Procese în cadastru: model de proces pentru cadastrul 3D

sârbesc
Dubravka SLADIĆ, Aleksandra RADULOVIĆ și Miro
GOVEDARICA, Serbia
Cuvinte cheie: Procese în cadastru, cadastru 3D, servicii
Web, SOA, OpenBIM

REZUMAT
Identificarea proceselor din cadastru permite înțelegerea principiilor pe baza cărora lucrările

de cadastru și nevoile de îmbunătățire a acestuia. Aceste procese definesc modul în care

cadastrul gestionează informațiile și care sunt condițiile prealabile pentru ca datele să fie

stocate în structura adecvată a datelor. Primul pas în determinarea setului de procese este

definirea sarcini de afaceri într - un cadastru care decurg din nevoile diferiților utilizatori -

interne încadastru și externe, precum deținătorii de drepturi, Guvernul și multe alte

organizații.

Aceste nevoile definesc sarcinile de afaceri și seturile de date necesare pentru realizarea cu

succes a sarcinii. Urmatorul pasul constă în definirea procesului în sine și apoi implementarea

procesului în modul corespunzător arhitectură.

Navratil și Andrew (2004) organizează procese în cadastru în două grupe: procese care

modificați datele din sistem și procesele prin care datele sunt descărcate sau vizualizate.

Analiza proceselor de afaceri din cadastrul sârb arată că o astfel de diviziune de proces de

bază este aplicabil ca pas inițial în ierarhia procesului. A fost selectată o strategie de sus în jos

descrierea proceselor. Această strategie mărește descompunerea procesului de la general la

specific, creând astfel o perspectivă asupra elementelor subsistemului.

La cel mai înalt la nivel, se definește o prezentare generală a sistemului fără introducerea

detaliilor procesului. Fiecare nivelul ulterior introduce mai multe detalii sau procese, atâta

timp cât specificația nivelului nu este reduse la procese sau activități de bază. Standardizarea

proceselor specifice pentru toți cadastrele din lume sunt imposibile datorită diferențelor mari

în modul în care anumite procedurile sunt implementate dintr-o țară în alta. Cu toate acestea,

primele trei niveluri ale diviziunea grupului de proces ierarhic descris poate fi aplicată

tranzacțiilor cadastrale din general.

Procesele în cadastru pot fi implementate folosind tehnologia serviciilor web într-un

Arhitectură orientată către servicii (SOA). Tehnologia serviciilor web acceptă automatizarea

integrarea sistemelor organizațiilor independente și sunt utilizate pe scară largă în acest scop.

Având în vedere acest lucru, în această lucrare prezentăm mai întâi un model dezvoltat pentru

procesele din Cadastru sârbesc și apoi extindeți-l pentru a sprijini întreținerea datelor și

tranzacțiile în 3D cadastru, inclusiv înregistrarea și actualizarea unităților spațiale 3D. Având

în vedere cele în curs proiecte în lume privind integrarea informațiilor geospațiale cu

informațiile spațiale interioare și construind modelarea informațiilor, explorăm posibilitățile

de implementare a 3D informații în mediul SOA. Dacă informațiile despre spațiile legale 3D

sunt codificate folosind standardele buildingSMART openBIM explorăm posibilitatea

utilizării acestor standarde inclusiv formatul de colaborare BIM (BCF), o schemă XML și un

serviciu web RESTful pentru schimbul de date care este prezentat în studiul de caz selectat al

unei clădiri tipice.

Processes in Cadastre: Process Model for Serbian 3D Cadastre
Dubravka SLADIĆ, Aleksandra RADULOVIĆ and Miro GOVEDARICA,
Serbia

1. INTRODUCTION

Processes in the cadastre enable understanding the principles on which the cadastre

works and provide basis for its further improvement. These processes define the way how the

cadastre manages information and what are the prerequisites for the data to be stored in the

appropriate data structure. Options for standardization of processes and transaction in land

administration have already been considered given developments as Fit-For-Purpose Land

Administration, Apps and blockchain (Lemmen, 2018). The processes in cadastre can be

implemented using the technology of Web services in a Service Oriented Architecture (SOA).

There are already a set of web services in use in Serbia and Montenegro, as described by

Govedarica et al. (2018). Cadastral Web services are used by the information systems of other

public and private organizations such as banks, different government agencies (tax

administration, business registry agencies, anti-corruption agency, agriculture subsides), etc.

that use cadastral data. They are also used for the work of the eGoverment portal through

which online services to clients are executed. The technology of Web services supports

automated integration of systems of independent organizations and are in wide use for that

purpose.

