamant sau a altor persoane juridice
Se face de catre acestea angajand personal silvic specializat. Proprietarii pot solicita ca
padurile ce le apartin sa fie administrate pe baza contractuala de catre ROMSILVA.


APE
1. Generalitati, definitie, obiect, scop domeniul apelor
Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element
indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive,
sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului
economic. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care
trebuie protejat, tratat si aparat ca atare.
Sistemul informational specific fondului apelor este un complex de operatii tehnice,
economice si juridice executate pentru evidenta si inventarierea sistematica din punct de
vedere cantitativ si calitativ a apelor, a lucrarilor de stapanire a lor, de folosire si de
ameliorare a calitatii lor, pe bazine hidrografice.
Sistemul informational specific fondului apelor din Romania este un sistem de evidenta si
inventariere sistematica a bunurilor imobile din domeniul apelor. Acesta este definit ca
actiunea organizata de inventariere si centralizare a datelor privind resursele de apa,
folosirea si protectia apelor. Aceasta activitate se desfasoara pe bazine hidrografice si se
centralizeaza la nivel national.
Pastrarea si gestionarea Fondului National de date de gospodarire a apelor, cu exceptia
apelor geotermale, se face de ctre Ministerul Mediului i Pdurilor Administraia
Naional Apele Romne.
Obiectul acestui sistem de evidenta il constituie:
apele de suprafata;
lucrarile de protectie, de stapanire si de folosinta a apelor;
apele subterane;
cadrul natural al apelor.
Scopul sistemului informational specific fondului apelor este procurarea de date pentru:
intocmirea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice;
folosirea complexa a apelor si valorificarea potentialului acestora;
cunoasterea calitatii apelor, a modului de folosire si protectie a lor;
proiectarea si executia constructiilor hidrotehnice, a lucrarilor de imbunatatiri
funciare si a celor de gospodarire a apelor de suprafata si subterane.
Cadrul legislativ al domeniului fondului apelor este reglementat de legi si acte normative
specifice. Legea apelor nr. 107/1996.

2. Structuri institutionale in domeniul apelor, autoritati bazinale,
codificarea cursurilor de apa
Structuri institutionale in domeniul apelor
Apele Romne Administraie Naional (ANAR) a fost infiintata in anul 2002 prin
Hotararea de Guvern nr 107 i are drept scop aplicarea strategiei in domeniul gospodaririi
apelor si valorificarii resurselor de apa ce apartin domeniului public. ANAR are statut de
regie autonoma de interes public national.
ANAR are in structura sa Administratii Bazinale de Ap (ABA). In structura ANAR se afla si
Institutul National de Hidrologie si de Gospodarire a Apelor i Exploatarea Complex
Stnca Costeti.
Infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor data in administrarea
Administratiei Nationale Apele Romane este formata din:
apele de suprafata din domeniul public;
barajele;
lacurile de acumulare permanente si nepermanente;
prizele de apa, statiile de tratare;
digurile de aparare impotriva inundatiilor;
lucrarile de regularizare a albiilor;
cantoanele hidrotehnice si alte constructii asimilate;
statii si instalatii ale retelei de supraveghere a calitatii resurselor de apa;
canalele statiilor de pompare si conductele pentru derivare de debite;
statii si instalatii ale retelei nationale de observatii si masuratori hidrologice si
hidrogeologice etc.
Autoritatile bazinale
Nr.
crt.
Administratii Bazinale de Apa ale
ANAR
Cod
cadastral
Bazinele sau spatiul hidrografic
administrat
1 SOME-TISA
I.
II.
2 CRIURI III.
3 MURE IV.
4 BANAT
V.
VI.
XIV/a.
5 JIU
VII.
XIV/b.
6 OLT
VIII.
XIV/c.
7 ARGE-VEDEA
IX.
X.
XIV/d.
8 BUZU-IALOMIA
XI.
XII/a.
XIV/e.
9 SIRET
XII/b.
XIV/f.
10 PRUT
XII/c.
XIII.
XIV/g.
11 DOBROGEA LITORAL
XIV/h.
XV.

3. Etapele de realizare a sistemului informational specific fondului apelor:
inventarierea cadastrala primara, evidenta cadastrala
Etapele de realizare a sistemului informational specific fondului apelor sunt:
1. inventarierea cadastrala primara;
2. evidenta cadastrala;
3. realizarea sistemului de referinta cadastral si intocmirea hartilor cadastrale;
4. prelucrarea si sistematizarea datelor cadastrale specifice.
Inventarierea cadastrala primara
Consta in cercetarea la fata locului si inscrierea in fise specifice a tuturor datelor si
lucrarilor legate de ape executate pe bazine hidrografice, urmarind drept obiective:
- conditiile naturale;
- lucrarile de stapanire a apelor;
- lucrarile de folosinta a apelor;
- lucrarile pentru protectia calitatii apelor.
a) Evidenta conditiilor naturale:
degradarea albiilor si terenurilor invecinate
sursele de ape subterane
exploatarile balastiere din albiile raurilor
b) Evidenta lucrarilor de stapanire a apelor:
datele asupra instalatiilor hidrometrice
lucrarile hidrotehnice de protectie si regularizare a albiilor
lucrarile de desecare si drenare
lucrarile de consolidare a malurilor
c) Evidenta lucrarilor pentru folosirea apelor
instalatiile si constructiile executate pentru folosirea apelor
d) Evidenta lucrarilor de protectie a calitatii apelor
emisarii si debueele canalizarilor pentru ape menajere si industriale
instalatii de epurare a apelor uzate
Pentru lucrarile efectuate in cele patru ramuri se intocmesc fise de inventariere. Acestea se
completeaza in doua etape:
I. recunoaterea rului i a teritoriului care face obiectul inventarierii
II. completarea pe teren a fisierelor cu date si informatii
Evidenta cadastrala
Este operatia de inregistrare si tinere la zi a inventarierii cadastrale primare si a
modificarilor ce intervin. Datele continute cuprind doua grupe:
o grupa care precizeaza pozitia administrativa, hidrografica, felul obiectului etc
o grupa care contine caracteristicile tehnice principale ale obiectelor de inventariat
Exemple de fie de inventariere:
A. Fia de inventariere pentru intocmirea evidentei primare a instalatiilor hidrometrice;
B. Fia de inventariere pentru evidena degradrii albiei i a terenurilor vecine;
C. Fie pentru folosina apelor.
4. Realizarea sistemului cadastral de referina i intocmirea hartilor
cadastrale pentru ape
Sistemul cadastral de referin servete la localizarea pe teren si pe planul cadastral a
tuturor elementelor care fac obiectul sistemului informational specific fondului apelor.
Consta intr-un ax de kilometrare-nivelment, ales in lungul apelor si materializat pe teren
prin borne.
Se proiecteaza pe harti cadastrale la scara 1:20000-1:25000 sau mai mici si se definitiveaza
dupa recunoasterea terenului.
Axul de kilometrare-nivelment se alege pe cat posibil paralel cu albia majora a apei. Pentru
apele curgatoare axul se traseaza pe unul din maluri, pe bratul principal in cazul
ramificatiilor, iar pentru apele statatoare axul urmareste conturul malului.
Punctele care se borneaza pe ax sunt:
- punctele care marcheaza kilometrii;
- punctele intermediare de frangere;
- punctele care marcheaza originile axelor afluentilor;
- punctele care marcheaza lucrarile de arta: poduri, baraje etc.
Cotele punctelor axului de kilometrare-nivelment se determina prin drumuiri de nivelment
geometric legate de reteaua de stat.
Numarul bornelor amplasate de-a lungul principalelor cursuri de apa care au fost inglobate
in reteaua de nivelment de precizie a tarii este de circa 20000 (borne CSA).
Hartile cadastrale se intocmesc dupa executarea sistemului de referinta cadastral si cuprind
lucrarile topohidrografice ale albiilor majore ale raurilor, suprafete inundabile, punctele
axului de kilometrare-nivelment, limitele unitatilor administrativ-teritoriale, caile de
comunicatie principale etc. Hartile cadastrale utilizate in prima etapa se reambuleaza,
urmand sa fie intocmite planuri cadastrale la scarile 1:10000 sau 1:5000, in functie de
natura terenului.
5. Baza de date a sistemului informational al fondului apelor, atlase
specifice domeniului apelor
Baza de date a fondului apelor este constituita din fisiere structurate pe categorii
cadastrale si tipuri de informatii. Structura fisierelor pe categorii cadstrale este unica si
trebuie respectata de catre toti cei care au competente in gestionarea bazei de date a
sistemului informational al apelor.
Activitatea sistemului informational al apelor presupune cunoasterea permanenta a:
a) resurselor de apa cantitativ si calitativ
b) gradului de intretinere si protectie a cursurilor de apa
c) gradul de afectare a cursurilor de apa in urma unor fenomene naturale periculoase
d) necesarului de apa pentru satisfacerea cerintelor
e) patrimoniul directiilor de ape.
Informatia cadastrala se clasfica astfel:
a) informatie primara de baza
b) informatie prelucrata
Lista sintezelor si atlaselor specifice domeniului apelor
1) Atlasul reelei hidrografice codificate din Romania si evidenta apelor ce apartin
domeniului public
2) Atlasul resurselor de apa de suprafata si subterane din Romania
3) Atlasul lucrarilor de gospodarirea apelor si a folosintelor consumatoare si
neconsumatoare de apa
4) Atlasul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si combatere a actiunii
distructive a apelor
5) Atlasul calitatii apelor de suprafata, al lucrarilor de tratare si epurare a apelor si al
surselor de poluare a apelor
6) Atlasul Corpurilor de apa
7) Sinteza cadastrala a Dunarii pe teritoriul Romaniei
6. Grupe i categorii de obiective i folosinte cadastrale aflate in evidentele
activitatii sistemului informational al fondului apelor
A. Lucrari, constructii si instalatii care asigura gospodarirea complexa a apelor, inclusiv
atenuarea apelor mari prin modificarea regimului natural de curgere:
baraje;
lacuri de acumulare, iazuri piscicole;
derivaii de debite.
B. Lucrari de folosire a apelor cu constructiile si instalatiile aferente, respectiv lucrari,
constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea
apelor:
folosinte de apa pentru centre populate, platforme industriale, obiective social-
economice si zootehnice;
amenajari piscicole care nu sunt realizate prin lucrari de barare a unui curs de apa;
alimentari cu apa pentru irigatii;
folosinte hidromecanice;
centrale hidroelectrice;
zone navigabile porturi;
amenajari balneare, turistice si de agrement;
poduri plutitoare, bacuri.
C. Constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei:
indiguiri;
lucrari de regularizari de albii si lucrarile pentru protectia albiilor si malurilor;
lucrari de desecare;
incinte inundabile.
D. Traversari de cursuri de apa cu lucrari aferente:
poduri si podete;
traversari conducte, canale;
linii electrice si telefonice.
E. Amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile
cursurilor de apa, lacurilor de acumulare si ale tarmului marii:
exploatari de materiale si agregate minerale utile din albii.
F. Cadrul natural:
cursuri de apa, albii minore si majore;
profile transversale/longitudinale;
lacuri naturale, balti, zone umede;
degradari de albii, maluri si faleze;
bornele axului cadastral de referinta al cursurilor de apa;
inundatii de terenuri si bunuri.
G. Monitorizare:
statii meteorologice;
statii hidrologice;
statii automate si relee de transmitere a datelor;
debitmetre;
statii de calitate.
H. Lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime:
foraje hidrogeologice.
I. Alte constructii si lucrari hidrotehnice.

IMOBILIAR
1. Continutul de informatii specifice sistemului informational al fondului
imobiliar
Entitatile de baza utilizate in acest sens sunt:
Parcela suprafata de teren avand o singura categorie de folosinta si unul sau mai multi
proprietari.
Corpul de cladire parte componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:
1- sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie
ale peretilor exteriori;
2- intrarea separata in cladire;
3- independenta fata de alte cladiri alaturate.
Constructiile anexe sunt cele realizate din caramida, paianta, chirpici, barne sau alte
materiale rezultate din recuperari, cu pereti subtiri, inaltimea sub 2m, acoperis simplu,
finisaje de calitate slaba etc.
Pentru evitarea confuziilor de interpretare in descrierea caracteristicilor constructive ale
unei cladiri se fac unele precizari privind compartimentarile pe verticala:
nivel
subsol
demisol
parter
etaj
mezanin
mansarda
pivnita (beci)
Stare tehnic de intretinere a unei constructii poate fi:
Stare foarte buna
Stare buna
Stare mediocra (satisfacatoare)
Stare rea
Stare insalubra
Stare de ruina
Anul construirii se socoteste de la data cand cladirea are fundatii, pereti si acoperis.
2. Date si informatii specifice sistemului informational al fondului imobiliar.
Fia bunului imobil
Date si informatii specifice sistemului informational al fondului imobiliar care
se vor culege in etapa I
Documentul de baza Fisa bunului imobil se va realiza in etapa I de culegere a datelor si
informatiilor specifice domeniului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul
general. Datele constructive despre cladiri si anexe se culeg cu titlu informativ, pentru
fiecare corp de cladire, si se refera la:
1- identificarea corpului de cladire;
2- identificarea detinatorului corpului de cladire;
3- suprafata construita si suprafata desfasurata;
4- informatii privind echiparea edilitara a parcelei;
5- date constructive despre cladiri si anexe:
destinatie;
folosinta;
numar de nivele;
numar de subsoluri;
structura;
fundatie;
pereti;
acoperis/invelitoare;
incalizre;
dotari edilitare;
starea constructiei;
anul construirii;
tipul de proprietate;
modul de administrare;
tip capacitate;
numar de familii/numar de persoane.
Datele si informatiile sistemului informational al fondului imobiliar care se vor
culege in etapa a II-a
Documentele de baza care se vor realiza in etapa a II-a sunt:
- fisa tehnica a imobilului
- fisa juridica privind proprietatea pe etaj
Datele si informatiile sistemului informational al fondului imobiliar care vor fi
culese in etapa a III-a
In afara informatiilor culese in etapele I i II mai sunt necesare:
informatii suplimentare privind terenul: categoria localitatii, amplasarea, functii
economice si caracteristicile sociale ale localitatii, caracteristicile geotehnice,
poluarea cu reziduuri etc;
informatii privind cladirea.

