PARCURI REZIDENTIALE

Diferentele intre parcurile rezidentiale studiate si acest concept de oras gradina sunt foarte
evidente si anume faptul ca orasele gradina sunt proiecte tip, unde locuintele sunt construite
toate foarte similar, pe cand parcurile rezidentiale prezentate au beneficiat de libertatea de
constructive, fiind locuinte privilegiate. De asemenea acestea nu sunt cuplate ci dimpotriva sunt
izolate, de cele mai multe ori distanta dintre ele si vecini fiind una considerabila, astfel
crescandu-se gradul de comfort al vietuirii intr-un astfel de cartier.

Ca o asemanare dintre studiul nostru de caz si orasul gradina este acela ca trecerea din public
in privat se face direct spre centrul de interes, spatiul verde, locuintele gravitand in jurul
acestuia, avand rol estetic cat si social. De asemenea, atat la exemplul dat cat si la orasul de tip
gradina, exista o relatie stransa cu natura, avand acces direct catre parc, dar in acelasi timp
existand un grad de delimitare prin aceasta centura verde.

PARCUL IOANID

Lotizarea şi Parcul Ioanid din Bucureşti alcătuiesc un elegant cartier rezidenţial situat în zona
centrală a Capitalei, realizat după un proiect de urbanism întocmit de către municipalitate în
1909 şi executat, în mare parte, în perioada 1909-1914. Lotizarea şi Parcul Ioanid reprezintă o
premieră pentru parcelările bucureştene, neexistând structuri similare anterioare. Încă din
proiectare, a fost gândită o compoziţie urbană în care principiul care a stat la bază este cel de
atracţie a sitului, iar elementul principal care aduce un plus zonei, contribuind la creşterea
frumuseţii ansamblului, îl constituie vegetaţia. Conceptul dezvoltării imobiliare a lotizarii
rezidenţiale consta in construcţia de vile ce înconjoară un parc public şi enumerarea unor
modele occidentale de tip urban care nu-şi găsesc echivalent în urbanismul românesc de
atunci.

Parcelarea prezintă exemple arhitecturale variate, care acoperă paleta stilistică a eclectismului
francez, neoclasicismului, neoromânescului, modernismului (cubist sau cu elemente Art Deco),
eclectismului maur.

Accesul in parcul Ioanid este marcat o strada si trei alei diferite, una din acestea fiind “un cul-
de-sac”, o fundatura. Aceasta a fost generata datorita terenului prea lat, ce nu putea fi parcelat
corespunzator, din directia strazii Aurel Vlaicu.

Casele care incadreaza parcul au intrarile principale orientate catre strazile inconjuratoare,si nu
catre parc. La origine,acest spatiu era folosit intens de catre locuitorii caselor, accesul
realizandu-se si prin intrari secundare in partea din spate a curtilor.

Gradul sporit de comfort este dat de asezarea pe parcela a locuintelor, acestea fiind pozitionate
individual, foarte putine dintre ele fiind lipite la calcan. De asemenea inca un factor este
reprezentat de spatula verde ce delimiteaza vecinatatile fiecarei parcele, iar trecerea treptat din
spatiul privat in cel public se face prin curte, ajungand astfel in zona parcului iar aleile c educ in
zona agitat a orasului poate fi considerat un filtru ce face ca gradul de comfort al cartierului sa
creasca la mixim.
Una din regulile impuse constructorilor a fost legata de aliniere si de constructia gardurilor. Se
observa asezarea in linie a caselor, iar gardul metalic cu soclu de zidarie ofera un sentiment de
intrepratundere om-natura si au rolul de a filtra aceasta trecere din spatiul exterior public si cel
interior privat.

In concluzie, acest spatiu reuseste sa creeze o atmosfera proprie si unica,de liniste.

PARCUL FILIPESCU

Terenul cunoscut ca parcelarea Filipescu are o istorie deosebită. De-a lungul veacului al XIX-
lea aici îşi are reşedinţa de vară familia Filipescu, al cărei ultim urmaş hotărăşte, în primul
deceniu al secolului următor, transformarea moşieiîntr-un cartier de vile asemenea unor modele
prezente în oraşele europene. Planul de ansamblu înaintat Primăriei, unul dintre cele mai
interesante ale Bucureştiului, se bazează pe o compoziţie elegantă cu parcele generoase, care
au permis rezolvări arhitecturale deosebite. Această situaţie a fost susţinută de reguli stricte,
beneficiari potenţi financiar şia rhitecţi de primă mărime.

Parcul Filipescu reprezinta o dovata a ridicarii gradului de comfort a locuirii si anume prin faptul
ca locuintele sunt izolate si vecinii se afla la o distanta considerabila, acestia inprejmuind
parcela studiata, (oferind astfel un grad maxim de independenta sociala si functionala. Trecerea
acestor locuinte din spatiul privat in cel public se face direct intr-o zona verde, ce ofera un
anumit comfort vizual.

Accesul In pacul Filipescu se realizeaza printr-o multitudine de strazi secundare si alei, accesu
lfacandu-se si auto.Cu toate ca parcul are o forma circulara,accesul este limitat din cauza
gardului care il inconjoara. Casele ce incadreaza parcul au intrarile principale orientate spre
parc si ,cu toate ca acesta este ingradit gradul de permeabilitate este scazut gardul ce
inconjoara locuintele asta unul opac, deloc transparent, si nu permite patrunderea lui cu
usurinta.