Având în vedere acest lucru, am dezvoltat un model pentru procesele din cadastrul sârbesc și

apoi extindeți-l pentru a sprijini întreținerea datelor și tranzacțiile în cadastru 3D, inclusiv

înregistrarea și actualizarea unităților spațiale 3D. Complexitatea crescândă a utilizării

moderne a terenului, în special în zonele urbane în creștere, necesită ca sistemele de

administrare a terenurilor să aibă nevoie de o capacitate gestionați unitățile spațiale în trei

dimensiuni și nu numai în 2D, așa cum se întâmplă acum prin înseamnă o hartă cadastrală
care conține margini 2D ale parcelelor și clădirilor. Avansarea de tehnologie pentru

achiziționarea și stocarea datelor 3D suportă o astfel de necesitate și este necesar să evaluează

modul în care se potrivește modelului de proces. Acest lucru necesită analiza tipurilor de

tranzacții definite în lege și în regulile asociate și în listele de coduri și posibile suprapuneri de

drepturi în 3D. Înregistrarea cadastrală a unităților spațiale 3D poate fi benefică pentru

activitățile care se transmit pe uscat administrație, cum ar fi impozitul, amenajarea teritoriului

sau obținerea unei autorizații de construire și această legătură cu procesele aflate sub

jurisdicția altor organizații justifică utilizarea terenului modelul procesului de administrare și

implementarea acestuia în SOA. Având în vedere cele în curs proiecte în lume privind

integrarea informațiilor geospațiale cu informațiile spațiale interioare și construind modelarea

informațiilor, explorăm posibilitățile de implementare a 3D informații în mediul SOA.

Lucrarea este structurată după cum urmează. După introducere, Secțiunea 2 descrie procesele

din Cadastru sârbesc. Acesta combină ambele procese tradiționale bazate pe schimbul de date

2D, cu procese care permit introducerea 3D în fluxurile de lucru deja existente. Secțiunea 3

propune a metodă pentru implementarea datelor 3D în aceste procese bazată pe

buildingSMART openBIM și discută despre avantajele și provocările unei astfel de abordări.

Concluzii și viitor munca se dă după aceea.

2. PROCESSES IN CADASTRE

The first step in determining the set of processes is defining business tasks in the
cadastre that arise from the needs of different users - internal in the cadastre and external, like
right holders, the Government and many other organizations. These needs define business
tasks and data sets necessary to successfully perform the task. The next step is to define the
process itself, and then implement the process in the appropriate architecture.
Navratil and Andrew (2004) organize processes in the cadastre in two groups: processes that
change the data in the system and the processes by which data are downloaded or viewed.
Processes that change the data can further be divided according to the data group, that is, the
processes of changing technical, legal and additional data. The change of data indicates
transactions for entering, modifying or deleting the corresponding data. Processes for data
review involve viewing, searching, printing and downloading technical, legal and other data.
The analysis of business processes in Serbian cadastre shows that such basic process division
is applicable as an initial step in the process hierarchy. A top-down strategy was selected for
describing the processes. This strategy increases the decomposition of the process from
general to specific, thus creating an insight into the elements of the subsystem. At the highest
level, a system overview is defined without the introduction of process details. Each
subsequent level introduces more details, or processes, as long as the level specification is not
reduced to basic processes or activities
IDEF0 notation was used to describe the hierarchical structure of the process in the
real estate cadastre. IDEF0 is the language for functional modeling. It is suitable for top-down
modeling, starting from the basic process division in the system, by defining process groups
that contain the basic system processes. The basic processes in the system can further
combine less complex processes and concrete activities. At the lowest level it is necessary to
introduce more details, such as participants, events, branching, activity flows, message
flows ... For the description of the workflow, BPMN is more appropriate, so this notation is
used to describe the lowest level of the processes.
Figure 1 shows the hierarchical organization of the process levels. Process A decomposes to
processes A1 and A2, then A2 to A2.1 and A2.2 ... Adding the appropriate prefix when
naming the process marks its parent process.

Două elemente de modelare de bază pentru notațiile IDEF0 sunt funcțiile (reprezentate prin

dreptunghiuri) și date care conectează funcții (reprezentate prin săgeți). Figura 2 prezintă

semantica de bază a semnificației dreptunghiurilor și săgeților din descrierea procesului (FIPS

PUBS, 1993).
Figura 2. Semantica de bază a dreptunghiurilor și săgeților în proces (FIPS PUBS, 1993)

O intrare se referă la evenimente care declanșează o activitate sau date care sunt transformate

în cadrul unei activități. Controlul se referă la condițiile care guvernează sau reglementează

activitatea. Spre deosebire de intrări, comenzile nu schimbare în timpul activității. Acestea pot

fi unele documente și materiale. Mecanism să reprezinte resursele necesare desfășurării

activităților, de ex. oameni, echipamente, financiare resurse ... Apelul este un tip de mecanism

care trimite detalii între model. Ieșire reprezintă rezultatele activității, datele procesate sau

transformate.