3. Lucrari de teren pentru sistemul informational al fondului imobiliar
I. Intocmirea schiei parcelei
Se va desena la scara aproximativa schita parcelei. Dupa desenarea schitei se vor masura:
1. imprejmuirile si vecinatatile
2. corpurile de cladire
3. constructiile anexa
4. distantele
II. Intocmirea releveului pe corpuri de cladire si niveluri
Prin releveu se intelege o sectiunea orizontala a cladirii.
Pentru intocmirea releveului se parcurg urmatoarele etape:
- recunoasterea si cercetarea cladirii
- intocmirea schitei la o scara aproximativa
- executarea masuratorilor liniare
Releveul trebuie sa contina:
1. elementele componente ale cladirii
2. elementele de incalzire
3. instalatiile sanitare, electrice si speciale
III. Descrierea caracteristicilor generale, elementelor constructive si echiparii tehnico-
edilitare
1. Descrierea caracteristicilor generale, pentru fiecare corp de cladire;
2. Descrierea elementelor constructive, pentru fiecare corp de cladire;
3. Echiparea tehnico-edilitara.
IV. Descrierea imprej muirilor si constructiilor anexe
Pentru imprejmuiri se scoate in evidenta materialul din care sunt confectionate. Pentru
anexe descrierea se refera la materialul din care sunt confectionate, finisaje, folosinta etc.
V. Descrierea terenurilor si plantatiilor viti-pomicole
Se va specifica:
- categoria de folosinta a terenului si clasa de calitate (starea de degradare daca este
cazul)
- specia vitei de vie sau a pomilor
VI. Inscrierea locatarilor din cladiri
In documentele de inventariere imobiliara se inscriu familiile si persoanele care locuiesc in
cladire cu titlu parmanent, sub forma de fractie (nr familii/persoane).
VII. Identificarea bunurilor imobile si proprietarilor
Identificarea bunurilor imobile si proprietarilor se face folosind documentatia tehnica si
juridica primita de la Oficiul de cadastru.
4. Lucrari de birou pentru sistemul informational al fondului imobiliar
I. Definitivarea schitei parcelei
In functie de marimea suprafatei imobilului, schita se va redacta in spatiul rezervat pe Fia
tehnic a imobilului, la scara 1:500, sau pe o foaie separata, la aceeai scar sau mai mic.
Schita se deseneaza in creion, iar descrierea elementelor numerice se va face in tus.
II. Redactarea releveelor pe corpuri de cladire si niveluri
Redactarea releveelor se va face in creion, pe hartie de calc format STAS, la scara 1:100,
prin desenarea tuturor elementelor masurate pe teren.
Fiecare releveu va avea un indicator din care sa rezulte:
- unitatea care l-a intocmit;
- adresa imobilului;
- partea din imobil la care se refera;
- responsabilitati;
- scara;
- data.
III. Calculul ariei suprafetelor
Se vor calcula urmatoarele arii:
- aria suprafetei parcelei;
- aria suprafetei construite (la sol);
- aria suprafetei construite desfasurate;
- aria suprafetei locuibile;
- suprafata utila.
Aria suprafetei terenului se va calcula, dupa caz, prin metodele: analitica, geometrica,
trigonometrica, grafica, mecanica, in functie de elementele si dotarea de care se dispune.
Aria suorafetei cladirilor se determina conform prevederilor STAS i conine:
1) aria suprafetei construite la sol;
2) aria suprafetei nivelului;
3) aria suprafetei desfasurate;
4) aria suprafetei utile;
5) aria suprafetei locuibile;
5. Continutul documentatiei finale intocmite pentru sistemul informational
al fondului imobiliar
In functie de cerintele beneficiarului documentatia finala va cuprinde:
A. Piesele scrise
1. Tema lucrarii;
2. Memoriu justificativ in care se vor descrie:
- delimitarea zonei de lucru;
- documentare privind lucrarile existente si corelare lor cu lucrarile de cadastru
general si cele ale sistemului informational al fondului imobil;
- incadrarea in sistemul de coordonate al localitatii;
- respectarea tolerantelor;
- redactarea pieselor scrise si desenate.
3. Fia bunului imobil;
4. Actualizarea (la cerere) a documentelor cadastrului general;
5. Inventare cu coordonate.
B. Piesele desenate
Piesele desenate se vor intocmi in functie de tema lucrarii astfel:
1. In etapa I:
- Plan cadastral de ansamblu la scara 1:500-1:2000, privind situatia bunurilor
imobile la care s-au executat lucrari de cartare imobiliara;
- Fisa bunului imobil.
2. In etapa a II-a:
- Plan cadastral digital la scara 1:500, 1:1000, privind situatia bunurilor imobile
in care s-au executate lucrari de inventariere tehnica imobiliara;
- Fia tehnica a imobilelor;
- Releveele interioare;
- Releveele faad;
- Facultativ, fotografii reprezentand faadele constructiilor.
EDILITAR
1. Definitie, obiect, scop, generalitati retele edilitare
Reelele edilitare sunt utilitati tehnice care deservesc locuintele, ansamblurile socio-
culturale, institutiile, agentii economici etc, precum si retelele tehnice industriale din
spatiul urban.
Pentru localitati este necesar sa se realizeaze un sistem informational specific care sa se
ocupe cu inventarierea si evidenta sistematica a dotarilor edilitare subterane su
supraterane, atat sub aspect tehnic cat si sub aspect calitativ.
Obiective
Obiectivele evidentei specifice retelelor edilitare urmaresc sa stabileasca procedeele,
metodele, tehncicile si mijloacele care sa asigure si sa defineasca in mod unitar, din punct
de vedere tehnic, economic si juridic sfera, continutul si produsele.
Scop
Scopul realizarii sistemului informational al retelelor edilitare consta in urmatoarele:
- furnizarea de informatii reale si de calitate;
- gestionarea eficienta a localitatilor folosind pentru decizii un sistem informatic bazat
pe date cadastrale;
- realizarea unui continut standard pentru planurile retelelor, fisele arterelor si
situatiile centralizatoare;
- stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea si receptia lucrarilor si
produselor privind fondul retelelor edilitare.
2. Reteaua de alimentare cu apa
Reteaua de alimentare cu apa contine:
reteaua de alimentare cu apa potabila;
reteaua de alimentare cu apa pentru scopuri de intretinere a spatiilor verzi, strazilor
etc;
reteaua de alimentare cu apa industriala.
O retea de alimentare cu apa este formata schematic din: captare > statie de pompare >
statie de ameliorare a calitatii > rezervor de inmagazinare > conducta de aductiune > retea
de alimentare > canal de apa.
In legatura cu reteaua de alimentare cu apa trebuie sa se furnizeze toate elementele
privind:
captarea apei;
constructiile si instalatie de tratare in vederea inbunatatirii calitatii apei;
reteaua de transport a apei la rezervoarele de tratare si inmagazinare;
rezervoarele de tratare si inmagazinare, de compensare sau de pompare;
statiile de pompare;
reteaua de distribuire a apei.
3. Reteaua de canalizare
Sistemul retelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte si dispozitive care
colecteaza, transporta, epureaza si evacueaza apele uzate si pluviale intr-un emisar.
Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul evidentei de
specialitate a retelelor edilitare sunt:
reteaua de canalizare exterioara;
statii de pompare sau repompare;
instalatii de preepurare si epurare;
colectorul de descarcare si gura de descarcare.
Sistemele de canalizare pot fi de trei tipuri:
- sistem unitar
- sistem separativ sau divizor
- sistem mixt
In legatura cu reteaua de canalizare sistemul informational al retelelor edilitare trebuie sa
furnizeze toate elementele privind:
- canalele de racord
- canalele secundare
- canalele secundare si principale
- canalele deversoare
- statiile de pompare utilizate la traversari peste obstacole si puncte obligate
- statiile de epurare
4. Reteaua de gaze naturale
Reteaua de gaze naturale se refera la traseele care duc gazele naturale de la conducta de
transport la posturile de reglare de la consumator. Sistemul informational al retelelor
edilitare trebuie sa furnizeze toate elementele privind:
- conducta de transport care aduce gaze in localitate;
- statii de predare existente intre conducta de transport si reteaua de repartitie;
- reteaua de repartitie care duce gazele de la reteaua de transport in diferite
sectoare;
- statiile de reglare la sector;
- reteaua de distribuire spre consumatori;
- conductele de bransament;
- posturile de reglare fixe in nie practicate in zidul cladirilor sau in gardurile de zid.
Reteaua de repartitie pentru gaze poate fi inelara sau ramificat.
5. Reteaua de termoficare
Reteaua de termoficare este folosita la transportul apei fierbinti, aburului, condensului
provenit din aburul industrial sau a altor medii purtatoare de caldura, de la agentul
producator la consumator. Pentru aceasta retea este necesar sa se furnizeze informatii
privind:
- conductele magistrale;
- reteaua de distributie;
- conductele auxiliare care se gasesc pe traseele de conducte;
- robineti, vane, ventile de aerisire sau de golire, instalatii de masurat cu termometre
si manometre etc.
Retelele de termoficare pot fi radiale sau buclate.
6. Reteaua de cabluri electrice
Pentru cadastrul retelelor edilitare trebuie sa se furnizeze toate elementele privind:
- reteaua de transport constituind reteaua de alimentare;
- reteaua de distributie spre consumatori;
- punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;
- camerele de distributie pentru cabluri de joasa tensiune si camerele de tragere;
- cablurile subterane de 110kv si 220kv.
La culegerea datelor privind aceasta retea se are in vedere ca pozarea la pamant a
cablurilor sa respecte urmatoarele reguli:
ordinea de asezare sub trotuare sau spatii verzi dispre cladire spre carosabil este:
- cabluri de distributie de joasa tensiune;
- cabluri de distributie de medie tensiune;
- cabluri de curent continuu;
- cablurile de iluminat public.
traversarea strazilor se face de obicei perpendicular si de la capetele acestora;
pozarea lor se face deasupra celorlalte retele edilitare, cu exceptia retelei de gaze.
7. Reteaua de telecomunicatii
Aceasta retea cuprinde retelele: telefonica, telegrafica, de televiziune si radio. Sistemul
informational al retelelor edilitare trebuie sa furnizeze pentru ele toate elementele privind:
traseele liniilor telefonice principale;
traseele liniilor telefonice secundare instalate in tuburi;
traseele liniilor telefonice subterane prin pozitia stalpilor si sageti de directie;
traseele liniilor TV supraterane si subterane.
8. Informatii despre constructiile si amenajari tehnice edilitare
Constructiile si amenajarile tehnice edilitare reprezinta parti componente ale retelelor
edilitare pe care le deservesc si sunt:
caminele de vizitare;
captarile de apa, apeductele, rezervoarele, constructiile si instalatiile de imbunatatiri a
calitatii apelor;
caminele de vizitare specializate;
gurile de varsare;
statiile de pompare;
statiile de epurare;
statiile de reglare-masurare la consumatori importanti;
statiile de predare:
punctele termice de racordare sau de preparare a apei calde menajere;
camerele de distributie si cele de tragere cabluri;
galeriile tehnice principale sau de racord magistrale sau secundare.
In afara constructiilor edilitare mentionate, pot fi incadrate, de asemenea, in categoria
constructiilor cu caracter edilitar si:
tunelele de serviciu sau abandonate;
pasajele rutiere, pietonale si garajele subterane;
depourile si hangarele subterane;
grupurile sociale subterane;
salile si halele tehnologice, hrubele si depozitele subterane;
podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele;
liniile de tramvai si cale ferata din localitati;
funicularele si telecabinele;
liniile de intalta tensiune;
crematoriile de reziduuri menajere;
metrourile.
9. Limitele/zonele pe care se executa sistemul informational al retelelor
edilitare
Sistemul informational al retelelor subterane se executa in spatiul in care contine aceste
retele, spatiu care apartine de regula domeniului public, dar si domeniului privat, in unele
cazuri.
Limitele acestui spatiu sunt stabilite in functie de fiecare tip de retea:
la reteaua de apa potabila limita este stabilita la apometrul din curtea abonatilor
sau in punctul unde conducta strapunge zidul exterior al blocurilor;
la reteaua de canalizare limita este data de caminul de vizitare, de unde pleca
conducta de racord spre canalul din strada (pentru curi) sau punctul prin care iese
canalul din zidul blocurilor;
la reeaua de termoficare - limita este data de punctul de intrare a conductelor in
cladire;
la reeaua de gaze - limita este data de postul de reglare-masurare, cand acesta se
gaseste in exteriorul cladirii, sau la punctul de intrare in cladire;
la reteaua de energie electrica limita este data de punctul de intrare in cladire sau
de punctul de oprire la consumatorul public (stalp, ceas etc);
la reteaua telefonica limita este la intrarea cablurilor subterane in cladiri sau la
cutiile terminale de pe peretii exteriori.
Limitarea zonei pe care trebuie sa se execute lucrarile de evidenta de specialitate pentru
retelele edilitare poate fi facuta si arbitrat, in functie de urgente, posibilitati financiare,
finantator etc, intalnindu-se urmatoarele cazuri:
- limite administrative stabilite de autoritatile locale si detinatorii de retele;
- limite impuse de tipurile de retea pentru care se executa evidenta specifica;
- limite impuse de gradul de detaliere a informatiilor care trebuie obtinute;
- limite impuse de zonele scoase la licitatie;
- limitele impuse de continutul care trebuie asigurat, dupa cum se executa cadastrul
general sau evidenta de specialitate etc.
10. Executarea lucrarilor de teren pentru introducerea sistemului
informational al retelelor edilitare
Lucrarile de teren consta in culegerea elementelor necesare ridicarii componentelor
retelelor edilitare, care apar la suprafata, folosind metoda drumuirii cu radieri.
In cazul in care exista planuri topografice sau cadastrale la scarile 1:500 sau 1:1000 se vor
prelua din acestea elemente de planimetrie, pentru intocmirea planului edilitar complex. In
cazul in care nu exista asemenea planuri, elementele de planimetrie se vor prelua prin
masuratori pe teren efectuate odata cu preluarea elementelor retelelor edilitare.
Pentru caminele de vizitare se determina: poziia planimetrica a centrului capacului
caminului, cota acestuia si cota radierului, precum si releveul caminului, diametrul acestuia
folosind un compas de reductie, cotele si diametrele conductelor ce ajung in caminul
respectiv, folosind un echer.
Traseele retelelor edilitare in plan se obtin unind capacele caminelor de vizitare sau ale
camerelor de tragere, cu linii conventionale. Traseele retelelor edilitare in plan vertical se
obtin unind releveele caminelor de vizitare.
Exista doua metode de obtinere a traseelor retelelor edilitare in plan orizontal si vertical:
1. Metoda direct consta in ridicarea pozitiei retelei in timpul pozarii acesteia
(inaintea astuparii santurilor). In acest caz se obtine o viteza de lucru buna si o
precizie mare.
2. Metoda indirect se utilizeaza in cazul retelelor subterane ale caror trasee si
adancimi nu se cunosc. Aceasta metoda necesita uneori executarea de sapaturi de
identificare, deci un volum mare de timp si munca.
11. Executarea lucrarilor de birou pentru introducerea sistemului
informational al retelelor edilitare
Lucrarile de birou cuprind:
calcule necesare determinarii coordonatelor si cotelor punctelor din reteaua de sprijin
locala;
calcule privind legarea retelei de sprijin locala, de reteaua nationala;
calcule privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor radiate care apartin
retelelor edilitare, precum si elementelor de fond ale planului cadastral;
redactarea pe care clasica sau automata a planului cadastral cuprinzand traseele
retelelor edilitare in totalitate (planul cadastral complex) sau pe grupe (planurile
tematice). Pentru fiecare tip de retea se procedeaza in felul urmtor:
pentru reteaua de alimentare cu apa reprezentarea in plan se face prin linii
discontinue de culoare albastr, cu simbolul a;
pentru reeaua de canalizare reprezentarea in plan se face prin linii discontinue
de culoare maron, cu simbolul C;
pentru reeaua de alimentare cu gaze naturale reprezentarea pe plan se face
prin linii discontinue de culoare galben, cu simbolul G;
pentru reteaua de termoficare reprezentarea in plan se face prin linii
discontinue de culoare roie, cu simbolul t;
pentru reteaua electric reprezentarea in plan se face prin linii discontinue de
culoare verde, cu simbolul e;
pentru reteaua de telecomunicatii reprezentarea in plan se face prin linii
discontinue de culoare neagra, cu simbolul T.
calculul elementelor si redactarea profilelor longitudinal si transversal;
intocmirea inventarului cu coordonatele punctelor care apartin retelelor edilitare;
redactarea releveelor caminelor de vizitare;
redactarea schemelor cu tronsoanele de retele edilitare;
redactarea fiselor de artera standard si unicat.
12. Intocmirea documentatiei finale pentru sistemul informational al
retelelor edilitare

