CAPITOLUL 8 INITIATIVE DE DEZVOLTARE A CADASTRULUI LA NIVEL

INTERNATIONAL

63. Sistemul informatic cadastral, Caracteristici ale sistemelor cadastrale existente

64. Manifestări internaţionale de referinţă cu impact asupra sistemelor informatice cadastrale

SISTEMUL INFORMATIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR

65. Arii care se determină în sistemul informaţional al fondului imobiliar

1.1.2. Sistemul informaţional al fondului imobiliar Sistemul informaţional al fondului imobiliar este o
evidenţă de specialitate organizată în funcţie de interesele generale ale statului şi de nevoile
specifice ale agenţilor economici, care deţin în proprietate sau administrare terenuri şi clădiri în
localităţi. Conţine elementele de bază ale cadastrului general (suprafaţă, categoria de folosinţă şi
posesorul), necesare întocmirii fişelor cadastrale juridice, precum şi aplicării reglementărilor legale în
vigoare. În prezent, de acest aspect se ocupă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice. (Mult mai cunoscută este activitatea desfăşuraţă de MLPAT.)

66. Date constructive despre clădiri şi anexe cu care se completează Fişa bunului imobil

Documentul de bază Fişa bunului imobil, se va realiza în etapa I de culegere a datelor şi informaţiilor
specifice fondului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul general, respectând
codificarea şi precizarea că datele constructive despre clădiri şi anexe se culeg cu titlu informativ,
pentru fiecare corp de clădire şi se referă la: 1- identificarea corpului de clădire; 2- identificarea
deţinătorului corpului de clădire; 3- suprafaţa construită şi suprafaţa desfaşurată; 4- informaţii
privind echiparea edilitară a parcelei; 5- date constructive despre clădiri şi anexe: - destinaţie; -
folosinţă; - număr de nivele; - număr de subsoluri; - structură; - fundaţie; - pereţi; -
acoperiş/învelitoare; - încălzire; - dotări edilitare; - starea construcţiei; - anul construirii; 4 - tipul de
proprietate; - modul de administrare; - tip capacitate; - număr de familii/număr de persoane.

4.1.2. Conţinutul fişei bunului imobil Datele şi informaţiile specifice cartării imobiliare se referă la: a -
judeţ, localitate, cod SIRUTA; b - secţiune plan, sector cadastral, număr carte funciară; c - denumirea
arterei (stradă, intrare, bulevard, şosea, cale etc.), de care aparţine imobilul; d - numărul poştal al
imobilului; e - schiţa bunului imobil, care va cuprinde: - limitele legale ale parcelei şi vecinătăţile; -
perimetrul construcţiilor stabile din cadrul parcelei (corpurile de clădire se vor delimita precis); -
delimitarea şi numerotarea categoriei de folosinţă (subparcele); - accesul în proprietate; - inscripţii
cu privire la : - număr cadastral la subparcele; - număr poştal al vecinilor; - număr cadastral la corpuri
de clădire; - denumiri: - străzi; - categorii de folosinţă; - deţinători de teren, cu referire la: - nume,
prenume; - nr. subparcelă; - categorie de folosinţă; - suprafaţă (mp); - suprafaţă totală; - deţinători
de construcţii (clădiri): - nume, prenume; - număr corp clădire; - suprafaţa construită; - suprafaţa
desfaşurată; - schiţa bunului imobil se va întocmi, după caz, în funcţie de densitatea detaliilor, fie în
formatul prezentat în fişa bunului imobil, fie în format A4; - numerotarea categoriilor de folosinţă din
interiorul parcelelor - pe subparcele - se va face pe schiţa bunului imobil, pentru fiecare categorie în
parte; numerotarea categoriei de folosinţă pe subparcele se va face cu cifre arabe şi va conţine:
numărul sectorului cadastral şi numărul parcelei, (de exemplu 2.14); numerotarea corpurilor de
clădire se va face în sens orar începând cu latura din stânga accesului de la stradă, cu cifre arabe şi va
conţine: numărul sectorului cadastral şi numărul parcelei (de exemplu 2.14 C1...Cn); în ambele
cazuri, numărul parcelei 2.14 se scrie o singură dată în mijlocul acesteia şi apoi în fiecare subparcelă
sau corp de clădire numai numărul acesteia (de exemplu 3, sau C2);