Cel mai înalt nivel al ierarhiei se numește context. În cazul sistemului cadastral al Serbiei,

acesta este nivelul 1 care conține o imagine de ansamblu a întregului sistem. Conform

elementelor de bază împărțirea procesului de la început, la acest nivel procesele KN1-

Prezentare generală a datelor și KN2-Modificările datelor sunt aranjate (Figura 3).

Figura 3. Prezentare generală ierarhică pentru procesul KN1

Ierarhia proceselor pentru procesele KN1 și KN2 sunt descrise de Radulović (2015).

Procesele și fluxurile de lucru sunt descrise conform Legii privind ancheta de stat și cadastrul

(2009), Regulamentul privind sondajul cadastral și cadastrul imobiliar (2016) și Legea cu

privire la Procedura de înregistrare în cadastrul imobiliar și în cadastrul rețelei de utilități

(2018).

Legea din 2018 introduce noutatea că fiecare proprietate este identificată cu unic

numărul proprietății. Acest lucru este deosebit de important pentru a marca proprietățile

imobiliare în surse de date 3D. Proces ierarhia este extinsă cu procese care permit prezentarea

generală și înregistrarea datelor 3D în real cadastru imobiliar.

Pentru procesul KN1 Nivelul 2 conține grupuri de procese care se referă la prezentarea

generală a biroului date de management, prezentare generală a părților, colete, clădiri și părți

ale clădirii. Arată nivel 3 procesele de bază ale KN1.2 - Prezentare generală a procesului

clădirilor. Acest nivel acoperă procesele pentru căutarea datelor active și istorice despre

clădiri, emiterea documentelor și prezentarea generală a geometrie (KN1.2.6 - Prezentare

generală a geometriei clădirii). Nivelul 4 conține procese și activități care descriu în mod

specific un proces, în timp ce Nivelul 5 conține fluxul de lucru în Notare BPMN. Nivelul 4

prezintă procesele care pot fi executate pentru a vizualiza geometria clădirea. Figura 4

prezintă fluxul de lucru pentru prezentarea generală a geometriei clădirii. Bazat pe parametrii

de căutare utilizatorii obțin numărul unic de identificare a proprietății (UPIN), care este atunci
verificat pentru tipul de geometrie. Dacă geometria clădirii este 2D, un proces KN1.2.6.2 -

Prezentare generală a clădirii 2D este numită. Dacă geometria clădirii este 3D, un proces

KN1.2.6.3

- Se numește prezentarea generală a clădirii 3D. Pe baza datelor preluate, vizualizatorul de

geometrie adecvat este a început și datele sunt afișate utilizatorului.

Figura 4. Fluxul de lucru pentru prezentarea generală a geometriei clădirii

Figura 5. Prezentare generală ierarhică pentru procesul KN2

Pentru procesul KN2, nivelul 2 conține procese care descriu modul în care datele pot

fi modificate. Procesele pot fi grupate în procese de modificare a datelor tehnice, adică

modificări ale proprietăților imobiliare (KN2.1 - Schimbarea datelor imobiliare), procese de

schimbare a drepturilor și restricții la date (KN2.2 - Schimbare a drepturilor și restricții date),

procese de schimbare a datelor despre părți (KN2.3 - Schimbarea datelor despre părți) și

modificări ale altor date, cum ar fi gestionarea biroului (KN2.4 - Modificarea datelor de

gestionare a biroului) sau liste de coduri (KN 2.5 - Schimbarea datelor din lista de coduri).

Pentru procesul KN2.1 - Schimbarea datelor imobiliare, Nivelul 3 conține procese

de bază care se referă la schimbarea datelor imobiliare. Aceste procese se referă la modificări

pe parcele, clădiri și părți ale clădirilor, cum ar fi apartamente, spații comerciale ... Pentru

nivelul 4, procesul KN2.1.2 - Schimbarea datelor clădirii este ales pentru a arăta procesele și

activitățile care sunt efectuate în timpul schimbării construirea datelor. Figura 6 prezintă acest

proces cu notație BPMN pentru a specifica fluxul proceselor și activităților care îl fac, a

participanților și a mesajelor schimbate între ei.

Există patru participanți la proces, utilizatorul, referentul de gestionare a biroului,

care înregistrează solicitarea sub formă de subiect, referentul care efectuează schimbarea

datelor și creează proiectul de decizie privind schimbarea și șeful care semnează decizia. , pe

care referentul îl tipărește și îl transmite către referentul Office Management. Referentul de

gestionare a biroului trimite o decizie cu privire la modificare utilizatorului.