I. Planul tehnic-edilitar complex se realizeaza in format digital corespunzator scarilor
1:500 sau 1:1000.
Planul tehnic-edilitar complex cuprinde toate retelele edilitare (elemente de continut
specific) desenate pe un fond planimetric minim (elemente de fond), extras din plane
topografice sau cadastrale existente sau, daca acestea nu exista, este ridicat direct in teren
odat cu culegerea elementelor pentru determinarea relelelor edilitare.
II. Planurile tematice acestea cuprind numai un tip de retea, retele inrudite sau retele care
nu se incomodeaza reciproc.
Continutul planurilor tematice este acelasi ca al planului tehnic-edilitar complex, cu
referire numai la retelele edilitare pe care le reda.
III. Profilul longitudinal se intocmeste numai pentru reteaua de canalizare si pentru cea de
alimentare cu apa.
IV. Profilele transversale au scara distantelor 1:100 si cea a inaltimilor 1:10 sau 1:50. Se
prezinta grupat pentru fiecare artera.
V. Releveele caminelor de vizitare, camerelor de tragere si ale altor constructii auxiliare
se reprezinta la scari convenabile stabilite de comun acord cu beneficiarul si in functie
de continutul acestora.
VI. Schema tronsoanelor cu tipuri de retele se intocmeste in cadrul fisei arterei, pentru a
prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului respectiv de retea.
VII. Fiele cu informatii complementare:
a. Fia de arter contine date referitoare la artera cat si date referitoare la
fiecare tip de retea;
b. Fia unicat contine elementele constructive din alcatuirea retelelor;
c. Fia standard contine detalii de pozare etc.

DRUMURI PUBLICE
1. Generaliti. Reeaua drumurilor din Romnia
Societatea Comerciala pe actiuni Compania Naional a Autostrzilor i Drumurilor
Naionale din Romnia (CNADNR) i consiliile judeene sunt principalii administratori ai
drumurilor publice din ara noastr.
Executanii lucrrilor pentru sistemul informaional al drumurilor pot fi persoane juridice
autorizate de ctre ANCPI.
Uniti din subordinea CNADNR
CNADNR este organizat pe 7 Direcii Regionale de Drumuri i Poduri, cu sediile la n:
Bucureti, Craiova, Timioara, Cluj-Napoca, Iai, Constana i Braov.
Reeaua Drumurilor din Romnia
Lungimea drumurilor din Romnia este de 198.589km (~200.000km) i sunt clasificate dup
cum urmeaz:
Tip drum Lungime
Autostrzi 321 km
Drumuri Naionale (n administrarea CNADNR) 15.934 km
Drumuri Judeene (n administrarea Consiliilor Judeene) 34.668 km
Drumuri Comunale ( n administrarea Consiliilor Locale) 27.781 km
Strzi n orae 22.328 km
Strzi n comune (n administrarea comunelor) 97.660 km

2. Documentarea asupra actelor juridice i lucrrilor tehnice existente
pentru fondul drumurilor
Documentarea juridic
Documentarea juridic referitoare la imobile const n identificarea actelor i faptelor
juridice prin care acestea au intrat n administrarea unitilor de drumuri publice.
Documentarea asupra lucrrilor tehnice existente n domeniu
Se inventariaz toate lucrrile de cadastru, topografie i cartografie executate precum i
toate lucrrile executate de filiale sau de ali ageni economici, la comanda
administratorului sau a proprietarului de drumuri publice. Inventarierea cuprinde planuri de
situaie, planele care au stat la baza proiectrii obiectivului, schie i plane din cartea
tehnic a construciei etc.
De la OCPI i de la DUAT (Direcia de Urbanism i Amenajare a Teritoriului) se solicit
informaii tehnice asupra imobilelor cuprinse n planurile i n registrele cadastrale i date
referitoare la acoperirea zonei cu planuri topografice sau cadastrale aflate n arhiva
proprie.
Raportul asupra documentrii
n urma inventarierii tuturor materialelor menionate se ntocmete un raport cu
urmtoarea structur:
1. administratorul sau proprietarul;
2. imobilul, adresa i destinaia acestuia;
3. suprafaa aproximativ;
4. actele sau faptele juridice de adribuire;
5. informaiile oferite de OCPI i de DUAT din care rezult informaii tehnice referitoare
la imobil;
6. informaiile oferite de cartea funciar;
7. informaiile despre planurile topografice i cadastrale existente;
8. datele estimative asupra cantitilor de lucrri necesare pentru zonele n care nu
exist planuri topografice sau lucrri cadastrale.
3. Delimitarea amplasamentului drumurilor publice
Recunoatere amplasamentului
Pentru recunoatere i delimitare se ntocmesc:
1) procesul-verbal de recunoatere a amplasamentului, n care este descris
amplasamentul;
2) schia amplasamentului.
Descrierea mprejmuirii i identificarea vecinilor
Pentru fiecare vecin se stabilesc urmtoarele:
1) numele/denumirea vecinului (persoan fizic sau juridic);
2) schia de vecintate, n care se trec toate punctele de frngere;
3) descrierile topografice pentru fiecare punct al mprejmuirii.
ncheierea proceselor-verbale de vecintate
Pe baza datelor precizate administratorul sau proprietarul ntocmete i semneaz cu
fiecare vecin un proces verbal de vecintate.
4. Coninutul documentaiilor de eviden specific drumurilor publice
Documentaia de eviden specific drumurilor publice este constituit din: reeaua
geodezic de sprijin i reeaua de ridicare i planul topografic digital.
Reeaua geodezic de sprijin i reeaua de ridicare
Msurtorile din teren se fac pornindu-se de la reeaua geodezic de stat i, n funcie de
necesiti, se va proceda la ndesirea acesteia.
Bornele se amplaseaz de-a lungul traseului drumului la o distan de cca 2km ntre ele n
zona de es, iar n zonele de deal i de munte distana ntre dou borne se poate reduce
pn la 1km.
Fiecare born poart inscripia administratorului, AND (Regia Autonom Administraia
Naional a Drumurilor) sau consiliilor judeene, sau a proprietarului i un cod de forma
d.nnn, unde d este numrul de ordine (codul) administratorului/proprietarului pe
teritoriul pe care este amplasat punctul, iar nnn este un numr de ordine unic n cadrul
unitii din structura administratorului sau proprietarului.
Punctele de sprijin se determin planimetric n sistemul de coordonate Stereografic 1970 i
altimetric n sistemul de code Marea Neagr 1975.
Planul topografic se va realiza la scara 1:500. Ridicarea n teren a detaliilor planimetrice se
face prin metode i cu instrumente care s asigure o determinare n plan de 7cm.
5. Planul topografic digital ntocmit pentru drumuri. Principalele elemente.
Straturi
Principalele elemente care trebuie s fie incluse n planul topografic sunt urmtoarele:
Axa drumului linia care definete caracteristicile geometrice n plan orizontal i n
plan vertical ale traseului drumului. Lungimea real a drumului se msoar pe axa
acestuia.
Relieful i geometria pe vertical n scopul redrii acestora se efectueaz
msurtorile necesare pentru ntocmirea profilului longitudinal i a profilelor
transversale.
Partea carosabil suprafaa din platforma drumului destinat circulaiei
autovehiculelor.
Elementele constructive n zona prii carosabile se ridic:
refugii de tramvai, monumente, fntni arteziene, ronduri etc.
Platforma drumului n afara prii carosabile se ridic i elementele:
acostamente, locurile de parcare, spaiile verzi dintre benzile de circulaie sau
dintre carosabil i trotuar, benzile rezervate circulaiei altor mijloace de transport.
Coninutul planului topografic se realizeaz n format digital, pe mai multe straturi,
conform cu structura urmtoare:
Denumirea stratului Semnificaia
PARCELA Parcele distincte care acoper teritoriul reprezentat
PARCDRUM Suprafaa de teren aferent drumului, inclusiv zonele de protecie
AMPRIZA Suprafeele de teren ocupate de diferitele componente ale drumului
HOTADM Hotare administrative
LIMADMI Limite administrative
AXDRUM Axa drumului
VARF-AL Vrfurile aliniamentelor care descriu traseul drumului
RAC-ORZ Punctele caracteristice ale racordrilor orizontale
GEOM-VR Vrfurile aliniamentelor verticale (racordri verticale)
DECLIV Decliviti
KILOM Borne kilometrice i hectometrice
RETAPA-P Elemente punctuale ale reelei de alimentare cu ap
RETAPA-L Elemente liniare ale reelei de alimentare cu ap
RETELE-P Elemente punctuale ale reelei electrice
RETELE-L Elemente liniare ale reelei electrice
RETTEL-P Elementele punctuale ale reelei telefonice
RETTEL-L Elementele liniare ale reelei telefonice
RETCAN-P Elementele punctuale ale reelei de canalizare
RETCAN-L Elementele liniare ale reelei de canalizare
RETGAZ-P Elementele punctuale ale reelei de gaze
RETGAZ-L Elementele liniare ale reelei de gaze
ARBORI Arbori, copaci
SEMNAL Semnalizri punctuale
MARCLIN Marcaje liniare
MARCSUP Marcaje de suprafa
IZVOR Fntni i izvoare amenajate