67. Scopul executării lucrărilor sistemului informaţional al fondului imobiliar

Lucrările acestei evidenţe constituie o sursă de date şi informaţii complementare în constituirea

bazelor de date pentru fondul urban şi gestiunea localităţilor. În funcţie de necesităţile de dezvoltare
ale unei societăţi, de resursele financiare ale acesteia, de dotarea agenţilor care execută lucrările,
precum şi de solicitările beneficiarilor, se pot executa lucrări în trei etape: Culegerea unor date şi
informaţii privind actualizarea datelor tehnice, economice şi juridice preluate din domeniul
cadastrului general şi completarea lor cu date culese la nivel declarativ, privind: - caracteristicile
funcţionale ale clădirilor; - existenţa dotărilor edilitare la nivel de parcelă; - existenţa dotărilor
edilitare şi tipul lor în interiorul clădirii; - identificarea deţinătorilor parcelei şi corpurilor de clădiri.
Documentele de bază obţinute în urma acestor operaţiuni sunt: - planul cadastral la scările 1:500
până la 1:2000; - fişa bunului imobil

Etapa II-a Culegerea unor date şi informaţii de detaliu privind caracteristicile constructive ale
clădirilor şi, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, în
scopul evaluării pe criterii tehnice a terenurilor şi clădirilor, precum şi furnizarea unor rapoarte
necesare stabilirii preţului minim de concesionare a terenurilor în conformitate cu prevederile
legale, sau de concesionare a spaţiilor construite, etc. Documentele care se întocmesc în această
etapă sunt: - planul cadastral la scările 1:500 până la 1:2000; - fişa tehnică a imobilului; - relevee
realizate la diferite nivele; - fişa juridică privind proprietatea, pe etaj. Etapa III-a Această etapă va
cuprinde: - elaborarea de studii privind analiza statistică a preţurilor de piaţă ale terenurilor şi
construcţiilor; elaborarea de studii comparative privind preţurile de circulaţie ale terenurilor şi
construcţiilor, stabilite pe criterii tehnice; stabilirea limitelor unor zone valorice la nivelul localităţii. -
elaborarea unor rapoarte şi planuri tematice în cadrul SIG, privind gestiunea proprietăţilor, gestiunea
construcţiilor, planificarea construcţiilor, poziţionarea dotărilor, protecţia mediului, etc. - strângerea
documentelor de cadastru şi a documentelor legale privind gestiunea proprietăţilor şi construcţiilor
pentru stabilirea taxelor şi impozitelor locale.

68. Lucrari de teren pentru sistemul informaţional al fondului imobiliar

4.2.1. Lucrările din faza de teren 4.2.1.1. Întocmirea schiţei parcelei Se va desena la scara
aproximativă schiţa parcelei, respectându-se semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor
topografice la scările 1:500, 1:1000, 1:2000, înscriindu-se denumirea şi numărul poştal al imobilului,
precum şi ale imobilelor învecinate. După desenarea schiţei se vor măsura: 1. Împrejmuirile şi
vecinătăţile pe toate laturile parcelei. În cazul împrejmuirilor nematerializate, limita dintre parcele se
va stabili de proprietarul parcelei în cauză, în prezenţa şi cu acordul vecinilor; 2. Corpurile de clădire -
se vor măsura elementele liniare, în valoare orizontală şi înălţimile prevăzute în STAS 4908/79. În
interiorul contururilor determinate de clădiri se vor înscrie indicii de cartare A,B,C,D). Numerotarea
şi delimitarea corpurilor de clădiri se realizează în modul specificat în ultimul aliniat al & 4.1.2.e; 3.
Construcţiile anexă - se numerotează cu simbolurile C1,...Cn, în interiorul corpurilor de clădire; 4.
Distanţele necesare pentru pentru determinarea ariei suprafeţei parcelei, în cazul când punctele de
pe conturul acesteia nu se pot ridica direct. Măsurătorile trebuie să se efectueze astfel încât să se
asigure o precizie de cel puţin +/-2cm la 100 metri.

