EXECUTAREA LUCRĂRILOR PENTRU REALIZAREA

SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR

1. GENERALITĂŢI
1.1. Cadrul legal
1.1.1. Cadastrul General
Cadastrul şi cartea funciară formează un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi
juridică, de importanţă naţională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al ţării. Cadastrul realizează
descrierea proprietăţilor imobiliare şi reprezentarea lor pe planul cadastral. Cartea funciară cuprinde descrierea
proprietăţilor funciare, cu arătarea drepturilor reale imobiliare.
Imobilele ce aparţin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-
teritoriale se vor înscrie în cărţi funciare speciale ale unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu
excepţiile prevăzute de lege.
Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărui teritoriu administrativ comunal, orăşenesc, municipal,
judeţean şi la nivelul întregii ţări.

1.1.2. Sistemul informaţional al fondului imobiliar

Sistemul informaţional al fondului imobiliar este o evidenţă de specialitate organizată în funcţie de
interesele generale ale statului şi de nevoile specifice ale agenţilor economici, care deţin în proprietate sau
administrare terenuri şi clădiri în localităţi.
Conţine elementele de bază ale cadastrului general (suprafaţă, categoria de folosinţă şi posesorul), necesare
întocmirii fişelor cadastrale juridice, precum şi aplicării reglementărilor legale în vigoare. În prezent, de acest aspect
se ocupă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. (Mult mai cunoscută este activitatea
desfăşuraţă de MLPAT.)

1.2. Scopul lucrărilor sistemului informaţional al fondului imobiliar

Lucrările acestei evidenţe constituie o sursă de date şi informaţii complementare în constituirea bazelor de
date pentru fondul urban şi gestiunea localităţilor.
În funcţie de necesităţile de dezvoltare ale unei societăţi, de resursele financiare ale acesteia, de dotarea
agenţilor care execută lucrările, precum şi de solicitările beneficiarilor, se pot executa lucrări în trei etape:
Etapa I-a
Culegerea unor date şi informaţii privind actualizarea datelor tehnice, economice şi juridice preluate din
domeniul cadastrului general şi completarea lor cu date culese la nivel declarativ, privind:
- caracteristicile funcţionale ale clădirilor;
- existenţa dotărilor edilitare la nivel de parcelă;
- existenţa dotărilor edilitare şi tipul lor în interiorul clădirii;
- identificarea deţinătorilor parcelei şi corpurilor de clădiri.
Documentele de bază obţinute în urma acestor operaţiuni sunt:
- planul cadastral la scările 1:500 până la 1:2000;
- fişa bunului imobil.
Etapa II-a
Culegerea unor date şi informaţii de detaliu privind caracteristicile constructive ale clădirilor şi, la cerere,
elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, în scopul evaluării pe criterii tehnice a
terenurilor şi clădirilor, precum şi furnizarea unor rapoarte necesare stabilirii preţului minim de concesionare a
terenurilor în conformitate cu prevederile legale, sau de concesionare a spaţiilor construite, etc.
Documentele care se întocmesc în această etapă sunt:
- planul cadastral la scările 1:500 până la 1:2000;
- fişa tehnică a imobilului;
- relevee realizate la diferite nivele;
- fişa juridică privind proprietatea, pe etaj.

Etapa III-a
Această etapă va cuprinde:
- elaborarea de studii privind analiza statistică a preţurilor de piaţă ale terenurilor şi construcţiilor;
elaborarea de studii comparative privind preţurile de circulaţie ale terenurilor şi construcţiilor, stabilite pe criterii
tehnice; stabilirea limitelor unor zone valorice la nivelul localităţii.
- elaborarea unor rapoarte şi planuri tematice în cadrul SIG, privind gestiunea proprietăţilor, gestiunea
construcţiilor, planificarea construcţiilor, poziţionarea dotărilor, protecţia mediului, etc.
- strângerea documentelor de cadastru şi a documentelor legale privind gestiunea proprietăţilor şi
construcţiilor pentru stabilirea taxelor şi impozitelor locale.

1
 1.3. Corelarea lucrărilor sistemului informaţional al fondului imobiliar cu cele ale cadastrului general
Datele şi informaţiile culese pentru fondul imobiliar-edilitar au caracter tehnic, economic şi juridic şi
utilizează ca elemente de bază datele cadastrului general privind parcela, construcţia şi proprietarul (respectiv
suprafaţa, categoria de folosinţă şi posesorul). În scopul evitării redundanţei informaţiilor este necesar ca ele să se
încadreze în structura informaţiilor cadastrale.
Datele privind fondul imobiliar trebuie să reflecte situaţia patrimoniului construit existent în limitele
teritoriului administrativ al localităţii. În acest sens, din bazele de date de specialitate vor fi preluate date şi
informaţii privind existenţa unor clădiri utilizate în administrarea reţelelor edilitare, căilor de transport, apelor,
terenurilor agricole, etc. Vor fi preluate, după caz, date şi informaţii culese cu ocazia întocmirii evidenţei fondului
industrial, sau la evaluarea patrimoniului societăţilor comerciale cu capital de stat. Nu vor fi preluate din evidenţa
fondului imobiliar construcţiile anexe necesare deservirii reţelelor edilitare (posturi de transformare, centrale
termice, staţii de pompare, staţii de epurare, etc.).
Datele şi informaţiile care se preiau din cadastrul general au caracter tehnic şi juridic. Datele cu caracter
economic incluse în bazele de date cadastrale sunt preluate de la sistemele informaţionale de specialitate şi
prelucrate, pentru a furniza Ministerului Finanţelor Publice datele primare necesare determinării taxelor şi
impozitelor, conform prevederilor legale.