Locuintele sunt organizate in semicerc, retragerile fiind constante, obtinandu-se astfel senzatia
de gravitare in jurul unui nucleu reprezentat de parcul Filipescu.

PARCUL ROMNICEANU

Construirea Palatului Cotroceni în 1888 va favoriza dezvoltarea unui cartier exclusivist cu o

arhitectură modernistă, neo-româneascăși neo-maură. Casele cu două etaje, spațioase și de
cele ma imulte ori fără curte, sau cu o curte foarte mică, erau cele care dădeau cartierului un ae
rdomnesc. Dezvoltarea a continuat princonstruirea unor obiective importante precum Facultatea
de Medicină sau Academia Militară care vor aduce drep tlocatari ai cartierului importanți oameni
de elită culturală și științifică.

Accesul in parcul Romniceanu este marcat in principal de cele doua straz iprincipale care il
inconjoara si anume Str. Doc. Gr. Romniceanu si Str.AlexandruVitzu. De asemenea, inca o cale
de acces a parcului era reprezentata in trecut de trecerea din spatele curitilor care sunt alipite
Cparcului.Atat casele alipite parcului cat si cele ce il inconjoara au intrarile orientate spre
strazile principale (Str.Doc.Gr. Romniceanusi Str. Alexandru Vitzu) si nu catre accesul spre
parc, de aceea intregul ansamblu da senzatia de directionare spre centrul de interes, acesta
fiind parcul.

Parcul Romniceanu are rolul de “granita” spre cartierul de locuinte privilegiate deoarce acesta
freest de zgomotul strazilor circulate, oferind astfel un grad de comfort sporit celor ce locuiesc
acolo.

Cu toate că este una dintre cele mai vechi zone ale capitalei, și mai mult decât atât, una dintre
zonele cu cea mai veche și bine-păstrată arhitectură, clădirile cu aspect post-modern, care
încearcă să contrasteze ceea ce unii ar putea numi modernitatea depășită, încearcă fără prea
mult succes să apară. Renovările nu au întârziat să apară, însă cu toate acestea arhitectura
multor case s-a păstrat, rămânând cele mai important eelemente care să ilustreze practic mare
parte din vechea înfățișare. Astfel, deși imaginealo reste una proaspătă, ea este în mare parte
oglinda celei vechi.

DUMBRAVA VLASIEI

O comunitate în mijlocul naturii, gated community. Fiecare lot dispune de o poziționare cât mai
propice fie față de parc, fie față de pădure. Fiecare are o orientare calculată, față de soare,
față de Est și Sud, menită să aducă confort și sustenabilitate viitoarelor locuiri.

Ca o concluzie, diferentele intre cele 4 studii de caz sunt urmatoarele:

-fiecare prezinta un anumit nivel de comfort al locuirii in zona resprectiva si anume dca in cazul
Dumbravei Vlasiei, Parcului Ioanid si Filipescu sunt prezentate modele de locuire propice unde
casele sunt individual asezate pe parcela iar distanta dintre vecini este marcata prin spatii verzi
pe cand in cazul Romniceanu locuintele sunt individuale dar majoritatea grupate pe 1 sau 2
laturi asemenea unui oras gradina.

-o alta diferenta intre parcurile mentionate mai sus este aceea ca locuintele fac parte din
ansamblul parcului pe cand in cazul Romniceanu parcul joaca rolul de protectie, de bariera
impotriva contactului direct cu arterele principale foarte circulate.

-Resedinta Filipescu beneficiaza de o parcelare speciala care da impresia unui parc. Cu toate
acestea, “parcul” ce inconjoara aceasta locuinta poate fi vizitat cu anumite restrctii.
BIBLIOGRAFIE

https://arhitectura-1906.ro/2014/01/proiecte-finantate-de-uar-din-fondul-timbrul-arhitecturii-
in-anul-2013-istorie-urbana-lotizarea-si-parcul-ioanid-din-bucuresti-in-context-european/

https://www.scena9.ro/article/bucuresti-oras-minat-interviu-cu-edmond-niculusca

https://earth.google.com/web/

https://arhitectura-1906.ro/wp-content/uploads/2014/01/3a-BUCURESTI-Parcul-IOANID-
1909-1910.jpg

http://urbanism.pmb.ro/

https://www.google.ro/search?
q=parcul+romniceanu&tbm=isch&ved=2ahUKEwiXzczkp83pAhUFO-wKHTZmBeUQ2-
cCegQIABAA&oq=parcul+romni&gs_lcp=CgNpbWcQARgAMgIIADIECAAQGDIECAAQGD
oECAAQQzoECCMQJzoGCAAQCBAeUK_GuQFYlc-
5AWDq2bkBaABwAHgAgAFmiAGCBZIBAzUuMpgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1n&sclie
nt=img&ei=QtXKXpekE4X2sAe2zJWoDg&bih=706&biw=1519&hl=ro#imgrc=7g8B6t7Q2Sn
pHM

https://www.anuntul.ro/anunturi-imobiliare-vanzari/apartamente-3-camere/cotroceni-
arenele-bnr-parc-romniceanu-apartament-cochet-3-camere-in-vila_46321831.html

http://regver.pmb.ro/Index.aspx?
id=4&site=1#id=4&site=1&zoom=1.59665010426753&lat=327079.4726&lon=587265.05504
&layers=BTTTTTTTTTTTTTTT

https://dumbravavlasiei.ro/ro/harta/loturi/1200-1600