69. Lucrari de birou pentru sistemul informaţional al fondului imobiliar

4.2.2. Lucrări de inventariere tehnică imobiliară desfaşurate în faza de birou 4.2.2.1. Definitivarea
schiţei parcelei În funcţie de mărimea suprafeţei imobilului, schiţa se va redacta în spaţiul rezervat
pe Fişa tehnică a imobilului, la sc.1:500, sau pe o foaie separată, la aceeaşi scară, sau mai mică.
Elementele de conţinut ale schiţei parcelei sunt: - denumirile străzilor; - numărul poştal al imobilului
şi al celor vecine; - limitele parcelei cu înscrierea în tuş a dimensiunilor laturilor; - indicii de cartare
pentru imobilul inventariat; - numerotarea corpurilor de clădire şi a construcţiilor anexe; - poziţia
nucilor şi duzilor cu indicarea speciei; - conturul terenurilor ocupate cu plantaţii viticole sau
pomicole; - numărul pomilor pe specii (se va înscrie în afara schiţei); - eventualele servituţi; -direcţia
nord. Schiţa se desenează în creion, iar scrierea elementelor numerice se va face în tuş.

70. Conţinutului documentaţiei finale întocmite pentru sistemul informaţional al fondului imobiliar

În funcţie de cerintele beneficiarului, stipulate în adresa de contractare, documentaţia finală va

cuprinde: 5.1. Piesele scrise 1. Tema lucrării; 2. Memoriul justificativ, în care se vor descrie: -
delimitarea zonei de lucru; - documentarea privind lucrările existente si corelarea lor cu lucrarile de
cadastru general si cu cele ale sistemului informaţional al fondului imobiliar; - încadrarea în sistemul
de coordonate al localitatii; - lucrarile executate: cartare imobiliara sau inventariere tehnica
imobiliară; - respectarea toleranţelor; - redactarea pieselor scrise si desenate. 3. Fişa bunului imobil;
4. Actualizarea (la cerere) a documentelor cadastrului general: - registrul cadastral al parcelelor; -
indexul alfabetic al proprietarilor cu domiciliul lor; - registrul cadastral al proprietarilor; - registrul
corpurilor de proprietate; - fişa centralizatoare, "partida cadastrală pe proprietari şi categorii de
folosinţă; 5. Inventare cu coordonate. 5.2. Piesele desenate Piesele desenate se vor întocmi funcţie
de tema lucrării astfel: 1. În etapa I-a: - plan cadastral de ansamblu la sc.1:500 - 1:2000, actualizat,
privind situatia bunurilor imobile la care s-au executat lucrări de cartare imobiliara; - fişa bunului
imobil; 2. În etapa a II-a: - plan cadastral digital la sc.1:500, 1:1000, privind situatia bunurilor imobile
în care s-au executat lucrări de inventariere tehnică imobiliară; - fişa tehnică a imobileleor; -
releveele interioare; - relevee faţadă; 11 - facultativ, fotografii 6x9cm, reprezentând faţadele
corpurilor de clădire.

SISTEMUL INFORMATIONAL AL RETELELOR EDILITARE

71. Retele edilitare – caracteristici, mod de reprezentare pe planurile cadastrale

Reţelele edilitare sunt utilităţi tehnice care deservesc locuinţele, ansamblurile social-culturale,
instituţiile, agenţii economici, etc., precum şi reţelele tehnice industriale din spaţiul urban; reţelele
edilitare pot fi situate atât la suprafaţă cât şi în subteran