6. Condiii de realizare i redactare a planului topografic digital
Detaliile planului topografic se raporteaz prin coordonate, folosindu-se semnele
convenionale la scara 1:500 din Atlasul de semne convenionale pentru planurile
topografice la scrile 1:500, 1:1000, 1:2000 i 1:5000 1978.
Planul topografic se redacteaz n format digital pe suport magnetic, n conformitate cu
normele AND privind structura hrii topografice i a bazei de date (a Sistemului Informatic
al Cadastrului Drumurilor SINCAD n cazul drumurilor naionale).
7. Structura zonei drumului
Structura zonei drumului cuprinde:
limitele de proprietate;
limitele proprietilor deinute de administrator sau de proprietar;
corpurile de proprietate limitrofe drumului, numerotate par pe partea stng i impar
pe partea dreapt, fa de sensul cresctor al kilometrajului;
dac este introdus cadastrul general pe teritoriul respectiv, numerotarea cadastral se
va prelua conform evidenelor existente la OCPI;
poziiile bornelor kilometrice i hectometrice;
forma n plan i poziia tuturor construciilor care aparin de drum;
caracteristicile tehnice specifice fiecrui tip de lucrare;
amenajrile conexe;
amenajrile pentru sigurana circulaiei;
construciile de orice tip care nu aparin drumului (dac pri ale lor se afl la distan
mai mic de 4m de drum);
pentru fiecare born se nregistreaz kilometrajul nominal i kilometrajul efectiv;
poziia diferitelor elemente care aparin drumului, sub forma k+p, unde k este
kilometrajul nominal al bornei, iar p este lungimea real msurat de la born la
elementul respectiv;
kilometrajul 0 al oricrui tip de drum.
8. Baza de date SIG. Documentaia cadastral pentru drumurile publice
Baza de date a Sistemului Informaional Geografic (SIG) const n straturile specifice
planului topografic digital, inscripionat i predat pe DVD. Fiecare strat trebuie s
acopere ntregul sector de drum cuprins n lucrare, dac este necesar se va arhiva n
format ZIP.
Documentaia cadastral cuprinde:
originalele proceselor-verbale ncheiate pentru stabilirea proprietilor limitrofe
sectorului de drum, cu toate semnturile prevzute pe formulare;
planul cadastral sub form de fiier AutoCAD;
tabelul centralizator al suprafeelor;
originalul procesului verbal de nregistrare la OCPI.
Predarea se face n patru exemplare, dintre care unul se marcheaz ca original.

CI FERATE
1. Generaliti, obiective, structuri naionale din domeniul cilor ferate
Sistemul informaional al cilor ferate este un subsistem de eviden i inventariere
sistematic a tuturor bunurilor imobile din patrimoniul cilor ferate, sub aspect tehnic,
economic i juridic.
Executanii lucrrilor trebuie s fie persoane fizice sau juridice autorizate de ANCPI.
Obiective
determinarea exact a suprafeelor de teren deinute de compania naional, societile
naionale i societile comerciale de sub autoriatea Ministerului Transporturilor;
asigurarea opozabilitii fa de teri;
administrarea i gestionarea corect a patrimoniului i unitilor feroviare i aprarea
drepturilor lor prin nscrierea n registrele cadastrale i crile funciare;
asigurarea unei baze juste pentru stabilirea taxelor/impozitelor;
stabilirea zonelor juridice feroviare, zonelor de siguran i de protecie.
Structuri naionale din domeniul cilor ferate:
Compania Naional de Ci ferate CFR;
Compania Naional de Transport Cltori CFR Cltori;
Compania Naional de Transport Marf CFR Marf;
Informatica Feroviar S.A.;
Autoritatea Feroviar Romn AFER.
2. Infrastructura feroviar pus la dispoziia operatorilor de transport
feroviar (OTF)
Reeaua feroviar CFR
Lungimea reelei feroviare este de ~11.000km;
Sistemul de alimentare cu energie electric de traciune cu tensiunea de 25kv i
frecvena de 50Hz;
Lungimea total a infrastructurii feroviare n exploatare este de ~21.000km;
Din punct de vedere al interoperabilitii infrastructura se clasific n: interoperabil i
neinteroperabil;
Reeaua de cale ferat este format din 9 magistrale principale din care se desprind mai
multe magistrale secundare. Acestea reprezint principalele artere feroviare din
Romnia.
3. Organizarea lucrrilor pentru sistemul informaional al cilor ferate
Ministerul Transporturilor (MT) coordoneaz din punct de vedere tehnic i economic
lucrrile de specialitate pentru cile ferate, n colaborare cu ANCPI. Evidena caietelor de
sarcini i ndrumarea metodologic a execuiei lucrrilor pentru sistemul informaional al
cilor ferate se realizeaz, pentru toate unitile feroviare, de ctre Serviciul Cadastru
Concesiuni din structura CFR.
Evidena cadastral feroviar se ntocmete pe teritorii administrative, pe trei entiti
feroviare: staia de cale ferat, interstaia feroviar i bunul imobil izolat.
CFR va inventaria toate lucrrile de cadastru, geodezie, topografie i cartografie executate
pn n prezent de ageni economici sau de persoane fizice autorizate referitoare la
imobilele aflate n proprietatea unitilor feroviare.
Toate procedurile sistemului informaional al cilor ferate respect prevederile Legii
cadastrului i a publicitii imobiliare 7/1996.
4. Etapele realizrii sistemului informaional al cilor ferate
Reeaua geodezic de sprijin, de ndesire i de ridicare se realizeaz astfel nct s se
asigure densitatea de puncte necesar pentru executarea lucrrilor.
Materializarea punctelor reelei geodezice de sprijin i de ridicare se va face prin borne de
beton armat n conformitate cu tipurile standard. Se vor planta minim 3 borne, la distane
de circa 250-500m una de alta, pentru fiecare staie de cale ferat sau pentru fiecare bun
imobil izolat.
Se ntocmete documentaia tehnic ce cuprinde:
- memoriul tehnic;
- schia reelei geodezice la o scar convenabil aleas;
- inventarul de coordonate al tuturor punctelor reelei i descrierile lor topografice;
- dosarul de verificare ntocmit de o persoan fizic sau juridic autorizat ANCPI.
Se efectueaz delimitarea amplasamentului.
ncheierea unui proces verbal de predare-primire a amplasamentului (proces verbal de
recunoatere a amplasamentului).
Descrierea amplasamentului i identificarea vecinilor, stabilindu-se denumirea persoanei
fizice sau juridice vecine i schia de vecintate.
Bornarea punctelor de frngere a limitei de vecintate cu borne inscripionate CFR.
ntocmirea dosarului de delimitare cadastral.
Realizarea i redactarea planului cadastral n format analogic i digital, respectnd
prevederile standard.
5. nscrierea imobilelor n documentele de publicitate imobiliar.
Documentele care se ntocmesc i se predau la beneficiar i OCPI
nscrierea imobilelor n documentele de publicitate imobiliar
nscrierea imobilelor n crile funciare se face conform prevederilor din Legea 7/1996.
ANCPI i Compania Naional CFR au ncheiat Protocolul de colaborare privind modul de
nscriere n crile funciare centrale.
Documentele care se ntocmesc i se predau la beneficiar i la OCPI
Documentaia cadastral cuprinde:
1) Avizul de ncepere a lucrrilor eliberat de ANCPI sau OCPI;
2) Tema lucrrii;
3) Memoriul tehnic;
4) Procesul verbal de predare a tuturor obiectivelor, nsoite de schiele aferente;
5) Inventarul de coordonate ale punctelor radiate;
6) Inventarul de coordonate i schie ale reelei de sprijin i de ridicare;
7) Descrierile topografice ale punctelor reelei de sprijin i de ridicare;
8) Calculul i compensarea coordonatelor punctelor;
9) Fia corpului de proprietate;
10) Registrul cadastral al parcelelor feroviare;
11) Registrul cadastral al proprietarilor;
12) Fia centralizatoare cu suprafaa total pe categorii de folosin i grupe de
proprietari;
13) Planul cadastral digital;
14) Dosarul de delimitare;
15) Procesul verbal de recepie final;
16) Procesul verbal de verificare-recepie a lucrrilor.
6. Planul topografic digital pentru domeniul cilor ferate. Principalele
elemente, detalii principale i secundare
Principalele elemente sunt:
limitele zonei de protecie a infrastructurii feroviare publice;
limitele zonei de siguran a infrastructurii feroviare publice;
limitele de proprietate a cii ferate;
axul cii ferate i caracteristicile geometrice ale acesteia n plan orizontal i vertical
al traseului cii ferate.
Planul topografic digilat va avea n cuprins:
1. Detalii principale definesc poziia n plan i n spaiu a elementelor infrastructurii
feroviare:
- geometria liniilor de cale ferat;
- lucrri de art;
- instalaii de semnalizare;
- construcii permanente;
- limita de proprietate;
- cminele de vizitare i traseele reelelor edilitare.
2. Detalii secundare definesc poziia elementelor de vegetaie, hidrografice, ci de
transport rutiere i altele asemenea.
- Coordonatele detaliilor planimetrice vor fi determinate cu precizie de 10cm;
- Coordonatele tetaliilor planimetrice secundare vor fi determinate cu precizia de
20cm;
- Cotele punctelor care definesc geometria liniilor ferate vor fi determinate cu
precizia de 2mm;
- Cotele punctelor caracteristice reliefului vor fi determinate cu precizie de 5cm.
7. Ridicarea detaliilor, organizarea pe layere a planului digital ntocmit
pentru cile ferate.
Ridicrile de detalii se vor executa n sistem de proiecie naional Stereografic 1970, cota
Marea Neagr 1975.
Coninutul ridicrilor de detaliu se organizeaz pe layere de plan digital dup cum urmeaz:
1) Punctele reelei geodezice de sprijin i de ndesire
2) Caroiajul stereografic
3) Limitele teritorial-administrative i ale intravilanelor componente
4) Limitele zonei juridice feroviare i indicarea vecinilor
5) Limitele unitilor feroviare
6) Limita prevzut n actele juridice
7) Drumuri, alei, strzi
8) Axele feroviare liniare
9) Punctele geometrice i mrci de siguran
10) Pichei feroviari i borne hectometrice
11) Construcii feroviare
12) Platforme tehnologice de depozitare
13) Lucrri geotehnice de protecie
14) Reele edilitare supraterane
15) Teren degradat
16) Parcele zon de siguran, zon de protecie
17) Parcele n litigiu
18) Delimitarea terenurilor pe criterii de impozitare
19) Numerotare cadastral
8. Geometria cii ferate
Geometria cii ferate cuprinde:
a) Macaze
b) Linii de cale ferat, determinate prin puncte radiate
c) Curbe de cale ferat
d) Semnalele i alte instalaii de cale
e) Stlpi de electrificare
f) Poduri basculante
g) Gropi de cenu
h) Stlpi de iluminat forta sau portani, pasarele situate ntre linii
i) Caroiaj rectangular

PORTURI
1. Generaliti. Elemente caracteristice amenajrilor portuare
Sistemul informaional al porturilor se execut pentru inventarierea, evidena i
gestionarea patrimoniului imobiliar din zonele portuare aflate sub autoritatea Ministerului
Transporturilor.
Elementele caracteristice amenajrilor portuare
Porturile reprezint amenajri speciale la contactul dintre ap i uscat, capabile de a
recepta i expedia pasagei i mrfuri, ori de a desfura activiti speciale.
Dup tipul cii navigabile se deosebesc dou tipuri de porturi: maritime i fluviale.
Componentele principale ale porturilor maritime sunt:
- rada portului;
- avanporturile;
- incinta portului;
- danele pentru mrfuri i pasageri;
- acvatoriul portului.
Rada portului cuprinde suprafaa acvatic alturat incintei portului ce se afl n cuprinsul
i n competena administraiei portului.
Avanportul reprezint suprafaa acvatic din larg unde are loc preluarea navelor i
pilotarea acestora n bazinul portuar.
Incinta portului este definit de suprafaa de uscat unde sunt amplasate construciile
portuare terestre i utilajele necesare proceselor de ncrcare-descrcare a navelor.
Danele sunt segmente teritoriale ce cuprind deopotriv suprafee acvatice i de uscat
asociate care asigur acostarea navelor.
Cpitnii zonele:
Constana
Galai
Giurgiu
Tulcea
Drobeta Turnu Severin
2. Planurile cadastrale ale porturilor, suprafee, documentaia final
Planurile cadastrale ale porturilor realizate n format digital conin reprezentrile tuturor
imobilelor situate n zona portuar i anume: digurile de aprare i protecie, turnul de
control, farurile, geamandurile i balizele de semnalizare, cheiurile de acostare i ncrcare
descrcare, danele de montare, ntreinere i reparare a navelor etc.
Suprafeele care reprezint interes ntr-un port sunt:
Sdg suprafaa ocupat de diguri;
Sda suprafaa danelor de ntreinere i reparaii;
Sch suprafaa ocupat de cheiuri;
Sl suprafaa liber;
Str suprafaa cilor de transport rutiere;
Stf suprafaa cilor ferate;
Sr - suprafaa aferent reelelor supraterane;
Srs suprafaa aferent reelelor subterane;
Sc suprafaa ocupat de cldiri;
Sd suprafaa ocupat de depozitele n aer liber;
Sdc suprafaa depozitelor cistern;
Sp suprafaa platformelor tehnologice;
Sct suprafaa ocupat de circuitul primar n staii de transformare;
Ssc suprafaa zonelor de securitate.
Determinarea acestor suprafee se face pe cale analitic, utiliznd coordonatele punctelor
care definesc contururile lor poligonale.
Documentaia cadastral conine:
memoriu tehnic;
avizul de ncepere a lucrrilor de msurare;
inventarul cu coordonatele punctelor reelei de sprijin i de ridicare;
inventarul cu coordonatele punctelor situate pe limita amplasamentului portului;
planul cadastral sub form analogic i n format digital;
procesele verbale de delimitare i de vecintate;
registrul cadastral al porturilor;
registrul cadastral al imobilelor unitilor portuare;
registrul cadastral centralizator al administraiilor portuare pe UAT.