1.4. Definirea conţinutului de informaţii specifice sistemului informaţional al fondului imobiliar

1.4.1. Definiţii
Entităţile de bază utilizate în acest sens sunt:
Parcela - suprafaţa de teren având o singură categorie (subcategorie) de folosinţă şi unul sau mai mulţi
proprietari.
Corpul de clădire - parte componentă a unei clădiri delimitată după următoarele criterii:
1- sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade şi materialele de construcţie ale pereţilor
exteriori;
2- intrarea separată în clădire;
3- independenţa faţă de alte clădiri alăturate.
În conformitate cu prevederile STAS 4908/79, se încadrează, tratează şi numerotează cu denumirea de
"CORP", clădirile de locuit, dependinţele (bucătării, spălătorii, garaje, depozite, ateliere, birouri, etc.), cu înălţimea
la cornişă de minimum 2,30m, având fundaţii, pereţi de grosime normală, planşeu, uşi, ferestre de dimensiuni
normale, pardoseli, acoperişuri, etc.
Construcţiile anexe - sunt cele realizate din cărămidă, paiantă, chirpici, bârne sau alte materiale rezultate
din recuperări, cu pereţi subţiri, înălţimea la cornişă şi încăperi sub 2m, acoperiş simplu (de regulă din carton
asfaltat), finisaje de slabă calitate, etc.
În categoria "Construcţii anexe" se pot încadra:
- magazii, grajduri, bucătării de vară, latrine, garaje improvizate, pivniţe situate în curte, construcţii
din cărămidă cu şarpante din lemn şi învelitoare din carton asfaltat;
- magazii, grajduri, garaje sau similare cu pereţi din lemn sau schelet de rezistenţă din lemn cu
umplutură de cărămidă, paiantă, chirpici, etc.;
- şoproane din scândură sau alte materiale;
- pătulele cu pereţi din şipci sau din nuiele;
- marchizele din scânduri sau tablă (se asimilează cu magaziile), etc.
Pentru evitarea confuziilor de interpretare în descrierea caracteristicilor constructive ale unei clădiri, se fac
unele precizări privind compartimentările clădirilor, pe verticală:
Nivel - (cat, palier), este spaţiul dintr-o clădire cuprins între două planşee succesive. Se consideră
niveluri: subsolul, parterul, mezaninul, fiecare etaj şi mansarda.
Subsol - este nivelul care are peste jumătate din înălţimea liberă a încăperilor, sub nivelul
terenului, înălţimea subsolului de la pardoseală până la elementele proeminente ale tavanului
(grinzi, conducte), este de minimum 1,80m. Subsolul poate fi locuibil, amenajat cu instalaţii
(centrale termice) compartimentat în boxe, subsol tehnic, spălătorii, ateliere, etc.
Demisol - este nivelul care are cel mult jumătate din înălţimea liberă a încăperilor sub nivelul
terenului. Înălţimea demisolului de la pardoseală până la elementele proeminente ale tavanului
(conducte, grinzi), este de minimum 1,80m. De obicei, subsolul şi demisolul se găsesc sub
întreaga clădire sau sub cea mai mare parte a suprafeţei parterului.
Parter - este nivelul al cărui planşeu inferior se găseşte la nivelul solului, sau cu puţin deasupra
acestuia (0,8 - 1,0m); uneori parterul este situat la înălţime mai mare faţă de sol (1,5 - 1,8m).
Etaj - este orice nivel având în general aceeaşi distribuţie în plan, cuprins între parter şi mansardă,
pod sau terasă, cu înălţimea liberă de minimum 1,8m.
Mezanin - este nivelul intercalat între parter şi primul etaj, care se deosebeşte de celelalte etaje
fie prin înălţimea liberă mai mică, fie prin lipsa balcoanelor sau a altor ieşinduri, ori prin destinaţie
(spaţiu accesoriu pentru magazinele de la parter, depozite de mărfuri, ateliere, birouri, etc.
Mezaninul se consideră etaj.

2
 Mansarda - este nivelul construit în gabaritul acoperişului (sub învelitoarea acestuia). Mansarda
primeşte lumina prin goluri numite lucarne. Are o parte din plafon orizontal, iar alta înclinată,
urmând panta acoperişului. Serveşte pentru locuit (camere de serviciu), ca dependinţă, sau pentru
exercitarea unor activităţi de lungă durată (spălătorie, uscătorie, ateliere, etc.). În general,
înălţimea liberă este mai mică, dar nu sub 1,80m.
Pivniţa (beciul) - este construită din una sau mai multe încăperi situate sub cota zero a clădirii
(pardoseala parterului), destinată păstrării unor materiale (lemne, cărbuni, etc.), sau a unor produse
alimentare. De obicei, pivniţa nu este construită sub toată întinderea clădirii, are pământ pe jos şi
intrare din curte, sau prin deschideri improvizate (chepenguri).
Starea tehnică de întreţinere a unei construcţii poate fi: foarte bună, bună, mediocră (satisfăcătoare), rea,
insalubră. Criteriile pentru aprecierea stării tehnice a unei cladiri sunt:
Stare foarte bună - pentru clădirile realizate cu materiale durabile (cărămidă, beton armat), cu
structură de rezistenţă din beton armat sau metalică, realizate în ultimii 20 de ani, cu finisaje şi
instalaţii complete; nu necesită reparaţii curente sau capitale la principalele elemente de
constructii;
Stare bună - pentru clădirile realizate din materiale durabile, cu planşeu din beton armat sau lemn
finisaje şi instalaţii complete, fără deteriorări ale structurii, necesitând unele lucrări de
îmbunătăţire curentă în proporţie de 10% din valoarea acesteia. În această categorie se pot încadra
unele clădiri cu planşeu din beton armat mai vechi de 20 - 50 ani, precum şi cele cu planşeu de
lemn indiferent de vechime.
Stare mediocră (satisfăcătoare) - pentru clădirile realizate din materiale durabile, cu instalaţii
incomplete, care prezintă începuturi de deteriorări la structură şi finisaje, cu vechime de exploatare
de peste 50 ani, precum şi celelalte clădiri cu finisaje îngrijite, instalaţii parţiale, cu aspect bun, din
paiantă, sau cu planşee din lemn şi vechime mai mare de 20 ani. Construcţia necesită lucrări de
întreţinere, reparaţii curente şi reparaţii capitale la elementele de construcţii în proporţie de 10-
30% din valoarea acesteia.
Stare rea - pentru clădiri realizate din materiale durabile sau nu, având deteriorări importante la
structură şi finisaje, fundaţii şi ziduri fisurate sau crăpate, înclinate, tencuieli desprinse, planşee
crăpate sau încovoiate. Construcţia necesită lucrări de reparaţii curente şi reparaţii capitale în
proporţie de 30-50% din valoarea acesteia.
Stare insalubră - pentru clădirile care nu mai corespund folosinţei ca urmare a degradărilor şi
care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea celor care o folosesc.
Stare de ruină - pentru clădirile a căror stare de degradare impune demolarea lor.

