CURS 1

- Le Grand Tour
Collui Rome ( s-a ocupat de Palladio ) + Peter

- Anii ’40 : articol despre Palladio

Autenticitate, renastere - sec 18-19, ist arh modern.
- Dezbatere arhitecturala – jum sec 20
 Se pun teorii in actiune
Ne uitam intotdeauna la practica si gandire = teorie
Dpdv al efectelor sale asupra practicii.
TEORIE : Ansamblu de cunostinte / idei aplicate unui domeniu particular
 Conceptie pragmatica a teoriei
ALT CONCEPT : Discurs : vizeaza sa produca sens
Limbajul = una din forme

- Imaginea : produce discurs

MICHAEL HASS : theoretician de arh

 Domeniu reprezentarii culturale
Imagine outdoor museum – America :

- Meditatie asupra locuirii

- In desert
- Reluare a unor elem arh
- Cos de fum

------------------------------------------------------------intro-------------------------------------------------------------

1968 – “nous les pases, la playe” – Mom. Din a 2-a jum a sec 20 + cum s-a reflectat in
teorie.
- PERSPECTIVE TEORETICE:
 Estetica
 Functionala
 Contextuala
- Neorationalism Italian
- Contextualism
- Perspective asupra peisajului
 1968 : Momente de criza a culturii burgheze
Celebru pt protestele ( anti-sistem foarte puternice ) studentesti + vizeaza o
revolutie culturala.
 Mom. de tulburari - toata lumea are ceva de schimbat

Incepe in Paris, apar mesaje : sloganuri, caldaram = arma proletariatului.

CONTEXT – sf anilor ‘60

 TEORIA DE ARH : un loc cultural foarte puternic care are lucruri de spus, e foarte
implicate critica de arh.
 Anii ’70 : arhitecti radicali = judecati
Forma de rezistenta, critica, gandirea noua
 Moment glorios al gandirii pana in anii ‘80
 Caracter performativ – manifeste = “ oamenii s-au imburghezit”
 Critica de arh iese in evidenta

Exista si publicatii ( foarte nulte de critica )

Ex: 2 reviste OPPOSITIONS + ASEMBLAGE – incheiat la sf anilor ‘90
Carti foarte imp :
- “THE DEATH AND LIFE OF GREAT AMERICAN CITIES” – pune in discutie problema
locuirii, marilor ansambluri, a unor problem sociale din arh moderna.
- “ THE IMAGE OF THE CITY – ’70 KEVIN LYNCH – specificul acestei lecture : metoda se
uita la perceptia urbana. Studii din perspectiva celui care utilizeaza orasul nu din persp
celui care il creeaza

 ’66 – Apar carti care recupereza ex:

- COMPLEXITY AND CONTRADICTION IN ARHITECTURE – ROBERT VENTURI ( SUA )

- L’ ARHITTECTURA DELLA CITTA – ALDO ROSSI ( ITALIA ) – teoria permanentelor
urbane
- COLLEGE CITY – COLNI KOWE + FRED KOESTTER
- DELIRIUS NEW YORK – 1978 – REIM KOOLHAUS

 Apar antologii ex: HAMMA – WALTER KRUFT [ artele vizuale : actionau asupra arh ]
 Discursuri contemporane…….declin de ……critici
 CURS 2

 PROLOG : de la METROPOLIS ----> MEGACITY

Forma / functii
} opozitii
Etica / estetica
Functionalism ---- relatia dintre estetica si functiune
Ex: Tema terenului ( orasul in spate )
- Linia de cale ferata traverseaza
- Teritoriu neexplorat inca
- Modificare de teritoriu
- Peisajul incepe cand ma uit la el
o Cateva decenii mai tarziu:
- Introducerea in oras a modernitatii
- Locomotiva ( actioneaza cu mare forta ) : intra in peisajul urban modificandu-l
- Gara (o noua functiune, nou program de arh sec 19 ) : “templu”
- Aduce calea ferata si taie cladirea [mod violent ( nu e ok pt locuitori )]
- Realitate urbana noua ( acomodare situatie )
- Constructii de poduri
- Pictura : elem principal = podul ( grille ordonate )

 IMAGINI : nu mai controlate ca la urbanism, perspectiva controlata, se multiplica si se

modifica ritmul de percepere
 1895 : FRATII LUMIERE : PRIMUL FILM
 Schimbarea perceptiei

 Odata cu modificarea modului de expunere a compozitiei se modifica si perceptia

senzoriala.
 Trasaturi commune la un moment istoric -> cand se modifica = un nou moment
 Perceptia senzoriala : felul in care reactioneaza la lume ( omul se schimba )

 Odata cu modificari extraordinare in cadrul urban…

 Istorie psihologica a spatiului urban
 1870 – KARL OTTOW (PSIHOLOG) [ Conditie noua : AGORAFOBIE ( le e frica
oamenilor sa treaca strada -> spatiile devin foarte mari ) ]
 Accidente feroviare multe ( sec 19 )
o Lucrurile se deterioreaza -> modernitate
o Schimbare de cadre formale -> aproape violenta
o Calea ferata -> noua relatie
o Imagine urbana in mod traditional -> teatru / orasul -> scena
  Tratat 1907 -> Daca orasul = prea mult timp scena => orasul devine o imagine de film,
secventata, fragmentata, alcatuita din imagini multiple care sunt in miscare .