Obiectivele evidenţei specifice reţelelor edilitare urmăresc să stabilească procedeele, metodele,

tehnicile şi mijloacele care să asigure şi să definească în mod unitar, din punct de vedere tehnic,
economic şi juridic sfera, conţinutul şi produsele: - evidenţei specifice reţelelor edilitare, în acord cu
cele ale cadastrului general, şi ale sistemului informaţional specific fondului imobiliar. 1.3 Scop
Scopul realizării sistemului informaţional al reţelelor edilitare constă în următoarele: - furnizarea de
informaţii reale şi de calitate; - gestionarea eficientă a localităţilor folosind pentru decizii un sistem
informatic bazat pe date cadastrale; - realizarea unui conţinut standard pentru planurile reţelelor,
fişele arterelor (unicat şi standard) şi situaţiile centralizatoare; - stabilirea unor criterii unice pentru
evaluarea, verificarea şi recepţia lucrărilor şi produselor privind fondul reţelelor edilitare;

72. Reţeaua de alimentare cu apă

Din punct de vedere al poziţiei în plan reţelele de distributie pot fi ramificate (în centrele populate
mici) sau inelare (în centrele populate mari). Reţelele de distribuţie orăşeneşti au, în general, o
formă inelară cu ramificaţii în zona periferică şi sunt constituite din conducte principale care
transportă apa de la rezervoare la sectoarele de consum şi din conducte de serviciu, care transportă
apa de la conductele principale la branşamentele consumatorilor.

În legătură cu reţeaua de alimentare cu apă trebuie să se furnizeze toate elementele privind: -

captarea apei (din subteran sau de la suprafaţă); - construcţiile şi instalaţiile de tratare în vederea
îmbunătăţirii calităţii apei; - reţeaua de transport a apei la rezervoarele de tratare şi înmagazinare; -
rezervoarele de tratare şi înmagazinare (subterane, la sol sau supraterane), de compensare sau de
pompare a apei; - staţiile de pompare; - reţeaua de distribuţie a apei de la rezervoarele de
înmagazinare până la branşamentele consumatorilor.

73. Reţeaua de canalizare

Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul evidenţei de specialitate a
reţelelor edilitare sunt: reţeaua de canalizare exterioară (reţeaua stradală şi colectoare); staţii de
pompare sau repompare; instalaţii de preepurare şi epurare; colectorul de descărcare şi gura de
descărcare; Sistemele de canalizare pot fi de trei tipuri: sistem unitar, în care colectarea şi
evacuarea apelor uzate şi pluviale se face printr-o reţea unică; sistem separativ sau divizor, în care
colectarea şi evacuarea apelor uzate se face printr-o reţea independentă faţă de cea a apelor
pluviale; sistem mixt în care se foloseşte sistemul unitar în anumite zone iar în altele sistemul
separativ. În legătură cu reţeaua de canalizare, sistemul informaţional al reţelelor edilitare trebuie să
furnizeze toate elementele privind: - canalele (conductele) de racord – cele care duc apele uzate de
la consumator la reţeaua de canalizare; - canalele secundare – cele care primesc apele din canalele
de racord; - colectoarele secundare şi principale – sunt canalele care primesc apele de la canalele
secundare; - canalele deversoare – sunt canalele care duc apele uzate la emisar sau la staţiile de
epurare; - staţiile de pompare utilizate la traversări peste obstacole şi puncte obligate; - staţiile de
epurare, formate din construcţiile şi instalaţiile care au rolul de a face apele uzate nepoluante.
Datele privind reţeaua de canalizare se obţin în principal prin “ridicarea” căminelor de vizitare
(elemente care marchează traseul canalelor la suprafaţă).