Figura 7 prezintă fluxul de lucru pentru procesul KN 2.1.1.4 - Editați noua versiune

a clădirii. O intrare în acest proces sunt datele privind clădirile selectate pentru schimbare. În

funcție de tipul modificării, există două fluxuri de bază de execuție. Dacă se modifică doar

datele atributive ale clădirii, cum ar fi adresa, statutul juridic, utilizarea, numărul sau zona,

geometria clădirii nu este modificată și, după trimitere, procesul se încheie sau începe de la
început dacă au existat mai multe clădiri selectate. Al doilea flux al procesului se referă la

modificările datelor geometrice. Se disting două fluxuri de activitate. Primul flux constă în

activități care sunt efectuate dacă datele 2D sunt modificate. Acest flux implică introducerea,

editarea și ștergerea unei clădiri 2D. Dacă este necesar să schimbați datele descriptive ale

clădirii, fluxul duce la acest set de activități, după care procesul se încheie.

Al doilea flux constă în activități care extind procesul pentru a susține datele 3D.

Primul pas este obținerea numărului de identificare a proprietății uniqe. Acest flux se referă la

inserarea, înlocuirea și ștergerea sursei spațiale 3D a clădirii. Dacă datele sunt inserate sau

înlocuite, este necesar să legați noua sursă cu numărul unic de identificare a proprietății. Acest

flux permite, de asemenea, schimbarea atributelor, după care procesul se încheie.

Această metodă poate fi utilizată pentru a descrie toate procesele sistemului pornind

de la grupurile de procese ale celui de-al doilea nivel. După descompunerea procesului, se pot

obține procese individuale la al patrulea nivel și se poate modela fluxul de lucru adecvat.

Standardizarea proceselor specifice pentru toate cadastrele din lume este imposibilă datorită

diferențelor mari în modul în care anumite proceduri sunt implementate de la o țară la alta. Cu

toate acestea, primele trei niveluri ale diviziunii ierarhice descrise pot fi aplicate tranzacțiilor

cadastrale în general.
3. UTILIZAREA STANDARDELOR BIM DESCHISE PENTRU SPRIJINIREA

PROCESELOR ÎN CADASTRE 3D

Pentru implementarea proceselor 3D în cadastrul sârbesc am analizat posibilitatea

utilizării standardelor buildingSMART Open BIM. Motivul pentru aceasta este că datele BIM

sunt deja disponibile despre clădirile care sunt planificate pentru construcții sau restaurări.

Aceste modele BIM sunt produse în diferite software-uri proprietare și conțin de obicei

informații foarte detaliate despre clădiri care nu sunt necesare în scopul înregistrării

drepturilor, deci este necesar să se identifice ce subset de date BIM este necesar în acest scop.

buildingSMART a adoptat cinci standarde metodologice de bază care pot fi utilizate în acest

scop. Prima mențiune este Industry Foundation Classes (IFC), o schemă comună de date

pentru schimbul de date relevante între diferiți utilizatori și aplicații software, cu scopul de a

permite interoperabilitatea. Al doilea standard, Definițiile vizualizării modelului (MVD) este

utilizat pentru a defini subsetul modelului de date IFC care este necesar pentru a susține

cerințele specifice de schimb de date, deoarece IFC este un model semantic foarte bogat cu un
număr mare de clase, dar numai subsetul este necesare pentru un scop specific, cum ar fi

cartarea spațiilor juridice dintr-o clădire. Cartarea termenilor este susținută de cadrul

internațional pentru dicționare (IFD) pentru a sprijini multilingvismul. Manualul de livrare a

informațiilor (IDM) este un standard de proces utilizat pentru captarea și integrarea proceselor

de afaceri care furnizează specificații detaliate ale informațiilor pe care un utilizator care

îndeplinește un anumit rol ar trebui să le furnizeze la un moment dat, de ex. procese de

înregistrare a unităților spațiale 3D, vizualizarea drepturilor de proprietate în 3D etc. În cele

din urmă, BIM Collaboration Format (BCF) este o schemă XML standard deschisă care

codifică mesaje pentru a permite comunicarea fluxului de lucru între diferitele instrumente

software BIM, precum și RESTful webservice "bcfAPI „care permite aplicațiilor software să

facă schimb de date BCF fără probleme în fluxurile de lucru BIM și să coordoneze

modificările din proiect. Cu toate acestea, investigăm dacă poate fi utilizat și de angajații din

cadastru pentru a face schimb și vizualizare de date despre unitățile spațiale 3D și pentru a

solicita modificări, dacă este necesar.