Anul construirii - se stabileşte prin una din următoarele căi: autorizaţia de construcţie, actul de proprietate,
certificat de la circumscripţia financiară cu anul impunerii, marturia scrisă a proprietarului, mărturii verbale ale
chiriaşilor şi vecinilor. Anul construirii se socoteşte de la data când clădirea are fundaţii, pereţi şi acoperiş. La
corpurile de clădire în care anumite încăperi au fost realizate la date diferite, se va menţiona anul construirii şi starea
acestora pe porţiuni sau încăperi.

1.4.2. Date şi informaţii specifice sistemului informaţional al fondului imobiliar care se vor culege în
etapa I-a
Documentul de bază Fişa bunului imobil, se va realiza în etapa I de culegere a datelor şi informaţiilor
specifice fondului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul general, respectând codificarea şi precizarea
că datele constructive despre clădiri şi anexe se culeg cu titlu informativ, pentru fiecare corp de clădire şi se referă
la:
1- identificarea corpului de clădire;
2- identificarea deţinătorului corpului de clădire;
3- suprafaţa construită şi suprafaţa desfaşurată;
4- informaţii privind echiparea edilitară a parcelei;
5- date constructive despre clădiri şi anexe:
- destinaţie;
- folosinţă;
- număr de nivele;
- număr de subsoluri;
- structură;
- fundaţie;
- pereţi;
- acoperiş/învelitoare;
- încălzire;
- dotări edilitare;
- starea construcţiei;
- anul construirii;
3
 - tipul de proprietate;
- modul de administrare;
- tip capacitate;
- număr de familii/număr de persoane.

1.4.3. Datele şi informaţiile sistemului informaţional al fondului imobiliar care se vor culege în etapa a
II-a
Documentele de bază care se vor realiza în etapa a II-a:
- Fişa tehnică a imobilului - se va obţine prin detalierea informaţiilor privitoare la datele constructive ale
clădirilor şi anexelor, în conformitate cu normativele de specialitate în domeniu, prin măsuratori riguroase pentru
determinarea dimensiunilor geometrice ale clădirilor la exterior şi în interior, precum şi prin întocmirea unor relevee
la diferite nivele.
- Fişa juridică privind proprietatea pe etaj - va avea conţinutul specificat în Legea Cadastrului general şi
Publicităţii imobiliare.

1.4.4. Datele şi informaţiile sistemului informaţional al fondului imobiliar care vor fi culese în etapa a
III-a
Evaluarea pe baza unor indicatori tehnici, a preţului de circulaţie al terenurilor şi clădirilor se va face cu
respectarea prevederilor legale în domeniu, cum ar fi:
- H.G 834/1991 - evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat;
- decizii ale Consiliilor locale privind calculul preţului minim de concesionare al terenurilor destinate realizării de
construcţii;
- alte prevederi legale privind evaluarea preţului de circulaţie al unui mp de suprafaţă locuibilă dintr-o clădire.
În plus, în afara informaţiilor culese în etapele I şi II mai sunt necesare:
- informaţii suplimentare privind terenul, şi anume:
- categoria localităţii;
- amplasarea terenului;
- funcţiile economice şi caracteristicile sociale ale localităţii;
- pozitia terenului faţă de reţelele de transport;
- echiparea tehnico-edilitară a zonei în care se află terenul;
- caracteristicile geotehnice ale terenului;
- restricţiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general şi regulamentelor aferente;
- poluarea cu reziduuri, etc.
- informaţii privind clădirea ce urmează a fi analizate pe masura definitivării structurii bazei de date
urbane, în funcţie de cerinţele beneficiarului.