74. Reţeaua de gaze naturale

Când conductele de gaze sunt pozate în galeriile tehnice, montarea lor se face în partea de sus a
acestora, iar galeriile sunt prevăzute cu sistem de ventilaţie. Vanele conductelor de gaze sunt
amplasate în căminele adiacente galeriei tehnice şi ele trebuie amplasate pe planurile cadastrale
separat

75. Reţeaua de termoficare

Reţeaua de termoficare este folosită la transportul apei fierbinţi, aburului, condensului provenit din
aburul industrial, sau a altor medii purtătoare de căldură, de la agentul producător la consumator.
Pentru această reţea, este necesar să se furnizeze următoarele informaţii privind: - conductele
magistrale – transportă agentul termic de la sursă la cartierele de locuinţe, sau la zonele industriale
având diametre între 0,4 m şi 1,0 m; - reţeaua de distribuţie – de la conductele magistrale la
consumatori, având diametre între 0,2 m şi 0,4 m; - construcţiile auxiliare care se găsesc pe traseele
de conducte (reazeme fixe sau mobile, lire de dilatare, stâlpi de susţinere – scunzi sau înalţi, etc.); -
robineţi, vane, ventile de aerisire sau de golire, instalaţii de măsurat cu termometre şi manometre,
etc., care se găsesc pe traseele conductelor, de obicei în căminele de vizitare.
76. Reţeaua de cabluri electrice

Cablurile electrice pot fi suspendate pe stâlpi sau pozate direct în pământ (sub trotuare sau spaţii
verzi la adâncimi de 0,8m până la 1,10m, pentru care cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze
toate elementele privind: - reţeaua de transport (tensiune peste 1kv), constituind reţeaua de
alimentare; - reţeaua de distribuţie spre consumatori (de joasă tensiune), pornind de la punctele de
alimentare ale reţelei; - punctele de transformare pentru reducerea tensiunii; - camerele de
distribuţie pentru cabluri de joasă tensiune şi camerele de tragere; - cablurile subterane de 110kv şi
220kv (pozate în canale cu instalaţii de răcire cu ulei), având traseele marcate la sol prin borne. 6 La
culegerea datelor privind această reţea se are în vedere ca pozarea la pământ a cablurilor să
respecte următoarele reguli: - ordinea de aşezare sub trotuare sau spaţii verzi dinspre clădire spre
carosabil este: - cablurile de distribuţie de joasă tensiune; - cablurile de distribuţie de medie
tensiune; - cablurile de curent continuu; - cablurile de iluminat public. - traversarea străzilor se face
de obicei perpendicular şi pe la capetele acestora (intersecţii); - pozarea lor se face deasupra
celorlalte reţele edilitare, cu excepţia reţelei de gaze, direct în pământ, sau în blocuri de beton
prefabricate cu găuri, sau în canale de cabluri electrice.

77. Reţeaua de telecomunicaţii

Această reţea cuprinde reţelele: telefonică, telegrafică, de televiziune şi radio. Reţelele pot fi pozate
suspendat pe stâlpi, sau subteran fie în tuburi de beton sau PVC, fie în blocuri de beton prefabricate
cu 4 sau 6 goluri, la adâncimi între 0,8m şi 1,20m. Sistemul informaţional al reţelelor edilitare trebuie
să furnizeze pentru ele toate elementele privind: - traseele liniilor telefonice principale (instalate de
obicei în blocuri de beton cu mai multe goluri; - traseele liniilor telefonice secundare instalate în
tuburi; ele se identifică prin căminele de vizitare şi camerele de tragere; - traseele liniilor telefonice
supraterane prin poziţia stâlpilor şi săgeţi de direcţie; - traseele liniilor TV supraterane şi subterane.
78. Executarea lucrărilor de teren pentru Introducerea sistemului informaţional al reţelelor edilitare

Organizarea lucrărilor Organizarea lucrărilor pentru sistemul informaţional al fondului reţelelor