Merită să acordați o atenție specială modelului de proces Manual de livrare a

informațiilor (IDM) al cărui scop este să specifice procesele și fluxul de informații pe

parcursul ciclului de viață al unei instalații. Având în vedere că ciclul de viață al unei instalații

este strâns legat de activitățile de administrare a terenurilor în sensul că administrarea

terenurilor oferă mijloace pentru asigurarea proprietății și pentru a face posibile investiții

mari, și chiar pentru a începe un proiect de construcție este necesar să se obțină autorizație de

construire, care necesită mai multe cereri la biroul cadastral local, este logic să legați

procesele cadastrale de această metodologie. Metodologia poate fi utilizată pentru a

documenta procesele existente sau noi și pentru a descrie informațiile asociate care trebuie

schimbate între părți. Rezultatul din standard poate fi folosit ulterior pentru a specifica o

specificație mai detaliată care poate sta la baza unui proces de dezvoltare software. Este
important să se afirme că, pentru a face operațional un manual de livrare a informațiilor

pentru scenariile de schimb intenționate, acesta trebuie să fie susținut de software. Prin

urmare, soluțiile software existente utilizate în birourile cadastrale din Serbia ar necesita fie

un instrument nou, fie extinderea instrumentelor existente pentru a susține activitățile de

cadastru 3D. Am investigat dacă soluțiile open source existente pot fi utilizate în acest scop și

am ajuns la concluzia că acestea pot constitui baza acestei implementări, dar este necesară o

dezvoltare ulterioară.

Scopul unui IDM este de a captura procese și a schimba cerințele în timp ce MVD

vizează maparea cerințelor de schimb la o schemă de date (IFC) și potențiale constrângeri la

modelul de date utilizat, astfel încât procesele de afaceri pot fi sprijinite sau automatizate prin

utilizarea a tehnologiei informației. Procesul de dezvoltare începe cu identificarea nevoilor

utilizatorilor în Manualele de livrare a informațiilor, care sunt folosite pentru a crea

specificații tehnice mai multe denumite Model View Definition. Specificația cerințelor este

utilizată pentru a implementa o soluție software care este de preferat să fie certificată înainte

de a fi lansată pentru utilizare și ar trebui să furnizeze și validarea datelor BIM. Figura 8

(adaptată din See et al., 2012) arată cum acest proces de dezvoltare poate fi aplicat proceselor

din cadastrul 3D. Validarea datelor BIM permite utilizatorului final să verifice dacă un BIM

care a fost exportat dintr-o aplicație certificată îndeplinește toate cerințele definite în IDM și

MVD originale pentru schimbul de date 3D. IDM ar trebui dezvoltat la nivel național în

scopul cadastrului 3D, de preferință susținut de standarde internaționale și urmat de o soluție

software adecvată. IDM-ul propus ar trebui trimis membrilor buildingSMART pentru a obține

un statut oficial. Cu toate acestea, scopul nostru este de a testa dacă metoda este adecvată

pentru utilizarea cartării spațiilor juridice 3D în procedurile sârbești de administrare a

terenurilor și un IDM oficial nu este în sfera de aplicare în acest moment. Pentru dezvoltarea
IDM la nivel național, pot fi utilizate procese de la nivelul 4 descris în secțiunea anterioară,

deoarece IDM necesită și utilizarea notării BPMN pentru specificația proceselor

Figura 8. Transformarea nevoilor în soluții operaționale

Definițiile vizualizării modelului sunt codificate într-un format bazat pe XML numit

mvdXML. Aplicațiile software pot utiliza MVDXML pentru a sprijini funcționalități precum:

exportul datelor care sunt filtrate automat pentru a include numai date într-o vizualizare

model, determinând utilizatorii să furnizeze informații lipsă, de ex. dacă lipsește numărul unic

de identificare a proprietății (UPIN), oferind funcționalitate de editare a atributelor pentru

concepte de nivel înalt în loc de date de nivel scăzut etc. Fișierele mvdXML pot fi generate și

editate folosind un instrument numit ifcDoc sau orice alt editor XML.

Subgrupul de clase IFC care urmează să fie utilizat în scopul înregistrării unităților

spațiale 3D este prezentat în Figura 9 Reprezintă structura spațială a unei clădiri care poate fi

utilizată pentru cartografierea spațiilor juridice. Un element de structură spațială

(IfcSpatialStructureElement) este generalizarea tuturor elementelor spațiale care ar putea fi

utilizate pentru a defini o structură spațială. Această structură spațială este adesea utilizată

pentru a furniza o structură de proiect pentru organizarea unui proiect de construcție. Tipurile

de elemente ale structurii spațiale sunt: amplasament, clădire, etaj și spații. Ierarhia structurii

spațiale utilizează ifcRelAggregates, care este un tip special al relației compoziție generală /

descompunere (sau întreg / parte) pentru a stabili o structură spațială incluzând

amplasamentul, clădirea, secțiunea clădirii și etajul. IfcProject indică desfășurarea unor

activități de proiectare, inginerie, construcție sau întreținere și stabilește contextul pentru

schimbul sau partajarea informațiilor, pentru a furniza instanța rădăcină și contextul pentru

toate celelalte elemente de informații incluse. Opțional oferă conversia hărții între sistemul de
coordonate al proiectului și sistemul de referință al coordonatelor geospațiale, care este

important pentru georeferențierea datelor și pentru a le conecta la sistemele de informații

geografice pentru a oferi o mai bună înțelegere a împrejurimilor unui anumit proiect. Un site