1.5. Organizarea şi executarea lucrărilor de evidenţă a fondului imobiliar

Organizarea şi executarea lucrărilor cuprind:
1. Definitivarea conţinutului temei de proiectare (delimitarea zonei, stabilirea principalelor cerinţe ale
beneficiarului);
2. Documentarea:
2.1. Asigurarea cu planuri de cadastru general şi analiza stadiului de execuţie a acestora;
2.2. Analiza documentaţiei existente (scrise şi desenate), de cartare imobiliară şi inventariere tehnică
imobiliara;
3. Întocmirea proiectului lucrărilor de evidenţă imobiliară;
4. Execuţia lucrărilor de teren:
4.1. Cartarea imobiliara (în etapa I-a);
4.2. Inventarierea tehnică imobiliară (în etapa a II-a);
5. Execuţia lucrărilor de birou:
Etapa I-a: - definitivarea schiţei parcelei;
- întocmirea fişei bunului imobil;
- intocmirea inventarului de coordonate necesare introducerii în baza de date a
elementelor descriptive ale conturului parcelelor şi clădirilor;
Etapa a II-a: - redactarea releveelor pe corpuri de clădiri şi niveluri;
- întocmirea fişei tehnice a imobilului;
- întocmirea inventarelor de coordonate necesare introducerii în baza de date a
elementelor descriptive ale conturului încăperilor exterioare ale clădirilor la
diferite nivele;
- verificarea, avizarea şi recepţia lucrărilor.

4
 2. DOCUMENTARE ASUPRA LUCRĂRILOR EXISTENTE
2.1. Precizarea şi delimitarea zonei care face obiectul lucrărilor de introducere a sistemului
informaţional al fondului imobiliar
Solicitările beneficiarului lucrărilor vor trebui să fie formulate cu claritate, eliminându-se posibilitatea de
suprapunere sau de interpretare eronată a datelor care reprezintă tema lucrării.
Solicitările vor fi însoţite de o documentaţie tehnică din care să rezulte:
- conturul zonei în care se vor executa lucrări de evidenţă pentru fondul imobiliar;
- lista cu adresele imobilelor pentru care se solicită inventarierea tehnică imobiliară;
- agenţii economici executanţi ai unor lucrări de inventariere pentru fondul imobiliar în zonele învecinate şi
elementele necesare racordării lucrărilor;
- alte documente (planuri de cadastru general, planuri de bază, relevee executate anterior, etc.);
- fazele de execuţie ale sistemului informaţional al fondului imobiliar pentru care se optează;
- termenele de predare (parţiale, finale).

2.2. Analiza documentelor de cadastru general existente

Se va analiza stadiul lucrărilor de cadastru general din punct de vedere tehnic şi juridic, precum şi existenţa
următoarelor documente:
Documentele tehnice:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul corpurilor de proprietate;
- fişa centralizatoare, partida cadastrală;
- planurile cadastrale.
Documentele juridice:
- cartea funciară.

2.3. Analiza lucrărilor existente de evidenţă pentru fondul imobiliar

Se vor analiza stadiul şi modul de întocmire a unor lucrări de cartare imobiliară sau inventariere tehnică
imobiliară existente, stabilindu-se necesitatea actualizării lor sau întocmirii de noi documente, privind:
- planuri de situaţie la scările 1:500...1:2000;
- fişa bunului imobil;
- fişa tehnică a imobilului;
- relevee faţadă;
- relevee interioare, etc.

3. PROIECTUL LUCRĂRILOR SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR

Proiectul se structurează corespunzător fazelor de execuţie şi se referă la:
- tema lucrării;
- memoriul justificativ, privind:
- metodele care se vor aplica;
- tipurile de aparate/metode de lucru;
- etape de parcurs în abordarea lucrărilor;
- modul de lucru;
- forme de prezentare a datelor şi informaţiilor;
- eşalonarea lucrărilor în funcţie de termenele parţiale sau finale de predare;
- precizii, toleranţe;
- elemente de autocontrol;
- verificarea lucrărilor;
- documente scrise şi desenate care se predau la terminarea lucrărilor.
Proiectul se va definitiva după executarea recunoaşterii terenului.

4. EXECUTAREA LUCRĂRILOR SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL FONDULUI

IMOBILIAR
4.1. Etapa I-a - Lucrările de cartare imobiliară
4.1.1. Conţinutul lucrărilor de cartare imobiliară
Lucrările de cartare imobiliară se execută fie simultan cu ridicările/actualizările elementelor topografice sau
cadastrul general, fie independent de acestea într-o etapă ulterioară. Lucrările de teren constau în:
- identificarea parcelelor şi obţinerea acordului de acces în curţi şi incinte;
- identificarea categoriei de folosinţă şi culegerea datelor despre proprietar;
- întocmirea schiţelor şi înregistrarea datelor privind numerotarea , componenţa, structura şi folosinţa
clădirilor;
- culegerea datelor privind suprafaţa construcţiei şi suprafaţa desfaşurată;
5
 - identificarea destinaţiei/folosinţei;
- înscrierea datelor culese în fişa bunului imobil.