edilitare constau în: - procurarea documentaţiei şi evaluarea acestora din punct de vedere calitativ şi
cantitativ; - executarea lucrărilor de teren care se impun, în funcţie de situaţia care s-a stabilit, în
urma analizei documentaţiei existente, cu care ocazie s-au precizat omisiunile din documente şi care
trebuie completate; - executarea lucrărilor de birou pentru obţinerea documentelor finale.
Executarea lucrărilor de teren Lucrările de teren, după realizarea reţelelor de sprijin şi de ridicare,
constau în culegerea elementelor necesare "ridicării" componentelor reţelelor edilitare, care apar la
suprafaţă, folosind metoda drumuirii cu radieri. În cazul în care există planuri topografice sau
cadastrale la scările 1:500 sau 1:1000 pentru întocmirea planului tehnic edilitar complex se vor
prelua din acestea elementele de planimetrie privind trama stradală, parcele cu număr cadastral şi
abonaţii principali. În cazul în care nu există asemenea planuri, elementele de planimetrie
enumerate mai sus se vor prelua prin măsuratori pe teren, odată cu preluarea elementelor reţelelor
edilitare. Pentru căminele de vizitare se determină: poziţia planimetrică a centrului capacului
căminului, cota acestuia şi cota radierului, precum şi releveul căminului, diametrul acestuia folosind
un compas de reducţie (figura 7), cotele şi diametrele conductelor care ajung în căminul respectiv,
folosind un echer din lemn, montat la capătul unei mire sau stinghii din lemn gradată (figura 8).

79. Executarea lucrărilor de birou pentru introducerea sistemului informaţional al reţelelor edilitare

Executarea lucrarilor de birou Lucrările de birou cuprind: - calculele necesare determinării

coordonatelor şi cotelor punctelor din reţeaua de sprijin locală; - calculele privind legarea reţelei de
sprijin locală, de reţeaua naţională; - calculele privind determinarea coordonatelor şi cotelor
punctelor din reţeaua de ridicare; - calculele privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor
radiate care aparţin reţelelor edilitare, precum şi elementelor de fond ale planului cadastral; -
redactarea pe cale clasică sau automată a planului cadastral cuprinzând traseele reţelelor edilitare în
totalitate (planul cadastral complex), sau pe grupe de reţele "înrudite" (planurile tematice), cu
respectarea Normativului C110/69 şi folosind semnele convenţionale se face în conformitate cu
"Atlasul de semne convenţionale pentru planurile la sc. 1:500, 1:1000, 1:2000 şi 1:5000" elaborat de
MAlA în anul 1978. Practic pentru fiecare tip de reţea se procedează după cum urmează: a. Pentru
reţeaua de alimentare cu apă reprezentarea în plan se face prin linii discontinue de culoare albastră,
cu simbolul "A", prin unirea capacelor căminelor reprezentate prin semne convenţionale. Pe traseul
conductei se trece şi diametrul nominal (Dn) al tronsonului, în mm. Dacă lângă valoarea diametrului
se face specificaţia "PREMO", conducta este executată din beton precomprimat. b. Pentru reţeaua
de canalizare centrele capacelor se unesc pe schiţă, direct în teren, pentru obţinerea traseelor
conform măsurătorilor, constatărilor şi avizelor regiei de apa canal. Pe plan, reţeaua de canalizare se
reprezintă prin linii discontinue, de culoare maron, cu simbolul "C", care unesc capacele căminelor
reprezentate prin semne convenţionale. c. Pentru reţeaua de alimentare cu gaze naturale pe plan se
reprezintă prin linii discontinue de culoare galbenă, cu simbolul "G", care unesc căminele de vizitare
şi capacele de detectare a fisurilor, reprezentate prin semne convenţionale. d. Reteaua de
termoficare se reprezintă în plan prin linii discontinue de culoare roşie cu simbolul "t", prin unirea
capacelor căminelor de vizitare reprezentate prin semne convenţionale. Pe traseele reţelei de
termoficare se trec şi căminele de vizitare precum şi intrările şi ieşirile din subteran. e. Pentru
reţeaua electrică reprezentarea pe plan se face prin linii discontinue de culoare verde cu inscripţia
"e", urmând traseul obţinut prin unirea bornelor de avertizare a traseelor cablurilor de înaltă
tensiune cu specificarea numărului de cabluri, felul tensiunii (IT înaltă tensiune, JT - joasă tensiune),
precum şi a valorii tensiunii. f. Pentru reţeaua de telecomunicaţii reprezentarea pe plan se face prin
linii discontinue de culoare neagră, cu inscripţia "T", care unesc căminele de vizitare şi camerele de
tragere reprezentate prin semne convenţionale. Pe planul cadastral cu reţelele de telecomunicaţii se
trec poziţia fiecărei camere de tragere, natura şi lungimea, numărul de cabluri şi secţiunea blocului
care conţine cablurile.