AEROPORTURI
1. Elementele funcionale ale aeroportului. Schema general a unui
aeroport
Elementele principale ale unui aeroport sunt: aerogara (pentru cltori i/sau cea pentru
mrfuri) i pista de decolare-aterizare.
n vederea legturii dintre acestea i pentru asigurarea spaiilor necesare serviciilor, pe
cuprinsul aeroportului mai sunt situate:
suprafaa de trafic a aerogrii;
staiile de trafic de marf;
suprafaa de staionare;
cile de rulare;
bretelele;
spaiile de garare i ntreinere a aeronavelor;
depozite;
staii radar;
staia meteo;
sisteme de aprare sol-aer;
sisteme optice de balizaj etc.
Orice aeroport, indiferent de dimensiunile sale, presupune amenajarea structurilor
obligatorii conform schiei:

2. Caracteristicile principale ale pistei. Elementele geometrice
Elementele geometrice ale unei piste sunt:
Lungimea pistei principale
Lungimea pistei secundare
Latimea pistelor
Amplasamentul pragului
Profilul longitudinal al pistei
Pantele transversale ale pistei
Planeitatea pistei
Acostamentele pistei
Benzile laterale
Zonele de siguran
3. Spaiul aerian funcional din jurul aeroportului. Sisteme de balizaj.
Spaiul aerian funcional din jurul aeroportului
Privit n trei dimensiuni, acest spaiu este destinat operaiilor de decolare-aterizare,
respectiv manevrelor de aliniere a aeronavei n direcia de aterizare. n mod obligatoriu
acest spaiu trebuie s fie lipsit de obstacole.
n zona acestui spaiu pot fi definite urmtoarele suprafee:
suprafaa conic
suprafaa orizontal interioar S.I. reprezint limita inferioar a suprafeei conice
suprafaa de apropiere
suprafaa interioar de apropiere
suprafaa de tranziie
suprafaa interioar de tranziie S.I.T.
suprafaa de aterizare ntrerupt S.A.I.
suprafaa de urcare la decolare
suprafaa orizontal exterioar
Sisteme de balizaj
Navigaia aerian utilizeaz mijloace vizuale i radio-electronice astfel:
Mijloace vizuale n condiii de vizibilitate bun;
Mijloace radio-electronice.
Balizarea reprezint totalitatea reperelor vizuale artificiale fixate cu rol de ghidare a
aeronavelor. Balizarea principal cuprinde delimitarea pistei: extremitile laterale, pragul,
axa i, la nevoie, prelungirea acesteia n zona suprafeei de apropiere.

4. Infrastructura aeroportuar din Romnia
Aeroporturile din ara noastr deservesc, n cea mai mare parte, transportul internaional
de cltori. Cele mai importante aeroporturi sunt: aeroportul internaional Henri Coand
(Otopeni) i aeroportul Traian Vuia (Bneasa) pentru Bucureti, aeroporturile
internaionale Someeni (Cluj-Napoca), Mihail Koglniceanu (Constana), Traian Vuia
(Timioara) etc.
Infrastructura aeroportuar a celui mai mare aeroport din Romnia, aeroportul internaional
Henri Coand Bucureti, este de utilitate public, proprietar fiind statul romn, prin
Compania Naional Aeroportul Internaional Henri Coand Bucureti S.A., de sub
autoritatea Ministerului Transporturilor.
Lucrrile de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare const n:
- mprejmuirea perimetral a aeroportului;
- lucrri emise de programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare;
- activiti de expropriere a suprafeelor de teren necesare extinderii.
5. Documentaii tehnice. Documentaia cadastral pentru nscrierea n CF a
aeroporturilor
Lucrrile acestui sistem de inventariere i eviden a infrastructurii transportului aerian din
Romnia sunt coordonate de serviciile cadastrale de specialitate din cadrul Ministerului
Transporturilor.
Documentaia cadastral conine:
memoriul tehnic;
avizul de ncepere a lucrrilor;
inventarul cu coordonate ale punctelor reelei de sprijin, de ridicare i ndesire;
inventarul cu coordonate ale punctelor situate pe limita amplasamentului
aeroportului;
procese verbale de delimitare, vecintate i de recepie;
registrul cadastral al imobilelor care aparin aeroporturilor;
registrul cadastral centralizator al aeroporturilor pe UAT;
planul cadastral sub form analogic i n format digital.


METROU
1. Generaliti, definiie, obiect, scop, elementele caracteristice metroului
Generaliti
Metroul este un sistem urban independent de transport public care folosete trenuri
electrice cu frecven mare de serviciu, printr-o reea de tuneluri subterane. Reeaua
metroului bucuretean este administrat de compania METROREX S.A..
Reeaua este format din patru magistrale: M1, M2, M3 i M4.
Nume Deschis Ruta
M1 1979 Dristor 2 Gara de Nord Dristor 1 Pantelimon
M2 1986 Pipera - IMGB
M3
1983 Eroilor Industriilor
2008 Nicolae Grigorescu Linia de centur
M4 2000 Gara de Nord 1 Mai
Lucrrile cadastrale pentru acest domeniu au specificul lor.
Elementele caracteristice ale metroului
Staiile permit accesul cltorilor i se desfoar, de regul, pe dou nivele.
Galeriile permit circulaia trenurilor, fcnd legtura ntre staii.
Depourile deservesc parcul de material rulant i permit efectuarea inspeciilor tehnice,
mentenaa i reviziile echipamentului ferovial special.
Dotrile funcionale i utilitare inventariate i gestionate n cadrul sistemului de
transport cu metroul.
Definiie, obiect, scop
Sistemul informaional al reelei de metrou este un subsistem al cadastrului general prin
care se realizeaz inventarierea i evidena sistematic, din punct de vedere tehnic i
economic, al bunurilor imobile administrate de METROREX S.A..
Obiectul acestei evidene de specialitate l constituie terenurile pe care se afl
infrastructura reelei de metrou.
Scopul este de a realiza urmtoarele:
o determinarea, nregistrarea n documente, reprezentarea pe planuri i inventarierea
imobilelor care aparin reelei de metrou;
o realizarea sistemului informatic al reelei de metrou;
o ntocmirea documentelor necesare nscrierii n cartea funciar a imobilelor aparinnd
reelei de metrou, n vederea realizrii publicitii imobiliare.
2. Executarea msurtorilor pentru ntocmirea planului cadastral i
culegerea datelor necesare realizrii sistemului informaional al
metroului
1) ndesirea reelei geodezice de sprijin, realizarea reelei de ridicare i ridicarea
deteliilor.
Densitatea punctelor trebuie s asigure executarea lucrrilor astfel:
a) Pentru fiecare staie de metrou se vor materializa cel puin dou borne situate la
circa 150m una fa de cealalt.
b) Pentru fiecare teren izolat care este administrat de METROREX S.A. se vor
determina cel puin dou borne. Bornele respect un model tip aprobat de OCPI
Bucureti, sunt realizate din beton armat i au inscripionate pe ele M, n, nnn,
unde:
- M iniiala METROREX SA
- n numrul sectorului din municipiul Bucureti
- nnn numrul bornei
Observaiile de teren se execut cu instrumente de precizie, iar prelucrrile utilizeaz
metode riguroase.
Ridicarea detaliilor planimetrice care se reprezint pe planul cadastral se face n mod
corespunztor scrii 1:500.
2) ntocmirea planului cadastral
Punctele de detaliu ridicate se raporteaz prin coordonate i se utilizeaz atlasul de semne
convenionale pentru scrile 1:500-1:5000 din 1978.
Coninutul planului realizat sub form digital:
limitele administrative;
limitele imobilelor deinute de administrator i parcelele nvecinate cu numerotarea
cadastral i numerotarea intern;
limitele zonelor de siguran i de protecie ale reelei de metrou;
strzile, oselele, bulevardele cu denumirile lor etc.
3. Zonele de siguran i de protecie ale metroului. Numerotarea
cadastral
Zonele de siguran ale reelei de metrou
a) Zona de siguran a reelei subterane de metrou are rolul de a asigura
stabilitatea construciilor subterane i de la suprafa ale metroului precum i
accesul la aceste construcii.
b) Zona de siguran a infrastructurii de cale ferat de la suprafa (inclusiv a
liniilor de prob) este destinat circulaiei materialului rulant de metrou precum i
materialului rulant de cale ferat cu acces la infrastructura de metrou.
Zonele de protecie ale reelei de metrou
a) Zona de protecie a reelei subterane de metrou asigur exploatarea n siguran
a reelei de metrou i integritatea cltorilor.
b) Zona de protecie a infrastructurii de cale ferat de suprafa (inclusiv a liniilor
de prob) este asimilat cu zona de protecie a structurii feroviare publice.
Numerotarea cadastral
n cadrul reelei de metrou numerotarea cadastral se face n funcie de locul unde sunt
amplasate obiectivele, n subteran sau la suprafa. Parcelele care sunt situate n subteran
primesc numere separat, defalcate pe staii i interstaii n urmtorul mod:
1) Numerotarea parcelelor pe staii
Structura numrului cadastral este:
- M.I-IV.n/1...n n care:
M iniiala METROREX S.A.
I-IV - reprezint numrul tronsonului
n numrul staiei
1...n numrul subparcelei
2) Numerotarea parcelelor pe interstaii
Structura numrului cadastral este:
- M.I-IV.n-n+/1.A,B,C,D/1...n n care:
M iniiala METROREX S.A.
I-IV reprezint numrul tronsonului
n-n+1 interstaia de la staia n la staia n+1
A,B tunelul de metrou
C este caseta de metrou
D este parcela situat ntre cele dou tunele
/1...n numrul subparcelei
4. Etapele care se parcurg la introducerea sistemului informaional al
reelei de metrou
Etapele care se realizeaz n cadrul lucrrilor de cadstru general
La introducerea cadstrului general se inventariaz toate imobilele administrate de
METROREX S.A., din cadrul Ministerului Transporturilor i anume segmentul de la suprafa
al reelei de metrou. Se msoar, se reprezint pe planuri, se numeroteaz i se determin
ariile pe categorii de folosin.
Etapele care se realizeaz n cadrul sistemului informaional al reelei de
metrou
n cazul n care nu s-a introdus cadstrul general se parcurg etapele:
documentarea i ntocmirea proiectului tehnic de execuie;
delimitarea amplasamentelor;
stabilirea zonei de protecie;
identificarea categoriei de folosin i a proprietarilor sau administratorilor;
executarea observaiilor de teren i ntocmirea documentaiei cadastrale.
Documentaia final
La introducerea sistemului informaional al reelei de metrou se ntocmete documentaia
final care conine urmtoarele documente:
- avizul pentru nceperea lucrrilor;
- memoriul tehnic;
- inventarul cu coordonatele punctelor reelelor de sprijin i de ridicare;
- descrierile topografice i schiele de reperaj pentru punctele noi;
- fia bunului imobil;
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor i domiciliul acestora;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- planul cadastral analogic pe suport nedeformabil;
- dosarul de delimitare.