4.1.2. Conţinutul fişei bunului imobil

Datele şi informaţiile specifice cartării imobiliare se referă la:
a - judeţ, localitate, cod SIRUTA;
b - secţiune plan, sector cadastral, număr carte funciară;
c - denumirea arterei (stradă, intrare, bulevard, şosea, cale etc.), de care aparţine imobilul;
d - numărul poştal al imobilului;
e - schiţa bunului imobil, care va cuprinde:
- limitele legale ale parcelei şi vecinătăţile;
- perimetrul construcţiilor stabile din cadrul parcelei (corpurile de clădire se vor delimita precis);
- delimitarea şi numerotarea categoriei de folosinţă (subparcele);
- accesul în proprietate;
- inscripţii cu privire la :
- număr cadastral la subparcele;
- număr poştal al vecinilor;
- număr cadastral la corpuri de clădire;
- denumiri:
- străzi;
- categorii de folosinţă;
- deţinători de teren, cu referire la:
- nume, prenume;
- nr. subparcelă;
- categorie de folosinţă;
- suprafaţă (mp);
- suprafaţă totală;
- deţinători de construcţii (clădiri):
- nume, prenume;
- număr corp clădire;
- suprafaţa construită;
- suprafaţa desfaşurată;
- schiţa bunului imobil se va întocmi, după caz, în funcţie de densitatea detaliilor, fie în formatul
prezentat în fişa bunului imobil, fie în format A4;
- numerotarea categoriilor de folosinţă din interiorul parcelelor - pe subparcele - se va face pe
schiţa bunului imobil, pentru fiecare categorie în parte; numerotarea categoriei de folosinţă pe
subparcele se va face cu cifre arabe şi va conţine: numărul sectorului cadastral şi numărul parcelei,
(de exemplu 2.14); numerotarea corpurilor de clădire se va face în sens orar începând cu latura
din stânga accesului de la stradă, cu cifre arabe şi va conţine: numărul sectorului cadastral şi
numărul parcelei (de exemplu 2.14 C1...Cn); în ambele cazuri, numărul parcelei 2.14 se scrie o
singură dată în mijlocul acesteia şi apoi în fiecare subparcelă sau corp de clădire numai numărul
acesteia (de exemplu 3, sau C2);
f - destinaţia iniţială a imobilului se consemnează numai dacă diferă de folosinţa actuală predominantă şi
dacă poate fi cunoscută;
g - folosinţa actuală predominantă se stabileşte estimativ, în funcţie de ponderea în suprafaţa desfăşurată
a corpului de clădire a fiecarui tip de folosinţă (la suprafeţe egale se optează pentru una din folosinţe
(de obicei, cea superioară calitativ), la data cartării;
h - structura de rezistenţă (indice de structură, sau de cartare), se stabileşte funcţie de caracteristicile
constructive ale clădirilor şi se notează cu litere majuscule astfel:
- A- pentru clădirile din zidărie durabilă, structură de rezistenţă din beton armat sau metalică şi
planşee din beton armat;
- B- pentru clădirile din zidărie durabilă, fără structură de rezistenţă şi planşee din beton armat;
- C- pentru clădiri din lemn, având fundaţie din beton sau piatră;
- D- pentru clădirile din paiantă, pământ sau din chirpici.
Construcţiile anexe stabile, din interiorul parcelei, izolate sau alipite clădirilor de locuit, care nu pot servi
drept locuinţă, se indică astfel:
m - pentru magazie din cărămidă, paiantă, sau tablă, cu fundaţie de beton;
gj - pentru garaj din zidărie sau tablă cu fundaţie de beton;
gr - pentru grajd din zidărie;
w - pentru latrine din zidărie;
i - numărul nivelurilor (regimul de înălţime) se stabileşte pentru clădirile cu mai multe nivele şi se notează
cu cifre (cu excepţia subsolului), scrise ca exponent al indicelui de cartare (în toate cazurile simbolurile
A,B,C şi D reprezintă implicit parterul).
6
 Pe teren nivelurile se determină şi delimitează prin măsurători pe exteriorul sau interiorul clădirilor, a
contururilor parţiale rezultate din retragerile faţă de proiecţia orizontală a parterului;
j - numărul subsolurilor se consemnează dacă nu au destinaţie tehnică (dotări cu instalaţii care deservesc
clădirea) şi dacă sunt locuibile. Se delimitează pe plan prin măsurători şi se notează cu litera "s" înscrisă ca
indice a indicelui de cartare. Dacă clădirea dispune de două sau mai multe subsoluri, ele se vor evidenţia
prin indicii 2s sau ns. Se face precizarea că demisolul se asimilează ca subsol.
k - anul construirii este considerat de la data când clădirea are fundaţie, pereţi şi acoperiş;
l - starea de întreţinere se specifică prin ataşarea la indicele de cartare a prescurtărilor: fb, b, m, etc,
corespunzatoare stării tehnice de întreţinere;
m - tipul de încălzire se consemnează pentru fiecare corp de clădire în funcţie de combustibilul, sau sursa
folosită: lemne, gaze, termoficare, păcură, energie electrica;
o - tipurile de dotări se consemneză de asemenea pentru fiecare corp de clădire: apă, canalizare, energie
electrică, gaze, telefon;
p - valoarea istorică - se referă la clădirile declarate şi înregistrate ca monumente istorice, care pot fi
evidenţiate prin inscripţii care menţionează acest lucru;
r - denumirea clădirii - se va înscrie numele clădirii (ex: policlinică, şcoală, etc), sau indicativul de
proiectare pentru blocurile de locuinţe (ex:H8, Dl0);
s - capacitatea este în funcţie de categoria în care se încadrează clădirile şi se va stabili prin preluarea de
informaţii în teren (astfel pentru categoria "locuinţe" se identifică numărul apartamentelor cu una sau mai
multe camere şi se preia numărul de familii şi de persoane cu domiciliul stabil, pentru fiecare corp de
clădire); pentru alte categorii de dotări, capacitatea se caracterizează prin număr de locuri (cămine, creşe,
cinematografe, teatre, grădiniţe, hoteluri, stadioane, etc.), număr de paturi (la spitale), etc.
t - tipul de proprietate - se stabileşte în raport cu titularul dreptului de proprietate, pe baza documentului
sau înscrisului pe care acesta îl posedă, pentru fiecare corp de clădire în parte. Datele cu privire la posesori
se referă la:
- categoria proprietăţii;
- modul de deţinere;
- numele posesorului;
- adresa;
- codul persoanei, extras din actele de identitate (dacă există consemnat), sau codul SIRUES,
pentru unităţile posesoare;
- cota parte indiviză, etc.