80. Întocmirea documentaţiei finale pentru sistemul informaţional al reţelelor edilitare

Planul tehnic-edilitar complex se realizează în format digital corespunzător scărilor 1:500 sau 1:1000,
la care se şi poate tipări pe secţiuni standardizate, atunci când se doreşte forma analogică. Planul se
obţine prin raportarea punctelor caracteristice fiecărei reţele, folosind semnele convenţionale
specifice fiecărui tip de reţea edilitară. Planul tehnic-edilitar complex cuprinde toate reţelele
edilitare desenate pe un fond planimetric minim, extras din planul topografic de bază, din planul
cadastral pus la dispoziţie de cadastrul general sau, când acestea nu există, ”ridicat” direct în teren,
odată cu culegerea elementelor pentru determinarea reţelelor edilitare (Anexa 1). Elementele de
fond conţinute de planul tehnic edilitar complex sunt: - punctele din reţeaua de sprijin şi de ridicare;
- limitele şi axele arterelor de circulaţie, precum şi ale aleilor, pieţelor, proprietăţilor, spaţiilor verzi,
apelor, zonelor interzise, zonelor industriale; - abonaţii principali ai reţelelor: construcţiile de
locuinţe, instituţii, construcţii socialculturale, magazine, complexe agro-alimentare etc.; - inscripţii:
denumiri de artere, numere poştale, denumiri ale spaţiilor publice (parcuri, grădini, complexe
sportive, zone de agrement, ştranduri), staţii de metrou, lucrări de artă, servituţi, abonaţii principali,
zone industriale, zone interzise, ape, etc. Elementele de conţinut specific din planul cadastral
complex sunt: - capacele caminelor de vizitare (desenate prin semne convenţionale) având scrise
alături, sub forma de fracţie, cotele la capac (numărătorul fracţiei) şi la radier (numitorul ei); - stâlpii
reţelelor electrice sau telefonice, desenaţi prin semne convenţionale, bornele pentru traseele
subterane, tensiuni, număr de cabluri etc.; - traseele reţelelor edilitare cu toate echipările,
racordurile şi branşamentele la abonaţi: cămine, hidranţi, vane, robinete de concesie, apometre,
cişmele, fântâni, desenate prin semnele conventionale corespunzatoare fiecărui tip de reţea; -
construcţiile şi amenjările edilitare auxiliare, reprezentate la scară sau prin semne convenţionale,
când sunt mici; - inscripţii asociate reţelelor edilitare: diametre conducte, număr cabluri pozate la un
loc, materiale de construcţie, presiuni, tensiuni, cote, etc., toate sub formă de cifre sau simboluri; -
inscripţii asociate construcţiilor şi amenajărilor edilitare (simboluri, materiale de construcţie, etc.).
Planul tehnic-edilitar complex poate fi întocmit pe întreaga zonă (mai multe foi de plan), sau numai
pentru o artera (mai multe tronsoane), cuprinzând şi zona ei de influenţa (zona de influenţă a unei
artere se stabileşte, de regulă, împreună cu beneficiarul) .

Planurile tematice se întocmesc la aceleasi scări ca şi planul cadastral complex, sau la scări mai mari
(în funcţie de dorinţa beneficiarului), prezentate pe secţiuni sau tronsoane de arteră, cuprinzând
numai un tip de reţea, reţele ”înrudite” sau reţele care nu se ”incomodează” reciproc, şi care sunt
obţinute pe aceleasi căi şi în aceleaşi condiţii ca şi planul tehnic-edilitar complex

Profilul longitudinal se întocmeşte numai pentru reţeaua de canalizare şi pentru cea de alimentare
cu apă. Scara distanţelor se alege egală cu scara planului sau mai mică, dacă traseul este lung şi
dotările anexe sunt rare, iar scara înălţimilor se va alege în funcţie de pantele specifice terenului din
localitatea respectivă, putând chiar sa difere în funcţie de zone.