INDUSTRIAL
1. Definiie, obiect i scop, parcuri industriale
Legea privind regimul parcurilor industriale nr.134/2000
Sistemul informaional al fondului industriilor este un subsistem al cadastrului general
prin care se realizeaz inventarierea, inerea la zi i evidena sistematic a bunurilor
imobile care se gsesc n zone cu regim de parc industrial, din punct de vedere cantitativ,
calitativ i juridic, reprezentarea lor pe planurile cadastrale i nscrierea n documentele
crii funciare.
Parcul industrial este aria strict delimitat teritorial, n perimetrul creia se desfoar
activiti investiionale, de producie industrial i servicii, ntr-un sistem de faciliti
specifice. Legea parcurilor industriale prevede pentru investitori scutirea de impozitul pe
imobile datorat administraiilor locale.
Activitile care se desfoar ntr-un parc industrial pot avea un anumit specific zonei sau
caracteristici ale unui domeniu:
activiti specifice societilor, administraiei i organizrii parcului industrial;
activiti ale organizaiilor economice i patronale;
servicii de paz i securitate;
servicii de salubritate;
servicii de amenajare i ntreinere spaii verzi;
servicii de comunicaii i informatice;
servicii de protocol;
servicii de transport al salariailor;
baz de date privind personalul interesat de angajri n parcul industrial;
furnizarea de energie electric, gaze naturale, ap, canalizare;
ntreinerea drumurilor i cilor de acces.
Terenul aferent parcului trebuie s aib acces la drum naional sau european, o suprafa
de cel puin 10ha i s se afle n proprietatea sau folosina instituiei care solicit titlul de
parc industrial, pe cel puin 30 de ani.
Obiectul sistemului informaional al industriilor l constituie bunurile imobile din zonele cu
regim de parc industrial, care sunt utilizate pentru fabricarea produselor industriale i a
produselor de consum, aleile i spaiile de transport, precum i reele edilitare care le
deservesc.
Scopul realizrii lucrrilor acestei evidene de specialitate l constituie delimitarea
incintelor industriale, determinarea cantitativ i calitativ a bunurilor imobile din cadrul
acestor incinte i reprezentarea lor pe planurile cadastrale, transmiterea ctre cadastrul
general a tuturor schimbrilor intervenite n forma, mrimea i situaia juridic a bunurilor
imobile aparinnd acestui fond.
2. Etapele care se parcurg la introducerea sistemelor informaionale din
domeniul industrial
Introducerea sistemelor informaionale din domeniul industrial se poate realiza fie odat cu
realizarea lucrrilor pentru introducerea cadstrului general, fie odat cu introducerea
evidenelor informaionale de specialitate: imobiliar, edilitar, agricol, silvic etc.
Etapele care se realizeaz n cadrul lucrrilor de cadstrul general
Dac se introduce cadstrul general pe un teritoriu administrativ se pun n eviden i
bunurile imobile aparinnd sistemelor informaionale de specialitate din domeniul fondului
industrial. Limitele amplasamentelor se stabilesc indirect, prin punerea n eviden a
imobilelor cu care acestea se nvecineaz. Numerotarea lor cadastral este fcut n cadrul
cadastrului general, odat cu numerotarea celorlalte bunuri imobile. Suprafeele sunt
determinate i verificate pe categorii de folosin n cadrul cadastrului general.
Etapele care se realizeaz n cadrul lucrrilor sistemelor informaionale din
domeniul industrial
n cazul n care nu este introdus cadastrul general sau alte sisteme informaionale etapele
care se parcurg sunt: documentarea i ntocmirea proiectului tehnic de execuie,
delimitarea amplasamentelor pe care se gsesc bunurile imobile aparinnd fondului
industrial, stabilirea categoriei de folosin i administratorilor acestor bunuri, executarea
msurtorilor i ntocmirea documentaiei cadastrale.
3. Executarea msurtorilor pentru ntocmirea planului cadastral i
culegerea datelor necesare introducerii sistemelor de specialitate din
domeniul industrial
ndesirea reelei de sprijin, de ridicare i ridicarea detaliilor
Realizarea reelelor trebuie s se fac astfel nct punctele noi s fie ncadrate de cel puin
trei puncte din reeaua geodezic de stat, pentru a putea s se fac ncadrarea n sistemul
naional.
Trebuie asigurat densitatea de puncte de sprijin necesare pentru executarea lucrrilor de
cadastru, astfel:
- pe fiecare coridor de lucru se vor planta borne la distana de maximum 2km una de alta;
- pentru fiecare teren izolat reprezentnd un amplasamen se vor planta de asemenea cel
puin trei borne.
Metodele utilizate pentru realizarea sau ndesirea reelei de sprijin sunt cele cunoscute.
Observaiile de teren n reelele de sprijin se vor efectua cu instrumente de precizie i se
vor prelucra prin metode riguroase, iar coordonatele bornelor vor fi determinate n sistemul
de proiecie Stereografic 1970 i n sistemul de referin Marea Neagr 1975.
4. Documentaia final a sistemului informaional al industriilor
Documentaia final va cuprinde:
tema lucrrii i avizul de la OCPI sau ANCPI;
memoriul tehnic justificativ;
inventarul cu coordonatele punctelor reelelor de sprijin i de ridicare;
schema reelelor de sprijin i de ridicare cu descrierile topografice ale punctelor;
inventarul cu coordonatele punctelor de pe limita amplasamentului i descrierile lor
topografice;
inventarul cu coordonatele punctelor radiate, cu caracter definitiv;
tabelul cu vecintile incintei industriale;
suprafaa total a incintei i tabelul cu suprafeele parcelelor;
dosarul de delimitare cu procesele-verbale de delimitare;
planul de ncadrare n zon, la o scar convenabil;
planul cadastral analogic la scara 1:500 sau 1:1000;
planul cadasstral digital la scara 1:500 pe suport magnetic;
fiierele cu datele cadastrale primare pentru teren i pentru construcii;
fiele bunurilor imobile;
registrul cadastral al parcelelor tuturor unitilor industriale din cuprinsul unui
teritoriu administrativ;
registrul cadastral al proprietarilor;
registrul cadastral al corpurilor de proprietate;
procesul-verbal de recepie intern i procesul-verbal de recepie final.


ENERGETIC
1. Definiie, obiect i scop, particulariti ale sistemului energetic
Legi
- Legea nr. 99/2000 privind infiinarea, organizarea i funcionarea Autoritii
Naionale de Reglementare n domeniul Energiei (ANRE);
- HG nr. 365/1998 privind nfiinarea Companiei Naionale de Electricitate S.A. i a
Regiei Autonome de Electricitate (RENEL).
Sistemul informaional al fondului energetic este un subsistem al cadastrului general, prin
care se realizeaz evidena i inventarierea sistematic a bunurilor imobile aparinnd
domeniului energetic, sub aspect tehnic, economic i juridic, precum i executarea de
msurtori n vederea reprezentprii acestor imobile pe hri i planuri.
Obiectul evidenei fondului energetic l constituie unitile care produc, transport i
distribuie energie electric, precum i terenurile incintelor ocupate de imobilele,
instalaiile i depozitele acestor uniti, de liniile de transport, transformatoarele ce
aparin sau deservesc aceste uniti, de terenurile care constituie zona de servitute impus
de existena obiectibului energetic etc.
Scopul realizrii sistemului informaional al fondului energetic este furnizarea de informaii
la zi, de natur tehnic, economic i juridic privind bunurile imobile ale acestui fond,
schimbrile care afecteaz aceste bunuri, stabilirea drepturilor reale etc.
Lucrrile sistemului de eviden din domeniul energetic se execut pentru Ministerul
Economiei i Comerului (MEC) Departamentul Energetic, de ctre persoanele juridice
autorizate de ctre ANCPI i atestarea ca furnizori de servicii pentru unitile energetice.
2. Etapele care se parcurg la introducerea sistemului informaional din
domeniul energetic
1) Etape care se realizeaz n cadrul lucrrilor de cadastru general
Cnd se execut lucrrile de introducere a cadastrului general ntr-un teritoriu administrativ
se pun n eviden bunurile imobile deinute sau administrate de Departamentul Energetic
din cadrul Ministerului Economiei i Comerului.
Limitele acestor bunuri imobile sunt stabilite n acelai timp cu cele cu care se nvecineaz
acest fond, iar numerotarea cadastral a lor este fcut n cadrul sectoarelor cadastrale n
care acestea sunt incluse.
Introducerea sistemului informaional al fondului energetic se face n general pe teritorii
judeene.
2) Etapele care se realizeaz n cadrul lucrrilor sistemului informaional din
domeniul energetic
Etapele principale sunt: documentarea, delimitarea amplasamentului, stabilirea categoriei
de folosin i a proprietarilor sau administratorilor acestor bunuri, executarea
msurtorilor i ntocmirea documentaiei cadastrale.
La terminarea lucrrilor se transmit ctre OCPI toate datele care intereseaz cadastrul
general, respectiv: poziia, forma, aria, folosina i proprietarii sau administratorii bunurilor
imobile aparinnd acestui fond.
3. Capaciti din domeniul energetic
A. Capaciti de producere a energiei electrice i termice
1. Centrale termoelectrice (CTE), centrale electrice de termoficare (CET), centrale
termice echipate cu cazane de abur i ap fierbinde (CT), centrale electrice echipate
cu motoare Diesel (CD), centrale electrice echipate cu turbine cu gaze (CTG),
centrale electrice cu ciclu combinat abur-gaze (CCGA).
2. Centrale nuclearo-electrice parte clasic (CNE-PC), conform normelor de securitate
nuclear aprobate de Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare.
3. Amenajri hidroenergetice: centrale hidroelectrice (CHE), centrale hidroelectrice cu
acumulare prin pompare (CHEAP).
B. Instalaii de transport i distribuie a energiei electrice
1. Reele electrice de nalt tensiune.
2. Reele electrice de medie tensiune.
C. Instalaii de transport i distribuie a energiei termice
1. Reele termice subterane i supraterane.
2. Puncte termice.
4. Prelucrarea datelor i ntocmirea planului cadastral pentru domeniul
energetic
Prelucrarea datelor i ntocmirea planului cadastral se face prin procedeele i metodele
prezentate la introducerea cadastrului general.
Pentru numerotarea cadastral se preiau ca date de baz din cadrul cadastrului general,
numerotarea sectoarelor cadastrale i numerotarea corpurilor de proprietate. Pentru
numerotarea elementelor liniare se va respecta principiul care ine seama de importana
acestora i care a fost prezentat la introducerea cadastrului general.
Planul cadastral numeric va fi structurat pe straturi astfel nct s reflecte specificul acestei
evidene de specialitate. Straturile trebuie s conin: punctele reelei de sprijin i de
ridicare, puncele radiate cu simbolul de reprezentare, numrul punctului radiat, cota
punctului radiat, limitele incintei, parcele de teren, numerotarea cadastral, hidrografia,
cile de comunicaie rutiere sau feroviare, cldirile, reelele de transport etc.
Planul cadastral numeric trebuie s asigure prezentarea parcelelor structurate pe anumite
categorii, i anume:
Sl suprafaa liber;
Str suprafaa aferent cilor de comunicaie rutier;
Stf suprafaa aferent cilor de comunicaie feroviar;
Sr suprafaa aferent reelelor edilitare de suprafa;
Srs suprafaa aferent reelelor edilitare subterane;
Sh suprafaa ocupat de elemente hidrografice;
Sc suprafaa ocupat de cldiri;
Sd suprafaa ocupat de depozite n aer liber;
Sp - suprafaa ocupat de platforme tehnologice;
Scp suprafaa ocupat de circuitul primar n staii de transformare;
Ss suprafaa zonelor de servitute impuse de existena obiectivului energetic.

MINIER
1. Definiie, obiect, scop, termeni specifici domeniului minier, structura
sectorului de exploatare
Legi
- Legea minelor nr. 85/2003;
- Agenia Naional pentru Resurse Minerale (ANRM).
Sistemul informaional al fondului minier este un subsistem al cadastrului general prin
care se realizeaz evidena i inventarierea sistematic a bunurilor imobile aparinnd
acestui fond, din punct de vedere tehnic, economic i juridic.
Obiectul lucrrilor acestei evidene de specialitate sunt att bunurile imobile situate la
suprafa n zonele de prospeciuni i/sau de exploatare, ct i bunurile imobile situate n
zonele de siguran i de protecie, aflate deasupra exploatrilor subterane.
Scopul lucrrilor const n realizarea bazei de date a sistemului informaional minier, n
ntocmirea documentelor necesare pentru realizarea publicitii imobiliare i nscrierea n
cartea minier, precum i n furnizarea ctre cadastrul general a tuturor elementelor
privind schimbrile produse, din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, asupra
imobilelor aparinnd fondului minier.
Structura sectorului de exploatare a substanelor minerale
n acest sector i desfoar activitatea un numr de 16 ageni economici cu capital de stat
i 363 ageni economici cu capital privat, pe domeniile:
crbune;
minereuri metalifere;
substane metalifere, roci utile;
substane radioactive (uraniu);
sare;
ap mineral.
Activitatea de extracie se desfoar n 65 de mine i cariere, iar cea de preparare n 22 de
uzine.
2. Lucrri care se execut n cadrul sistemului informaional din domeniul
minier
Lucrrile privesc: delimitarea amplasamentelor perimetrelor de prospeciuni i de
exploatare a zcmintelor, numerotarea cadastral, ntocmirea documentaiei finale,
actualizarea i ntreinerea, nscrierea bunurilor imobile n documentele de publicitate
imobiliar, activiti care vizeaz componenta sistemului informaional al fondului minier.
Imobilele aparinnd fondului minier se nscriu n Cartea minier, care este un document
de eviden, prin care se realizeaz identificarea i reprezentarea pe hri i planuri
cadastrale a tuturor lucrrilor cu caracter minier i a celorlalte bunuri imobile din interiorul
unui perimetru de exploatare instituit.