4.2. Etapa II-a. Lucrări de inventariere tehnică imobiliară

Lucrările de inventariere tehnică imobiliară pot preceda sau succeda ridicările/actualizările topografice,
cadastrul general şi cartarea imobiliară. Ele se caracterizează printr-un grad ridicat de detaliere a datelor şi
informaţiilor necesare evaluării terenurilor şi clădirilor în localităţi.
Dacă în zona în care se face inventarierea tehnică imobiliară nu există plan topografic, se va executa mai
întâi o ridicare pentru întocmirea planului cadastral, în conformitate cu Metodologia MLPTL de întocmire a planului
topografic, la scara 1:1000 în localităţi, pe cale clasică.

4.2.1. Lucrările din faza de teren

4.2.1.1. Întocmirea schiţei parcelei
Se va desena la scara aproximativă schiţa parcelei, respectându-se semnele convenţionale pentru întocmirea
planurilor topografice la scările 1:500, 1:1000, 1:2000, înscriindu-se denumirea şi numărul poştal al imobilului,
precum şi ale imobilelor învecinate. După desenarea schiţei se vor măsura:
1. Împrejmuirile şi vecinătăţile pe toate laturile parcelei. În cazul împrejmuirilor nematerializate, limita
dintre parcele se va stabili de proprietarul parcelei în cauză, în prezenţa şi cu acordul vecinilor;
2. Corpurile de clădire - se vor măsura elementele liniare, în valoare orizontală şi înălţimile prevăzute în
STAS 4908/79. În interiorul contururilor determinate de clădiri se vor înscrie indicii de cartare A,B,C,D).
Numerotarea şi delimitarea corpurilor de clădiri se realizează în modul specificat în ultimul aliniat al & 4.1.2.e;
3. Construcţiile anexă - se numerotează cu simbolurile C1,...Cn, în interiorul corpurilor de clădire;
4. Distanţele necesare pentru pentru determinarea ariei suprafeţei parcelei, în cazul când punctele de pe
conturul acesteia nu se pot ridica direct. Măsurătorile trebuie să se efectueze astfel încât să se asigure o precizie de
cel puţin +/-2cm la 100 metri.

4.2.1.2. Întocmirea releveului pe corpuri de clădire şi niveluri

Prin releveu se înţelege o secţiune orizontală a clădirii.
Întocmirea pe teren a releveului constă în determinarea formelor caracteristice, a sistemului şi elementelor
constructive, finisajelor şi dotărilor tehnico-edilitare ale clădirilor, pe corpuri şi niveluri. Pentrui întocmirea
releveului se parcurg următoarele etape:
- recunoaşterea şi cercetarea clădirii;
- întocmirea (desenarea) schiţei la o scară aproximativă (de obicei apropiată de 1:50);
7
 - executarea măsurătorilor liniare.
Pe conturul exterior al clădirii, măsurătorile se vor executa deasupra soclului, iar în interior, la aproximativ
1,50m faţă de pardoseală, astfel ca planul de secţionare să treacă prin majoritatea golurilor (uşi, ferestre, etc).
Măsurătorile liniare executate cu panglica sau ruleta trebuie să se încadreze în toleranţa T= +/- 0,003 * D(m), pentru
distanţe de peste 50m, şi T= +/-2cm, pentru distanţe sub 50m.

Releveul trebuie să conţină:

1. Elementele componente ale clădirii:
- pereţii interiori şi exteriori cu dimensiunile parţiale şi totale;
- grosimea zidurilor, care se determină prin măsurare directă în goluri;
- înalţimea cornişei cu indicarea locului unde aceasta se modifică;
- golurile practicate în pereţi, ale căror dimensiuni se vor înscrie sub formă de fracţie (perpendicular pe
axul golului dacă există uşa/fereastră, sau paralel cu el dacă acestea lipsesc), având la numărător lăţimea
iar la numitor înălţimea; la ferestrele echipate cu obloane sau rulouri se va semnala existenţa acestora
prin înscrierea literei R înaintea fracţiei cu dimensiunile (de ex: R 1,20/1,10);
- dimensiunile încăperilor (parţiale şi totale);
- ieşindurile şi nişele;
- scările interioare şi exterioare, indicându-se sensul de urcare, numărul treptelor şi materialul din care
sunt confecţionate;
- pivniţele, specificându-se încăperile sub care sunt amplasate, şi intrările la acestea (chepeng, scări);
- balcoanele, logiile, terasele acoperite, menţionându-se felul pardoselii, înalţimea parapetului, etc;
- înălţimea încăperilor, folosinţa lor, etc.
2. Elementele de încălzire: sobele (din zid sau teracotă), bateriile de radiatoare, instalaţiile centrale, etc;
3. Instalaţii - sanitare (desenate prin semnul convenţional respectiv), electrice şi cele speciale (crematorii, de forţă,
etc).

4.2.1.3. Descrierea caracteristicilor generale, elementelor constructive şi echipării tehnico-edilitare

1. Descrierea caracteristicilor generale - se face pentru fiecare corp de clădire şi se referă la:
- anul construirii;
- starea de întreţinere;
- regimul de înălţime;
- folosinţa.
2. Descrierea elementelor constructive - se va face pentru fiecare corp de clădire şi se referă la:
- fundaţie (tipul şi materialul);
- pereţii (portanţi sau nu, materiale, etc);
- planşeele (materialul din care sunt făcute, menţionându-se şi plafoanele false);
- acoperişul (descrierea şarpantei şi a învelitoarei, materialul), la terase se va specifica dacă
sunt circulabile sau nu, etc.
3. Echiparea tehnico-edilitară - se înscriu caracteristicile constructive şi funcţionale conform normativelor
de specialitate pentru: instalaţiile de încălzire şi sanitare, iar la instalaţiile electrice şi de telefoane se va menţiona
existenţa lor prin Da sau Nu.