 Scena tragica
 Scena comica
 Scena satirica

 Mecanicitate, cinematism -> baletul mechanic : Ferdinang Kager

- Joc cu imaginea : absurda , nu are scenario, nu e despre naratiune
- Impressionism : imag in miscare => succesiune de imagini si sunete

( Metropolis si viata… ) STIMUL -> SUPRAREALISMUL

 TEMA : miscare pur si simplu ( fara naratiune )

Ex: MAREEL DUCHAMP : ROATA DE BICICLETA
HERMAN SORGEL – NEW YORK – 1926

 noua estetica
- fragmentare - gari/aerogari
- persp panoramica - spatii greu de asimilat / traversat
( DELIRIOUS NEW YORK ) – (FILM METROPOLIS – distopie, metafora a inegalitatii
claselor sociale) – ( TOKIO GA )
REALITATE – REPREZENTARE

- MIES VAN DER ROHE – ALEXANDERPLATZ

- ORASUL DESCENTRALIZAT
- GEORGE GROZ – 1920 – PICTURA, METAFIZICA

 MEGACITY – peste 10 mil de locuitori

- Dezvoltari care nu mai pot fi controlate cu instrumente traditionale, nici instrumentele
urbanismului sec 19 => ORAS DEZVOLTAT
 CURS 3

( tehnofuturism, retrofuturism, utopii )

METROPOLA : schimbare profunda ( se intensifica in sec 20 – 21 , o lume foarte greu de trait
si locuit )
( EMOTIONALL ARHITECTURE – film ) -> explorare fara un scop, orasul il “poarta” pe artist
TEMA ORASULUI MODERN ( percdput cinematic nu teatral ) : film care se deruleaza continuu

- Figurile si fobiile metropolei !

- Dihotomie dintre forma si functiune

- TEMA VITRUVIANA : Toate cele 3 atribute egale = > arhitectura
o Vitruviu construieste un fel de system continuu
o Matrici suprapuse ( nu e un singur sistem )

ECONOMIA -> un obiect ( intreprindere ) foloseste cu justa masurare mijloacele pe care le are
la

- Utilizarii
dispozitie
- Tectonicii
- formei

DECORUM -> La francezi

- aparare ( supravietuire, cetati )

- religie ( programe )
- utilitate ( cladiri publice )
 TOATE CATEGORIILE TREBUIE SA RESPECTE TOATE ATRIBUTELE

 Utilitate – inpartire corecta

 Frumusete – placut / elegant, forme simetrice adecvate
 Tectonic – allege material fara “zgarcenie”
 ECONOMIA + DECORUM SE APLICA LA TOATE CELE 3 ATRIBUTE

- Sursele de inspiratie ale lui VITRUVIU

o TRATAT
 Aduce impreuna ceea ce se stie despre arh in momentul respective
 Tratatul dispare si apare in Renastere.
  Traduce un sistem de
gandire a cauzelor
gandirii lui Aristotel
( “orice artefact are mai
multe cause “)

o Forma, utilitatea se aplica

oricarui
Obiect }
o Solidul, frumosul

FORMA VS FUNCTIUNE ( falsa opozitie )

Arhitectura moderna foloseste un anumit vocabular
Orice architect foloseste un vocabulary care sufera modificari ( noi intelesuri si
terminologii )
Folosirea materialelor pe care ti le ofera contextual climei, geografiei.

ESTETICA : ( Legatura cu forma ) ( iluminism sec 18 )

Imi place sau nu imi place – judecata de gust a calitatilor unor obiecte ( categorie
foarte larga )
[ Arta se refera la estetica pana aproape in modernitate sec 19 ]

- Arh folosita ca mediu nu se poate spune ca este arhitectura sau nu 100%

- “frumosul dependent” – KANT
- SCOP VS EXPRESIE
- Apreciere universala fara rezultat, concept, nu are scop si nu tine de gust
- Frumosul -> rezultatul, dar arhitectura e altfel ( KANT )
- Utilizarea conditioneaza ideile atistice ex:
Cizmarie in forma palatului poporului ( comic- nu poate fi apreciat ca frumos )
- Scopul social al arh, caract de utilitate => fara ele nu poate fi judecata frumusetea sau
arhitectura

 SPECIFICITATEA ARHITECTURII
- Utilitatea functiunii – scopuri simbolice, nu doar pragmatic
o Exista arh in care scopul nu exista? => teorie strict functionala
 o SCOPUL ESTE O CARACTERISTICA FOARTE IMPORTANTA
- Caracterul localizat – spre deosebire de alte arte, arhitectura face parte din loc
o Caracterul este impartit cu alte arte ( nu este numai al arh )
o ARTA ANSAMBLULUI ( character public ) – a orasului
- Trasatura tehnica – devine esentiala ( descoperirii tehnologiei )
Ex: structura metalica + sticla -> pasajul ( un nou element ) in gandirea arhitectului inclusiv
o Arhitectura ( constructia ) joaca rolul structurii - resortul final impinge arh intr-o
directive
Ex: Arhitectura inginerilor sec 19 – posibilit tehnice, schimbari noi
- Caracterul public – masa construitului a orasului
o Orasul mai decisive decat alte obiecte ( obiect inevitabil ) ex: daca faci o casa
urata influenteaza restul
- Dimensiunea etica – e mai importanta
o Arhitectul responsabil de valorile collective pe care le perpetueaza
- TEMA DE GANDIRE : ETICA ESTETICII