PETROLIER
1. Definiie, obiect, scop, termeni specifici domeniului petrolier, structura
sectorului de exploatare
Legi:
- Legea petrolului nr.328/2004;
- Legea 70/1998 nfiinarea Societii Naionale a Petrolului (SNP);
- Autoritatea Naional de Reglementare n domeniul Gazelor Naturale (ANRGN).
Sistemul informaional al fondului petrolier este un subsistem al cadastrului general prin
care se realizeaz eviden i inventarierea sistematic a bunurilor imobile aparinnd
acestui fond, din punct de vedere tehnic, economic i juridic, i reprezentarea lor pe
planuri cadastrale.
Obiectul sistemului informaional al fondului petrolier n constituie bunurile din perimetrele
de prospeciuni i/sau de exploatare, precum i traseele cu conductele de transport la
distan a produselor brute sau prelucrate, cu zonele lor de siguran i protecie.
Scopul executrii lucrrilor acestui sistem informaional de specialitate const n stabilirea
limitelor acestor zone de prospeciuni i/sau exploatare, n evidena, determinarea i
reprezentarea pe planurile cadastrale a bunurilor imobile din aceste perimetre, n
realizarea bazei de date a sistemului informaional petrolier, n ntocmirea documentelor
necesare nscrierii n Cartea funciar i n Cartea petrolier etc.
2. Etape de realizare a sistemului informaional al fondului petrolier
Documentarea, realizarea proiectului tehnic de execuie, a reelelor de sprijin i de
ridicare, ridicarea detaliilor i ntocmirea planurilor cadastrale se desfoar asemntor cu
lucrrile desfurate pentru celelalte sisteme informaionale din domeniul industrial, cu
anumite particulariti.
Delimitarea amplasamentelor perimetrelor de prospeciuni i/sau de exploatare petroliere
se face funcie de stadiul introducerii n zon a cadastrului general sau a sistemelor de
specialitate.
Stabilirea limitelor coridoarelor de lucru i a coridoarelor de siguran, care alctuiesc
sistemul naional de transport al petrolului, pentru care se instituie un drept de servitute
legal, n favi=oarea titularilor lucrrilor ce aparin de fondul petrolier.
Sistemul naional de transport al petrolului i gazelor naturale este de importan
strategic i face parte din domeniul public de interes naional.
Coridorul de lucru este fia de teren pe care urmeaz s fie amplasate conductele.
Coridorul de siguran este fia de teren necesar protejrii i asigurrii unei funcionri
optime i unei exploatri normale a liniei de transport, precum i pentru prevenirea
incendierii pdurilor.
Terenurile din pduri care se defrieaz pentru crearea coridoarelor de siguran rmn n
administrarea ocoalelor silvice.
Ridicarea punctelor care permit reprezentarea limitelor acestor coridoare de lucru i de
siguran sau a detaliilor permanente din aceste coridoare fac de asemenea obiectul
lucrrilor din acest sistem.
Delimitarea amplasamentelor perimetrelor de exploatare trebuie fcut cu precizie.
Numerotarea cadastral se preia de la cadastrul general sau de la cele de specialitate, n
cazul n care acestea au fost introduse n prealabil. n cazul n care lucrrile pentru fondul
petrolier se execut prima dat, se face o numerotare cadastral proprie.
Parcelele primesc numere cadastrale n interioriul unui perimetru petrolier, fiind urmate de
simbolul categoriei de folosin. Se determin urmtoarele suprafee:
- suprafaa ocupat de bazine i rezervoare (Sbr);
- suprafaa ocupat de transformatoare (Sct);
- suprafaa ocupat de zonele de protecie, siguran i restricie (Sps).
3. nscrierea n cartea funciar i n cartea petrolier, termeni de
specialitate din domeniul petrolier
Pn la introducerea cadastrului general la nivelul unitilor administrativ teritoriale,
nscrierea imobilelor n cartea funciar se face conform Legii 7/1996 precum i conform
Regulamentului elaborat de ANCPI n 2006.
n acelai timp se face nscrierea n cartea petrolier pentru lucrrile acestui sistem
informaional de eviden i inventariere de specialitate furnizeaz documentele necesare.
Cartea petrolier este un instrument de eviden, care cuprinde totalitatea actelor
juridice privitoare la un perimetru petrolier sau n legtur cu acestea, precum i toate
datele referitoare la proprietatea terenurilor i la situaia topografic a acestora.
Coninutul acesteia este:
registrul cu datele juridice i administrative referitoare la perimetrele petroliere;
registrul cu datele tehnice i economice ale perimetrului privind zcmntul exploatat;
hri i planuri de situaie necesare susinerii nscrisurilor din registre.
Autoritatea competent, abilitat pentru aplicarea dispoziiilor legii petrolului, este
Agenia Naional pentru Resurse Minerale (ANRM).
Termenii de specialitate din domeniul petrolier
Cartea petrolier este un instrument de eviden ce cuprinde date specifice domeniului.
Concesiune petrolier = operaiunea juridic prin care statul romn transmite, pe o
perioad determinat, unei persoane juridice romne sau strine, dreptul de a utiliza
bunurile aflate n proprietate piblic, necesare realizrii operaiunilor petroliere.
Depozit subteran = un spaiu din scoara terestrp cu caliti naturale sau dobndite ca
urmare a unor operaiuni petroliere ori activiti miniere anterioare, proprii pentru
introducerea, stocarea i scoaterea unor volume de petrol.
Exploatare = ansamblul de lucrri efectuate pentru extragerea petrolului, colectarea,
tratarea, transportul precum i tranzitul acestuia prin conductele magistrale.
Explorare = ansambul de studii i operaiuni care se realizeaz pentru cunoaterea
condiiilor geologice de acumulare a petrolului i cuprinde identificarea zcmintelor,
evaluarea cantitativ i calitativ a acestora, precum i determinarea condiiilor tehnice i
economice de valorificare.
Fond naional de resurse geologice/rezerve de petrol = reprezint totalitatea
resurselor/rezervelor evideniate i nregistrate de ctre autoritatea competent pentru
fiecare tip de resurs de petrol a rii, determinate conform reglementrilor specifice.
nmagazinare subteran = ansamblul de operaiuni petroliere executate la i de la
suprafa pentru introducerea, stocarea n depozite subterane precum i scoaterea
petrolului din acestea, n vederea valorificrii.
Perimetru petrolier = aria corespunztoare proieciei la suprafa a conturului prii din
scoara terestr n interiorul creia se realizeaz lucrri de exploatare, dezvoltare etc.
Rezerv de petrol = partea din resursa geologic estimat c poate fi extras n condiiile
tehnice i economice existente la data la care a fost calculat.
Sistem informaional de transport al petrolului = ansamblul conductelor magistrale
interconectate care asigur colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau
cele provenite din import.
Terminal petrolier = ansamblul compus din rezervoare, conducte tehnologice, pompe i
instalaii portuare care asigur transferul petrolului de la/la limita conductelor magistrale.
Zon de protecie = suprafaa de teren extins de o parte i de alta a proieciei n plan
orizontal a conductelor magistrale i a instalaiilor/infrastructurii aferente, cu o distan
care asigur integritatea tehnic i funcionarea acestora.
Zona de siguran = suprafaa de teren extins de o parte i de alta a proieciei n plan
orizontal a conductelor magistrale i a instalaiilor/infrastructurii aferente, cu o distan
stabilit pentru fiecare obiectiv, n funcie de cerinele de siguran i de intervenie ale
acestora.


APRARE
1. Definiie, scop, coninutul documentaiei finale ntocmite pentru
domeniul aprrii
Legi:
- HG nr. 479/1995 privind unele msuri de aplicare a secretului de stat;
- HG nr. 385/1999 privind organizarea Aprrii Naionale.
Titularul acestui sistem informaional de specialitate este Ministerul Aprrii Naionale
(MApN), iar Direcia Topografic Militar (DTM) asigur execuia lucrrilor de specialitate
prin persoane fizice sau juridice autorizate de ANCPI.
Sistemul informaional al terenurilor i obiectivelor destinate aprrii este un
subsistem din cadastrul general prin care se realizeaz inventarierea i evidena sistematic
a imobilelor de pe curpinsul rii, administrate sau deinute n patrimoniul Ministerul
Aprrii Naionale (MApN), sub aspect tehnic, economic i juridic, precum i
reprezentarea imobilelor pe planurile cadastrale i nscrierea lor n cartea funciar.
Obiectul acestei evidene de specialitate l constituie terenurile pentru amenajrile
logistice i sociale militare, construciile administrative i sociale, precum i alte bunuri
imobile deinute de MApN.
Scopul lucrrilor sistemului informaional special al domeniului militar const n
inventarierea bunurilor imobile aflate n patrimoniul MApN, furnizarea de date reale pentru
administraia fiscal, corelarea documentelor acestui sistem informaional special cu
documentele cadastrului general, realizarea unei bnci de date cu imobile deinute de
MApN, furnizarea suportului spaial pentru realizarea unui GIS militar.
Documentaia final pentru introducerea sistemului informaional conine:
tema i avizul de ncepere a lucrrilor;
planul de ncadrare n zon;
dosarul de delimitare cu planul de amplasament i delimitarea vecintinor bunului
imobil, cu procesele verbale de delimitare i de vecintate;
inventarul cu coordonatele punctelor reelei de sprijin i de ridicare;
descrierile topografice ale punctelor reelei de sprijin i de ridicare;
inventarul cu coordonatele punctelor de detaliu;
suprafaa fiecrui bun imobil, calculat analitic;
fia bunului imobil;
registrul special;
procesul verbal de verificare i de recepie final.
2. Etapele care se parcurg la introducerea sistemului informaional al
fondului destinat aprrii
Etape care se realizeaz n cadrul lucrrilor de cadastru general
Cnd se execut lucrrile de introducere a cadastrului general ntr-un teritoriu administrativ
se pun n eviden bunurile imobile deinute sau administrate de MApN.
Limitele amplasamentelor acestor imobile sunt stabilite indirect, prin punerea n eviden a
limitelor imobile cu care se nvecineaz acest fond, iar numerotarea cadastral a lor este
fcut n cadrul unor sectoare cadastrale independente sau n care acestea sunt incluse.
Ariile imobilelor sunt determinate i controlate n cadrul sectoarelor cadastrale n care sunt
nglobate.
n zonele n care lucrrile sistemului informaional al terenurilor destinate aprrii se
execut naintea introducerii cadastrului general, ele se vor ncepe cu operaiunea de
delimitare a amplasamentului pe care se gsesc bunurile imobile care aparin acestui fond.
Etapele care se realizeaz n cadrul lucrrilor sistemului informaional al
terenurilor destinate aprrii
Se parcurg urmtoarele etape: documentarea, delimitarea amplasamentelor pe care se
gsesc bunurile imobile aparinnd aceste evidene de specialitate, stabilirea categoriei de
folosin, identificarea proprietarilor sau administratorilor acestor bunuri, executarea
msurtorilor i prelucrarea lor, ntocmirea documentaiei cadastrale.
3. Executarea msurtorilor pentru realizarea sistemului informaional al
fondului destinat aprrii
1. Reeaua geodezic de sprijin i reeaua de ridicare
Msurtorile din teren trebuie s se sprijine pe punctele reelei geodezice de stat, care va fi
ndesit n cazul n care nu asigur densitatea de puncte necesar. Pe punctele reelei
geodezice se sprijin reeaua de ridicare.
2. Executarea msurtorilor de ridicare
Are drept scop culegerea datelor necesare pentru ntocmirea planului cadastral numeric i
apoi analogic pentru terenurile destinate aprrii. Ridicarea detaliilor imobilelor se face
folosind metoda drumuirii cu radieri, metoda fotogrametric sau determinrile GPS.
n zona localitilor, odat cu introducerea lucrrilor sistemului informaional al fondului
imobiliar-edilitar, se face i delimitarea amplasamentelor terenurilor aparinnd unitilor
MApN, indirect prin delimitarea corpurilor de proprietate vecine cu ele. n cazul cnd
amplasamentul bunurilor imobile aparinnd MApN se gsete n extravilan se face
delimitarea lui.

MAI
1. Cadrul legislativ. Principii generale privind evidena imobilelor utilizate
de structurile MAI
Termenii utilizai n continuare au urmtorul neles:
unitate de administrare a unui imobil - ordonatorul de credite care are nscris n evidena
contabil imobilul deinut pe baza documentelor legale de preluare n folosin;
utilizator de imobil structura Ministerului Administraiei i Internelor care utilizeaz, pe
baza unor documente legale, imobile sau spaii din acestea care aparin altui proprietar sau
uniti de administrare.
Cadrul legislativ
La baza introducerii acestei evidene de specialitate i a executrii lucrrilor stau la baz
urmtoarele acte normative:
Legea cadastrului i a publicitii imobiliare nr. 7/1996, republicat;
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia, cu
modificrile i completrile ulterioare;
Hotrrea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului, cu modificrile i completrile ulterioare;
Ordinul ministrului economiei i finanelor nr. 428/2007 pentru aprobarea Precizrilor
privind inventarierea bunurilor din domeniul public al statului;
Reglamentul privind coninutul i modul de ntocmire a documentaiilor cadastrale n
vederea nscrierii n cartea funciar, aprobat prin Ordinul directorului general al
ANCPI nr. 634/2006;
Regulamentul de organizare i funcionare a birourilor de cadastru i publicitate
imobiliar, aprobat prin ordinul directorului general al ANCPI nr. 633/2006;
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea i funcionarea
MAI, aprobat cu modificri prin Legea nr.15/2008;
Instruciunile nr. 549 din 18/07/2008 privind organizarea cadastrului pentru
structurile din MAI.
Cadastrul intern este format din documentele cuprinse n dosarele de cadastru intern,
registrele i aplicaiile informatice.
Registrele se ntocmesc de ctre specialitii serviciului patriumoniu imobiliar la Direcia
general management i logistic administrativ, pentru toate imobilele aflate n
administrarea MAI.
Baza de date redactat se arhiveaz i sub form de nregistrri pe suporturi accesibile
echipamentelor de prelucrare automat a datelor, prin implementarea aplicaiilor
informatice special elaborate n acest sens.