(ifcSite) este o zonă definită de teren pe care se află construcția proiectului ar trebui să aibă

loc și poate conține zero sau mai multe clădiri (ifcBuilding). Un site poate fi legat de una sau

mai multe parcele pe care a început proiectul de construcție. Etajul clădirii

(ifcBuildingStorey) are o înălțime și reprezintă o agregare orizontală a spațiilor care sunt

legate vertical, cum ar fi apartamentele pe un singur etaj. Un spațiu (ifcSpace) reprezintă o

zonă sau un volum delimitat de fapt sau teoretic. Spațiile sunt zone sau volume care oferă

anumite funcții în cadrul unei clădiri. Un spațiu este asociat unui etaj al clădirii (sau în cazul

spațiilor exterioare ale unui amplasament). Un spațiu se poate întinde pe mai multe spații

conectate, cum ar fi camerele dintr-un apartament. Prin urmare, un spațiu poate fi utilizat

pentru a reprezenta părți ale clădirilor sub drepturi omogene (spații legale), cum ar fi

apartamente, unități comerciale, etc. ifcSpace care îl reprezintă. În cazul unei clădiri, GUID-ul

unui ifcBuilding va fi mapat la UPIN al unei clădiri. IfcBuilding, IfcBuildingStorey, IfcSpace

și IfcSite sunt subtipuri de IfcSpatialStructureElement și reprezintă structura spațială a unui

proiect de construcție.

Figura 9. Structura spațială a clădirilor și părți ale clădirilor

Figura 10 reprezintă o clădire tipică al cărei model BIM a fost dezvoltat în Sketchup și apoi

exportat în IFC și încărcat în server BIM. Majoritatea instrumentelor BIM proprietare acceptă

exportul către funcționalitatea IFC. Cu toate acestea, acest proces duce la pierderea

informațiilor și, prin urmare, există o tendință tot mai mare de a permite conectivitatea între

instrumente direct .

Figura 10. Modelul BIM al unei clădiri tipice

Următoarea listă reprezintă un extras din fișierul IFC obținut reprezentând clase din figura 9

(ifcProject, ifcSite, ifcBuilding, ifcRelAggregates).

#1 = IFCPROJECT('0Zequko5z5vu_B$C4UB5IG', #2, Default Project', 'Test Project', $, $, $,
(#20), #7);
#24 = IFCSITE('2LzsEEckP7iQYgAdPrs9Ch', #2, Default Site', 'Description of Default Site',
$, #25, $, $, .ELEMENT., (24, 28, 0), (54, 25, 0), 10., $, $);
#30 = IFCBUILDING('0uOhb3aHb2y8PoQEojUUyd', #2, Default Building', 'A typical
building', $, #31, $, $, .ELEMENT., $, $, #36);
#43 = IFCRELAGGREGATES('1Z5ZnpU3HCWvojujA0Cquy', #2, 'BuildingContainer',
'BuildingContainer for BuildingStories', #30, (#37));
#44 = IFCRELAGGREGATES('010sss83TBHujDpv8a5dTU', #2, 'SiteContainer',
'SiteContainer For Buildings', #24, (#30));
#45 = IFCRELAGGREGATES('2e6Vrkn$j1GfJt6w5R17jQ', #2, 'ProjectContainer',

'ProjectContainer for Sites', #1, (#24));

Figura 11. Modelul IFC importat pe un server BIM

BIM Collaboration Format (BCF) este un fișier deschis în format XML bcfXML

care acceptă comunicarea fluxului de lucru în procesele BIM, iar serviciul web RESTful

bcfAPI permite aplicațiilor software să facă schimb de date BCF fără probleme în fluxurile de

lucru BIM în mediul SOA. Oferă posibilitatea de a schimba subiecte BCF citibile de mașini

cu BIM-Snippets atașate (componente mici ale unui model BIM), puncte de vedere multiple

atașate etc. BCF este utilizat în principal de colaboratorii din proiect pentru a comunica despre

problemele unui BIM model în timpul ciclului său de proiectare. Problema BCF conține o

descriere a problemei, o stare, linkuri către un model BIM și obiecte, o imagine a problemei și

o orientare a camerei. Standardul BCF se bazează pe schimbul de fișiere. Problemele BCF

sunt ambalate într-un fișier ZIP (.bcfzip) și trimise partenerilor de proiect, în timp ce van