4.2.1.4. Descrierea împrejmuirilor şi construcţiilor anexe

Pentru împrejmuiri, descrierea va scoate în evidenţă materialul din care este confecţionat;
Pentru anexe, descrierea se va referi la materialul din care sunt confecţionate, la finisaje, învelitori, folosinţă,etc.

4.2.1.5. Descrierea terenurilor şi plantaţiilor viti-pomicole

În interiorul perimetrului construibil al localităţilor există şi terenuri virane (neconstruite), curţi izolate,
plantaţii de pomi sau vie, plantaţii organizate sau pomi izolaţi. Pentru acestea trebuie să se specifice:
- categoria de folosinţă a terenului şi clasa de calitate, indicându-se şi starea de degradare, când este cazul;
- specia viţei de vie sau a pomilor, cu menţionarea suprafeţei productive, a subcategoriei de folosinţă;
- la pomii izolaţi se va menţiona specia, acordându-se o atenţie deosebită speciilor valoroase (nuci, duzi,
etc).

4.2.1.6. Înscrierea locatarilor din clădiri

În documentele de inventariere imobiliară se înscriu familiile şi persoanele care locuiesc în clădire cu titlu
permanent, sub formă de fracţie (nr.familii/persoane).
Locatarii flotanţi se înscriu la rubrica "Observaţii", sub forma: "în corpul C1 mai locuiesc 2fam/3pers
flotante.

4.2.1.7. Identificarea bunurilor imobile şi proprietarilor

Identificarea bunurilor imobile şi proprietarilor se face folosind documentaţia tehnică şi juridică primită de
la Oficiul de cadastru (planul cadastral la sc. 1:500...1:2000, şi cartea funciară).
8
 Bunul imobil (teren sau clădire) se identifică după numărul cadastral şi numărul poştal. Dacă imobilul
aparţine la doua străzi, se va scrie întâi adresa lui din actul de proprietate, sau din buletinul de identitate,
mentionandu-se apoi şi si cea de a doua intrare.
Determinarea situaţiei juridice a imobilului are drept scop constatarea dreptului de proprietate. Acest drept
se va constata în raport cu titularul sau/şi faţă de înscrisurile pe care le posedă, cu menţiunea dacă acestea rezultă
dintr-un act autentic sau sub semnatură privata. În cazul actelor autentice, se va arata instanţa care a autentificat,
precum şi numărul şi data procesului verbal de autentificare. În cazul când actul este transcris, se va menţiona
registrul şi numărul de transcripţie.
La examinarea inscripţiilor se va menţiona, după caz, următoarele:
- natura actului (dacă este translativ de proprietate: act de vânzare, cumpărare, donaţie, schimb, etc., sau
dacă este declarativ de proprietate - act de partaj);
- modul de dobândire a proprietăţii;
- modalităţile care afectează proprietatea, şi anume:
- coproprietate: - obişnuită, cu ieşire din indiviziune;
- perpetuă, cu cote parte;
- servituţi, indiferent de natura lor.
Se va înscrie citeţ numele şi prenumele proprietarului (sau proprietarilor - dacă există mai mulţi),
domiciliul, cotele care le deţin, sau orice detaliu care concură la clarificarea titlului de proprietate.
În cazul clădirilor se va menţiona dacă sunt construite cu credit de la stat.
În cazul actelor sub semnatură privată se va menţiona "imobilul cumpărat cu chitanţă sub semnatură privată
de la ......, domiciliat în ......
Dacă proprietarul nu posedă acte, dreptul de proprietate va fi consemnat prin declaraţie verbală.
Dacă imobilul aparţine unor întreprinderi sau instituţii de stat, societăţi comerciale, unităţi cooperatiste,
asociaţii, organizaţii obsteşti, etc, se va consemna unitatea care-l deţine şi denumirea forului tutelar cu sediul
fiecăruia.

4.2.2. Lucrări de inventariere tehnică imobiliară desfaşurate în faza de birou

4.2.2.1. Definitivarea schiţei parcelei
În funcţie de mărimea suprafeţei imobilului, schiţa se va redacta în spaţiul rezervat pe Fişa tehnică a
imobilului, la sc.1:500, sau pe o foaie separată, la aceeaşi scară, sau mai mică.
Elementele de conţinut ale schiţei parcelei sunt:
- denumirile străzilor;
- numărul poştal al imobilului şi al celor vecine;
- limitele parcelei cu înscrierea în tuş a dimensiunilor laturilor;
- indicii de cartare pentru imobilul inventariat;
- numerotarea corpurilor de clădire şi a construcţiilor anexe;
- poziţia nucilor şi duzilor cu indicarea speciei;
- conturul terenurilor ocupate cu plantaţii viticole sau pomicole;
- numărul pomilor pe specii (se va înscrie în afara schiţei);
- eventualele servituţi;
-direcţia nord.
Schiţa se desenează în creion, iar scrierea elementelor numerice se va face în tuş.