2. Structura i coninutul documentaiei cadastrale ntocmite pentru
imobilele din domeniul public sau privat al statului aflate n
administrarea MAI
Dosarul de cadastru intern este compus din 3 pri: juridic, tehnic i administrativ.
Partea juridic este format din documente pe baza crora se stabilesc drepturile
instituiei asupra imobilului:
a) actul care atesta dreptul statului asupra imobilului;
b) actul care atest dreptul de administrare al MAI asupra imobilului;
c) documentul care atest dreptul de folosin al unitii asupra imobilului;
d) extras de carte funciar n care s fie nregistrat situaia actual a imobilului
conform documentaiei cadastrale elaborate n acest sens, respectnd normele ANCPI;
e) documentele pregtitoare emiterii actelor menionate;
f) acte juridice definitive privind soluionarea revendicrilor asupra imobilului sau a unor
pri ale acestuia.
Partea tehnic prin care se stabilesc datele de identificare i caracteristicile imobilului
este format din:
a) plan de ncadrare n zon;
b) plan de amplasament i delimitare a imobilului;
c) planul reelelor exterioare din incinta imobilului;
d) fia tehnic general de inventariere a imobilului;
e) fia general de inventariere a fiecrei construcii;
f) releveu pentru fiecare nivel al unei construcii.
Partea administrativ este alctuit din:
a) documente din care s rezulte valoarea terenului;
b) documente din care s rezulte valoarea fiecrei construcii;
c) procesul-verbal de predare primire a strii de fixaie a construciilor;
d) documente referitoare la spaiile din imobil utilizate de alte structuri ale MAI:
e) fia pentru evidenierea naturii i valorii lucrrilor de ntreinere i reparaii realizate
la construcii i instalaiile aferente;
f) documente ce vizeaz scoaterea din funciune i desfiinarea parial sau total a
construciilor.
3. Coninutul documentaiilor. Fia de inventariere a corpului de cldire din
perimetrul unitilor MAI
Documentaiile de cadastru se ntocmesc ntr-un dosar unic ce include att partea tehnic
necesar recepiei cadastrale, ct i partea juridic necesar nscrierii n cartea funciar.
Pentru recunoaterea i delimitarea amplasamentului imobilului se ntocmesc:
a) procesul-verbal de recunoatere a limitelor imobilului;
b) schia amplasamentului.
Prin descrierea hotarelor i identificarea vecinilor, pentru fiecare vecin se stabilesc:
a) numele persoanelor fizice sau juridice;
b) schia de vecintate n care se trec toate punctele de frngere;
c) pentru punctele bornate se vor ntocmi descrieri topografice.
Fia de inventariere a corpului de cldire din perimetrul unitilor MAI
Aceasta conine:
numrul de identificare al unitii (structurii);
adresa i destinaia, mpreun cu datele despre construcie (anul construirii,
ocupani, situaia juridic);
valoarea de intrare i valoarea de nlocuire;
fotografie format 6/9 cu faada principal;
date tehnice despre construcie
o suprafaa
o numr de niveluri
o subsoluri
o fundatie
o pereti
o starea constructiei
dotri ale construciei;
alte date generale.


MONUMENTE ISTORICE
1. Definiie, obiect, scop, lista monumentelor istorice, coninutul
documentaiei finale
Sistemul informaional al monumentelor istorice este un subsistem al cadastrului general
prin care se realizeaz inventarierea i evidena sistematic, din punct de vedere tehnic,
economic i juridic, a bunurilor imobile aparinnd monumentelor, ansamblurilor i siturilor
istorice de pe tot curpinsul rii.
Obiectul sistemului informaional din domeniul monumentelor istorice l reprezint
imobilele care constituie mrturii remarcabile din punct de vedere arhitectural, arheologic,
artistic, religios, tiinific sau tehnic.
Scopul realizrii evidenei de specialitate a monumentelor istorice const n: furnizarea
datelor necesare nscrierii n documentele cadastrului general i n cartea funciar a
imobilelor incluse n Lista monumentelor istorice, ntocmirea fiei cadastrale i a fielor
minimale i maximale de eviden a monumentelor istorice,corelarea sistemului
informaional al monumentelor istorice cu cadastrul general i cu celelalte sisteme
informaionale de specialitate etc.
Lista monumentelor istorice cuprinde monumente istorice clasate n grupa A sau B i se
ntocmete de Institulul Naional al Monumentelor Istorice. Aceasta st la baza ntocmirii
sistemului informaional de specialitate al monumentelor istorice, a planurilor de
amenajare a teritoriului i a planurilor urbanistice.
Monumentele istorice pot fi: arhitecturale i arheologice.
Documentaia final
Aceasta cuprinde:
- tema lucrrii i avizul de ncepere a lucrrii;
- memoriul tehnic;
- schia reelei de sprijin i de ridicare mpreun cu inventarele de coordonate ale
punctelor reelelor;
- tabele cu ariile suprafeelor conform categoriilor din planul cadastral digital;
- fiele bunurilor imobile cu coninut specific cadastrului general;
- fiele bunurilor imobile cu coninut specific cadastrului de specialitate;
- fiele monumentelor arheologice;
- registrul cadastral centralizator al monumentelor istorice;
- registrul cadastral al proprietarilor i indexul alfabetic;
- planul cadastral n form analogic i digital;
- datele i procesul-verbal de verificare intern a lucrrii;
- procesul-verbal de recepie a lucrrii.
2. Etapele realizrii sistemului informaional al monumentelor istorice
Modul de realizare a sistemului informaional al monumentelor istorice poate diferi, avnd
n vedere caracteristicile bunurilor imobile, amplasarea lor n teritoriu, clasarea n Lista
monumentelor istorice i stadiul de realizare a sistemelor informaionale de specialitate din
zona n carea acestea se situeaz.
Dac imobilul a fost deja clasat n Lista monumentelor istorice nainte de introducerea
cadastrului general, acesta a fost obligatoriu determinat i n documentele cadastrului
general se gsesc date cu privire la amplasarea, aria i situaia juridic a acestuia.
Etapele care se parcurg n acest caz sunt:
obinerea de la cadastrul general a datelor privind bunul imobil respectiv;
elaborarea temei pentru realizarea sistemului informaional al monumentelor
istorice;
obinerea avizului pentru nceperea lucrrilor evidenei de specialitate;
execuia ridicrilor cadastrale n interiorul limitelor furnizate de cadastrul general;
culegerea elementelor necesare nrocmirii fiei bunului imobil;
ntocmirea documentaiei finale.
3. Introducerea sistemului informaional al monumentelor istorice
Cnd n zona unde se gsete bunul imobil clasat n Lista monumentelor istorice nu s-a
introdus nici-un fel de cadastru se parcurg urmtoarele etape:
Stabilirea temei n urma realizrii unui studiu istoric de ctre specialitii din
Ministerul Culturii i Cultelor;
Obinerea avizului de la ANCPI, pe baza temei elaborate de beneficiar;
Documentarea asupra lucrrilor tehnice i a actelor juridice existente privind zona
de interes:
1. documentarea asupra lucrrilor tehnice de specialitate din zon;
2. documentarea juridic;
3. elaborarea raportului cu rezultatele documentrii.
Delimitarea amplasamentului monumentelor istorice din punct de vedere cadastral;
Msurtorile n teren pentru determinarea punctelor de pe limitele stabilite.
Numerotarea cadastral preluat de la cadastrul general sau de la sistemele
informaionale de specialitate;
ntocmirea planului cadastral la scara 1:500 sau 1:1000 astfel nct monumentul
istoric s ncap pe o singur foaie de plan.

ARII PROTEJATE, REZERVAII, PARCURI NAIONALE I PARCURI
NATURALE
1. Regimul ariilor protejate, delimitarea patrimoniului natural, structuri
administrative
Regimul ariilor naturale protejate:
Pentru asigurarea msurilor speciale de protecie i conservarea n situ a bunurilor
patrimoniului natural se instituie un regim direreniat de protecie, conservarea i utilizare
potrivit urmtoarelor categorii de arii naturale protejate:
a) de interes naional rezervaii tiinifice, parcuri naionale, monumente ale naturii,
rezervaii naturale, parcuri naturale;
b) de interes internaional situri naturale ale patrimoniului natural universal,
geoparcuri, zone umede de importan internaional, rezervaii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri Natura 2000 situri de importan comunitar,
arii speciale de conservare, arii de protecie special avifaunistic;
d) de interes judeean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al
unitilor administrativ-teritoriale, dup caz.
Structurile de administrare
Acestea se asigur:
a) n subordinea autoritii publice centrale pentru protecia mediului, n limita
bugetului alocat i a numrului de personal aprobat;
b) n coordonarea autoritilor publice centrale pentru protecia mediului, pe baz de
contract ncheiat cu persoane juridice care probeaz capacitatea tehnic, tiinific,
administrativ i financiar necesar.
Structurile care asigur administrarea ariei naturale protejate pe baz de contract subt
obligate s ntocmeasc i s revizuiasc periodic regulamentul i planul de management al
acesteia.
Structurile de administrare ale rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor
naturale vor urmri aplicarea regulamentului i a planului de management de ctre toi
deintorii i administratorii de bunuri i terenuri aflate n cuprinsul rezervaiilor biosferei,
parcurilor naionale i parcurilor naturale.
Autoritatea public central pentru protecia mediului va susine n limita bugetului alocat
att activitile structurilor aflate n subordinea sa, ct i realizarea unora din activitile
cuprinse n planurile de management ale ariilor naturale protejate.
2. Generaliti, cadrul legal, clasificarea i delimitarea ariilor protejate
Ariile naturale protejate i coridoarele ecologice se evideniaz n mod obligatoriu de ctre
aNCPI.
Responsabilitile de administrare a ariilor naturale protejate i a altor bunuri ale
patrimoniului natural, puse sub regim special de protecie i conservare, revin:
a) Ageniei Naionale pentru Arii Naturale Protejate;
b) Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii;
c) autoritilor administraiei publice locale.
Suprafaa total a parcurilor naionale, a parcurilor naturale i a rezervaiilor biosferei
este de ~1.7mil hectare, ceea ce reprezint 6.43% din suprafaa total a rii, adic sub
media U.E. care este de 10%.
Cadrul legal
Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr 236/2003 privind regimul ariilor
naturale protejate;
Hotrrea nr 230/2003 privind Delimitarea rezervaiilor biosferei;
Constituia Romniei, art. 107;
OUG nr 236/2000;
Ordonana de urgen nr. 57/2007;
Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 776/2007;
Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naional, seciunea a III-a, zone
protejate;
Clasificarea i delimitarea ariilor protejate
Rezervaiile biosferei, parcurile naionale i parcurile naturale se delimiteaz conform HG
nr 230/2003 care constituie baz pentru realizarea cadastrului de specialitate al ariilor
naturale protejate. Clasificarea acestor zone se face cu urmtoarele denumiri i desemnri
internaionale:
a) Rezervaia Biosferei Delta Dunrii
b) Parcul Naional Domogled Valea Cernei
c) Parcul Naional Retezat
d) Parcul Natural Porile de Fier
e) Parcul Naional Cheile Nerei Beunia
f) Parcul Natural Apuseni
g) Parcul Naional Munii Rodnei
h) Parcul Natural Bucegi
i) Parcul Naional Cheile Bicazului Hma
j) Parcul Naional Ceahlu
k) Parcul Naional Climani
l) Parcul Naioal Cozia
m) Parcul Naional Piatra Craiului
n) Parcul Naional Grditea Muncelului Ciclovina
o) Parcul Naional Semenic Cheile Caraului
p) Parcul Naional Munii Mcinului
q) Parcul Natural Balta Mic a Brilei
r) Parcul Natural Vntori-Neam
3. Termeni de specialitate din domeniul ariilor protejate, exemple de
parcuri naionale, naturale, arii protejate
a) Rezervaiile tiinifice acele arii naturale protejate ale cror scopuri sunt protecia i
conservarea unor habitate naturale terestre i/sau acvatice.
b) Parcurile naionale sunt acele arii naturale protejate ale cror scopuri sunt protecia
i conservarea unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional.
c) Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale cror scopuri sunt
protecia i conservarea unor elemente naturale cu valoare i semnificaie ecologic,
tiinific, peisagistic deosebite.
d) Rezervaiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale cror scopuri sunt
protecia i consevarea unor habitate i specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic i pedologic.
e) Parcurile naturale acele arii naturale protejate ale cror scopuri sunt protecia i
conservarea unor ansambluri peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu
natura de-a lungul timpului a creat o zon distinct, cu valoare semnificativ peisagistic
i/sau cultural, deseori cu o mare diversiune biologic.
f) Rezervaiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale cror scopuri sunt
protecia i conservarea unor zone de habitat natural i a diversitii biologice specifice.
g) Zonele umede de importan internaional acele arii naturale protejate al cror
scop este asigurarea proteciei i conservrii siturilor naturale cu diversitatea biologic
specific zonelor umede.
h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal acele arii naturale protejate ale
cror scopuri sunt protecia i conservarea unor zone de habitat natural n cuprinsul
crora exist elemente naturale a cror valoare este recunoscut ca fiind de importan
universal.
i) Arii speciale de conservare acele arii naturale protejate de interes comunitar ale
cror scopuri sunt conservarea, meninerea i readucerea ntr-o stare de conservare
favorabil a habitatelor naturale i/sau a populaiilor speciilor pentru care situl este
desemnat.
j) Arii de protecie special avifaunistic acele arii naturale protejate ale cror scopuri
sunt conservarea, meninerea i readucerea ntr-o stare de conservare favorabil a
speciilor de psri i a habitatelor specifice, desemnate pentru protecia speciilor de
psri migratoare slbatice.
k) Situri de importan comunitar NATURA 2000
l) Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alturi
de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric i cultural.
Reeaua ecologic Natura 2000 reea ecologic european de arii naturale protejate
care cuprinde arii de protecie special avifaunistic, stabilite n conformitate cu
prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea psrilor slbatice i arii speciale de
conservare desemnate de Comisia European.


Subiecte Cad2 Rezumate de Pe Grup

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Cad2 Rezumate de Pe Grup

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

1. Sistem informationale de specialitate: necessitate, legislatie,

S-ar putea să vă placă și