Berlo și Krijnen (2014) au dezvoltat software-ul server BCF ca o extensie pentru bimserver

pentru schimbul centralizat de probleme BCF, în loc să îl trimită prin e-mail. Serviciile BCF
furnizate în BCF API includ solicitări HTTP GET de recuperare a proiectului, o colecție de

subiecte legate de un proiect, posibil cu un fragment al problemelor, colecție de fișiere IFC de

referințe de fișiere, comentarii legate de un subiect, puncte de vedere legate de un subiect și

documente conexe, cum ar fi cerințe legale, etc. Standardul BCF propune Comentariul,

emisiunea, cererea, soluția ca valori de enumerare pentru TopicType, unde în domeniul

administrării terenurilor cel mai utilizat tip de subiect ar fi o cerere, dar și în procesul de

regăsirea unei autorizații de construcție și alte tipuri de subiecte ar fi, de asemenea, obișnuită,

deoarece deseori apar probleme în timpul acestui proces care necesită o prelucrare

suplimentară.

Fluxurile de lucru pentru administrarea terenurilor pot utiliza serverul BCF și

bcfAPI, în general, prin schimbul de probleme în timpul înregistrării proprietății, solicitări de

modificări, vizualizarea datelor, etc. solicitări către biroul cadastral și ar facilita angajaților să

vadă problemele și să propună soluționarea. Prin conectarea serverului BCF la bimserver este

posibil ca un subiect / cerere să vizualizeze datele preluate din fișierul IFC în bimserver și să

mărească direct la partea necesară a clădirii pe baza parametrilor camerei și a punctului de

vedere. Implementarea existentă a serviciilor web ar putea fi îmbunătățită cu acest mecanism

de partajare / vizualizare a datelor, deși este necesară o dezvoltare ulterioară. În acest fel,

mediul SOA deja dezvoltat în acest domeniu ar fi îmbunătățit cu fluxurile de lucru care includ

date 3D. Serviciile web deja dezvoltate în Serbia și Muntenegru (Govedarica și colab., 2018)

pot fi integrate cu serviciile web care oferă acces și vizualizare a datelor 3D.

4. CONCLUZIE

Lucrarea a prezentat modelul procesului pentru administrația funciară sârbă. Multe

procese din administrația terestră sârbă au fost deja implementate ca servicii web și acestea

includ schimbul de date 2D juridice și spațiale. Cu toate acestea, pentru a aduce aceste

procese la un nivel 3D, este necesară o lucrare suplimentară extinsă, care include dezvoltarea
de noi specificații și instrumente noi. În acest sens, este important să urmăm tendințele

tehnologice care merg din ce în ce mai mult către integrarea GIS și BIM, deoarece GIS oferă

vizualizare și analiză la scară de oraș, în timp ce BIM permite o perspectivă foarte detaliată la

scară de proiect și ambele abordări sunt necesare pentru sprijinirea luării deciziilor în multe

domenii legate de dezvoltarea urbană. Un pas important către atingerea acestui obiectiv ar fi

standardizarea în domeniul cadastrului 3D pentru a oferi îndrumări și pentru a facilita

activitatea ulterioară la nivel național.

REFERINȚE

van Berlo, L., Krijnen, T., 2014, Utilizarea formatului de colaborare BIM într-un flux de lucru

bazat pe server, Procedia Environmental Sciences 22, 325 - 332.

FIPS PUBS, 1993, Definiția integrării pentru modelarea funcției (IDEF0), Proiectul

publicației standardelor de procesare a informațiilor federale 183. Descărcat de pe:

http://www.idef.com/wp-content/uploads/2016/02/idef0.pdf.

Govedarica, M., Radulović, A., Sladić, D., Popović, D., 2018, LADM - experiențe și

provocări în implementare, atelier LADM, Zagreb, pp. 194 - 212.

Lemmen, C., Oosterom, P., Unger, E.M., de Zeeuw, K., Kalantari, M., 2018, Explorarea

opțiunilor pentru standardizarea proceselor și tranzacțiilor în administrarea terenurilor,

atelierul LADM, Zagreb.

Navratil, G., Andrew, U.F., 2004, Procese într-un cadastru. Calculatoare, mediu și sisteme

urbane. Vol. 28, pp. 471-486.

Oldfield, J, van Oosterom, P., Beetz, J., Krijnen, T., F., 2017, Lucrul cu standardele BIM

deschise pentru a obține spații juridice pentru un cadastru 3D, ISPRS Int. J. Geo-Inf., 6 (11),

351.Monitorul Oficial al Republicii Serbia, The Law on State Survey and Catastre, 2009.

Disponibil online: http://paragraf.rs/propisi/zakon_o_drzavnom_premeru_i_katastru.html

(accesat la 2 august 2018).