Profilele transversale având scara distanţelor 1:100 şi cea a înălţimilor 1:10 sau 1:50 (Anexa 4)
Profilele transversale se prezintă grupat pentru fiecare arteră şi vor conţine: - punctele care definesc
capetele profilelor; - simbolurile reţelelor edilitare reperate în profil; - distanţele parţiale între reţele;
- distanţele cumulate de la capătul din stânga la fiecare reţea; - cotele reţelelor de canalizare şi
alimentare cu apă obţinute prin măsurători pentru capace, radier, pe conducte şi la racorduri; -
adâncimile de pozare pentru restul reţelelor tehnice obţinute din detectări cu aparatură adecvată
sau din informaţii de la regiile care le gestionează.

Releveele căminelor, camerelor de vizitare şi ale altor construcţii auxiliare (Anexa 5) se reprezintă la
scări convenabile, stabilite de comun acord cu beneficiarul şi în funcţie de conţinutul acestora. 6.
Schema tronsoanelor pe tipuri de reţele (Anexa 6) se întocmeşte în cadrul fişei arterei, la scară
convenabilă, pentru a prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului respectiv de reţea.

CAPITOLUL 7 LATURA JURIDICĂ A CADASTRULUI

59. Aspecte generale privind latura juridică a cadastrului

60. Sisteme de publicitate imobiliară

61. Conţinutul cărţii funciare, Tipuri de înscrieri în cartea funciară
62. Drepturi reale imobiliare (drepturi tabulare)
CAPITOLUL 6 LATURA CALITATIVĂ A CADASTRULUI
55. Scopul şi necesitatea aspectului calitativ al cadastrului. Bonitarea cadastrală, Definiţii, Scop,
Principiile bonitării cadastrale, Criterii de bonitare a solurilor
56. Etapele lucrărilor de bonitare, Calculul notei medii de bonitare, Venitul net cadastral
57. Determinări calitative în sectorul “construcţii”

58. Instituţii implicate ȋn aspectele calitative ale cadastrului

CAPITOLUL 5 LATURA TEHNICĂ A CADASTRULUI

40. Modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale Spaţiale

41. Delimitarea cadastrală a teritoriilor administrative şi a intravilanelor, Proiectul RELUAT
42. Integrarea documentelor cadastrale existente ȋn lucrările de cadastru, Utilizarea
ortofotoplanurilor ȋn lucrările de cadastru
43. Planuri cadastrale, Panul cadastral de bază, Planul cadastral de ansamblu
44. Metode de întocmire a planurilor cadastrale, Planul digital
45. Planul de amplasament şi delimitare a imobilului, Scopul întocmirii, Conținut PAD şi releveu
46. Completarea fişierului .cpxml utilizȃnd aplicaţia “Generare cp”
47. Actualizarea planurilor cadastrale

48. Numerotarea cadastrală

49. Calculul suprafeţelor

50. Înregistrarea sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară (SICCF),
Elemente generale, Definirea lucrărilor sistematice de cadastru, Principiile cadastrului, Aspecte
sociale cu incidenţă în desfăşurarea lucrărilor de cadastru

51. Principalele etape ale lucrărilor sistematice de cadastru, Obiectivele lucrărilor sistematice de
cadastru, Informaţii generale necesare lucrărilor de cadastru sistematic

52. Etapele de realizare a lucrărilor, Campania de informare publică, Lucrări preliminare, Derularea
lucrărilor de specialitate

53. Recepția documentelor tehnice ale cadastrului, Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului
54. Primirea și soluționarea cererilor de rectificare și a contestațiilor cu privire la calitatea de
posesor, Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului, Deschiderea cărților funciare,
Ȋncheierea lucrărilor tehnice de cadastru