4.2.2.2. Redactarea releveelor pe corpuri de clădire şi niveluri

Redactarea releveelor (secţiunilor orizontale) se va face în creion, pe hârtie de calc format STAS, la
sc.1:100, prin desenarea tuturor elementelor măsurate pe teren.
Releveele vor trebui să conţină:
- toate elementele constructive măsurate în teren cu indicarea dimensiunilor (cotărilor respective);
- numerotarea încăperilor;
- folosinţa încăperilor;
- înalţimea încăperilor;
- natura pardoselilor;
- suprafaţa fiecărei încăperi calculate cu două zecimale;
- elementele de încălzire şi obiectele sanitare.
Reprezentările convenţionale şi cotările se vor face conform STAS 1434/67, privind desenele tehnice în construcţii.
Fiecare releveu va avea un "indicator", din care să rezulte:
-unitatea care l-a întocmit;
-adresa imobilului;
-partea din imobil la care se referă (corp, nivel);
-responsabilităţi (întocmit, desenat, verificat,etc.);
-scara;
-data.

9
 4.2.2.3. Calculul ariei suprafeţelor.
Se vor calcula următoarele arii:
- aria suprafeţei parcelei;
- aria suprafeţei construite (la sol);
- aria suprafeţei construite, desfaşurate;
- aria suprafeţei locuibile;
- suprafaţa utilă.
Aria suprafaţei terenului- se va calcula, după caz, prin metodele: analitică, geometrică, trigonometrică,
grafică, mecanică, în funcţie de elementele şi dotarea de care se dispune.
Ariile suprafeţelor se vor obţine din două determinări şi se vor determina pentru fiecare categorie de
folosinţă. Ea va fi exprimată în mp (fără fracţiuni).
Aria suprafeţei clădirilor se determină conform prevederilor STAS 4908/79 (arii şi volume
convenţionale), şi constă din:
1. Aria suprafeţei construite la sol - este aria secţiunii orizontale la cota 0.00 a parterului. Ea rezultă
din dimensiunile exterioare ale clădirii, obţinute prin măsurare deasupra soclului şi se exprimă în mp,
(fără zecimale);
2. Aria suprafeţei nivelului - este aria secţiunii orizontale făcută prin clădire, la nivelul respectiv,
delimitată de conturul său exterior;
3. Aria suprafeţei desfaşurate -este suma ariilor suprafeţelor nivelurilor (subsol, parter, mezanin, etaje,
mansardă), pivniţei, balcoanelor, logiilor, teraselor circulabile, teraselor acoperite (intrări), prispe,
etc. Ea se va exprima în mp cu două zecimale;
4. Aria suprafeţei utile - este aria suprafeţei desfaşurate minus aria secţiunii zidurilor, şi se calculează
însumând aria suprafeţelor interioare ale tuturor încăperilor (fără logii, balcoane, goluri de uşi, sobe
şi cazane de baie (se socotesc 0.5mp pentru fiecare sobă şi cazan de baie). Ea se exprimă în mp cu două
zecimale.
5. Aria suprafeţei locuibile - este suma ariilor suprafeţelor utile ale camerelor de zi, dormitoarelor şi
holurilor locuibile.
Pentru construcţiile anexă din scânduri sau tablă, aria suprafeţei utile se determină scăzând din aria
suprafeţei desfăşurate a valorii rezultate din înmulţirea perimetrului construcţiei cu 0.08.

5. DOCUMENTAŢIA FINALĂ

În funcţie de cerintele beneficiarului, stipulate în adresa de contractare, documentaţia finală va cuprinde:

5.1. Piesele scrise
1. Tema lucrării;
2. Memoriul justificativ, în care se vor descrie:
- delimitarea zonei de lucru;
- documentarea privind lucrările existente si corelarea lor cu lucrarile de cadastru general si cu cele ale
sistemului informaţional al fondului imobiliar;
- încadrarea în sistemul de coordonate al localitatii;
- lucrarile executate: cartare imobiliara sau inventariere tehnica imobiliară;
- respectarea toleranţelor;
- redactarea pieselor scrise si desenate.
3. Fişa bunului imobil;
4. Actualizarea (la cerere) a documentelor cadastrului general:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor cu domiciliul lor;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul corpurilor de proprietate;
- fişa centralizatoare, "partida cadastrală pe proprietari şi categorii de folosinţă;
5. Inventare cu coordonate.
5.2. Piesele desenate
Piesele desenate se vor întocmi funcţie de tema lucrării astfel:
1. În etapa I-a:
- plan cadastral de ansamblu la sc.1:500 - 1:2000, actualizat, privind situatia bunurilor imobile la
care s-au executat lucrări de cartare imobiliara;
- fişa bunului imobil;
2. În etapa a II-a:
- plan cadastral digital la sc.1:500, 1:1000, privind situatia bunurilor imobile în care s-au executat
lucrări de inventariere tehnică imobiliară;
- fişa tehnică a imobileleor;
- releveele interioare;
- relevee faţadă;
10
- facultativ, fotografii 6x9cm, reprezentând faţadele corpurilor de clădire.

Rapoarte de ieşire din baza de date pentru

sistemul informaţional al fondului imobiliar-edilitar şi gestiunea localităţilor

Registrul cadastral al parcelelor;

Registrul cadastral al proprietarilor;
Indexul alfabetic al proprietarilor;
Sinteza terenurilor după categoria de folosinţă
Situaţia parcelelor după tipurile de proprietate;
Situaţia parcelelor după modul de administrare;
Situaţia parcelelor după dotarea edilitară;
Situaţia clădirilor în funcţie de anul construirii;
Situaţia clădirilor după regimul de înălţime;
Situaţia locuinţelor în funcţie de capacitate;
Situaţia clădirilor în funcţie de capacitate;
Situaţia clădirilor după modul de administrare;
Situaţia clădirilor după tipul de proprietate;
Situaţia după structura de rezistenţă a clădirilor;
Situaţia clădirilor după tipurile de dotări;
Selectarea clădirilor după tipul de încălzire;
Starea de întreţinere a clădirilor;
Alte folosinţe (aplicaţii) posibile.

11