Monitorul Oficial al Republicii Serbia, Regulamentul privind ancheta cadastrului și cadastrul

imobiliar, 2016. Disponibil online:

http://www.rgz.gov.rs/content/Datoteke/Dokumenta/02%20Pravilnici/Pravilnik%20o

%20katastarskom%20premeru%20i%20katastru%20nepokretnosti%2003.02.2016.pdf

(accesat la 2 august 2018).

Monitorul Oficial al Republicii Serbia. Legea privind procedura de înregistrare în cadastrul

imobiliar și cadastrul rețelei utilitare, 2018, disponibil online:

http://www.rgz.gov.rs/content/Datoteke/Dokumenta/01%20Zakoni/Закон%20о%20поступку

% 20уписа% 20у% 20катастар% 20непокретности% 20и% 20водова_% 2041_2018-16 (1)

.pdf (accesat la 2 august 2018).

Standarde deschise - elementele de bază, https://www.buildingsmart.org/standards/technical-

vision/open-standards/ (accesat la 2 august 2018).

Radulović, A., 2015, Domeniu și model de servicii pentru sistemul de geoinformare a

cadastrului imobiliar. Teză de doctorat, Universitatea din Novi Sad.

Vezi, R., Karlshøj, J., Davis, D., 2012, Un proces integrat pentru livrarea schimbului de date

bazat pe IFC, disponibil online: http://iug.buildingsmart.org/idms/methods-and-

guides/Integrated_IDM- MVD_ProcessFormats_14.pdf / view / (accesat la 2 august 2018).

NOTE BIOGRAFICE

Dr. Dubravka Sladić este profesor asistent la Facultatea de Științe Tehnice,

Universitatea din Novi Sad, Serbia. A publicat mai multe lucrări în reviste ISI și mai mult de

20 de lucrări în reviste și conferințe internaționale și naționale. De asemenea, a participat la

mai multe proiecte și proiecte de cercetare, inclusiv proiectarea și implementarea sistemelor

de informații cadastrale în Republica Srpska din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.

Domeniul ei de interes sunt sistemele de informații geografice, infrastructurile de date

spațiale, arhitectura orientată spre servicii, sistemele cadastrale etc.

Dr. Aleksandra Radulović este profesor asistent la Facultatea de Științe Tehnice, Universitatea

din Novi Sad, Serbia. A publicat mai multe lucrări în reviste și conferințe ISI. De asemenea, a

participat la mai multe proiecte de cercetare, inclusiv GIS (geoportal) pentru Ministerul

Protecției Mediului și Ecologiei din Serbia, Sistemul informațional al cadastrului imobiliar

pentru Autoritatea Geodezică Republică a Republicii Srpska, Sistemul informațional al

cadastrului imobiliar din Muntenegru și Informația sistem pentru depunerea cererilor

utilizatorilor în sistemul cadastral din Republica Serbia. Domeniul ei de interes sunt sistemele

de informații geografice, infrastructurile de date spațiale, arhitectura orientată spre servicii,

sistemele cadastrale etc.

Dr. Miro Govedarica este profesor titular la Facultatea de Științe Tehnice,

Universitatea din Novi Sad, Serbia. Rezultatele sale practice și teoretice aparțin domeniului

geoinformaticii. A fost lider de proiect în mai multe proiecte de cercetare, inclusiv GIS

(geoportal) pentru Ministerul Protecției Mediului și Ecologiei din Serbia, Sistemul

informațional al cadastrului imobiliar pentru Autoritatea Geodezică Republică a Republicii

Srpska, Sistemul informațional al cadastrului imobiliar din Muntenegru și Sistem de

informații pentru depunerea cererilor utilizatorilor în sistemul cadastral din Republica Serbia.

Domeniul de interes include ingineria software orientată obiect, baze de date, baze de date

geospațiale, dezvoltarea sistemelor de geoinformare orientate spre servicii, fotogrametrie,

scanare laser, teledetecție, sisteme globale de navigație prin satelit, geoservicii, infrastructură

de date geospațiale și date geobig.

CONTACTE

dr Dubravka Sladić

Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Științe Tehnice

Trg Dostiteja Obradovića 6

Novi Sad

SERBIA

Tel. +381 21 485 2260

E-mail: dudab@uns.ac.rs

Site-ul web: http://www.ftn.uns.ac.rs

dr Aleksandra Radulović

Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Științe Tehnice

Trg Dostiteja Obradovića 6

Novi Sad

SERBIA

Tel. +381 21 485 2260

E-mail: sanjica@uns.ac.rs

Site-ul web: http://www.ftn.uns.ac.rs

Prof. Dr. Miro Govedarica

Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Științe Tehnice

Trg Dostiteja Obradovića 6

Novi Sad

SERBIA

Tel. +381 21 485 2258

E-mail: miro@uns.ac.rs

Site-ul web: http://www.ftn.uns.ac.rs