Hidro 3

Amenajari Hidrotehnice
Unitatea de învăţare nr. 7

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU
NAVIGATIE
Cuprins
7.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7
7.2. Definitii, clasificari, importanta
7.3. Cai navigabile
7.4. Porturi
7.5. Răspunsuri şi comentarii la teste
7.6. Bibliografie minimală
7.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 7

 Definirea, clasificare, importanta transportului pe apa
 Amanajari si constructii necesare cailor navigabile
 Amenajari si constructii necesare porturilor
7.2. DEFINITII, CLASIFICARI, IMPORTANTA

Transport pe apa Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,
semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari se face cu viteze reduse,
de ordinul a (8 - 12) km/h, dar cu costuri foarte scazute, greutatea
moarta fiind de aproximativ (7,5 – 28) % din greutatea bruta
transportata, prin comparatie cu 40% in cazul transportului feroviar.
Infrastructura necesara pentru desfasurarea activitatii de
transport pe apa se compune din:
- cai navigabile interioare
- porturi.
Cale navigabila Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.
Portul Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.
Clasificari Caile navigabile pot fi clasificate in functie de natura lor in:
-naturale
-artificiale, care se numesc canale navigabile.
In functie de deplasamentul maxim brut al navei sau convoiului
de calcul, clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.
Porturile se pot clasifica
a)dupa asezarea geografica:
-fluvial,
-maritim,
-de estuar
b)dupa destinatie:
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 1

-comercial,
-militar,
-special (industrial, iernare si refugiu, iahting)
c)dupa durata de exploatare:
-definitiv,
-provizoriu,
d)dupa modul de operare:
-permanenta pe durata de exploatare,
-sezoniera
e)grad dispersare a suprafetei:
-unitar
-complex portuar
f)dupa importanta traficului:
-mondial,
-international,
-national,
-regional,
-local
g)dupa statutul vamal:
-de import,
-de export,
-de tranzit international.
Test de autoevaluare – Intrebarea 1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol, vă rugăm să
comentaţi sau să răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Ce este calea navigabila? Dar portul?
b) Cum se clasifică caile navigabile dupa importanta?
c) Enumerati crietriile dupa care se clasifica porturile.
Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare
După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,
semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari este de o importanta
ridicata deoarece se face cu viteze reduse, dar si cu costuri foarte
scazute (greutatea moarta fiind foarte redusa).
Infrastructura pentru transport pe apa se compune din cai
navigabile interioare si porturi.
Calea navigabila reprezinta fisia de apa ce serveste in mod
curent pentru circulatia navelor.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre
si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor,
curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.
Caile navigabile se pot clasifica in functie de natural or sau in
functie de importanta.
Porturile se pot clasifica in functie de asezarea geografica,

destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul de
dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.
7.3. CAI NAVIGABILE

Elemente tehnice Calea navigabila se caracterizeaza cu urmatoarele elemente
tehnice:
-traseul in plan
-sectiunea transversala (latime si adincime ce satisfac cerintele
gabaritului de navigatie)
-panta longitudinala pe biefuri.
Gabarite de Gabaritul de navigatie pe orizontala, M, rezulta din sectiunile
navigatie a doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor
de garda:
M = 2B + 3d, unde:
B – latimea navei sau convoiului de calcul
d – latimea fisiei de garda, care se alege:
d = 2 m pentru riuri mici;
d = 5 m pentru fluvii
Gabaritul de navigatie pe verticala, N, tine cont de gabaritul
de apa si cel de aer. Pentru stabilirea gabaritului de apa se ia in
considerare pescajul navei sau convoiului de calcul si un spor de
adincime numit rezerva pilotului pe calea curenta, masurata sub
adincimea carenei navei:
t = T + r, unde:
T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m
Deplasamentul este gabaritul volumului de apa dislocuit de o

nava sau un convoi de calcul.
Gabaritul de aer reprezinta portiunea situata deasupra
nivelului apei si este dat de inaltimea suprastructurii navelor celor mai
inalte, A, rezultind astfel gabaritul de navigatie pe verticala:
N = t + A, unde:
t – gabaritul de apa
A – gabaritul de aer

Adincimea navigabila este adincimea intregului sector

considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o anumita
asigurare, ceea ce poarta denumirea de adincime navigabila de calcul.
Inaltimea libera sub poduri se calculeaza sumind gabaritul de
aer cu nivelul apei la trecerea debitului maxim si o garda de siguranta.
In cazul podurilor cu mai multe deschideri, cel putin doua dintre
acestea trebuie realizate tinind cont de inaltimea libera sub pod, cite o
deschidere pentru fiecare sens de navigatie: amonte si aval.
Raza curbelor traseului in plan al caii navigabile trebuie sa fie
cel putin de 6 ori lungimea navei sau convoiului de calcul, exceptie
facind punctele obligate ale traseului unde raza de curbura poate fi de
minim 3 ori lungimea navei sau convoiului de calcul si se adopta in
sectiunea in cauza supralargirea senalului navigabil fata de sectiunea
curenta, corespunzatoare gabaritului pe orizontala.
Semnalizare Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,
directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.
Semnalizarea poate fi:
a) dupa perioada de utilizare: -de zi - de noapte,
b) dupa pozitia in spatiu: -costiera -plutitoare.
Mijloacele utilizate pentru semnalizare sunt faruri, semafoare,
balize, scondrii de semnalizare, geamanduri, nave de semnalizare.
Caile navigabile se pot realiza prin canalizarea cursurilor de
apa cu ajutorul nodurilor hidrotehnice, obtinindu-se biefarea.
Biefare – Nod Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de cadere
hidrotehnic succesive.
In acest mod se sporeste gabaritul de navigatie, se micsoreaza
si uniformizeaza viteza de curgere si panta longitudinala.
Nodurile hidrotehnice au de cele mai multe ori si alte folosinte
decit navigatia (folosinta energetica, pentru alimentare cu apa, de
regularizare a debitelor, etc.)
La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii
Ecluza navigatiei, este nevoie de ecluza.
Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas, capat
amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare.

Alimentarea ecluzei trebuie sa se realizeze intr-un interval de

timp cit mai mic, cu conditia sa se asigure stabilitatea navei in sas,
deoarece fortele care actioneaza navele sunt datorate curentilor
produsi de alimentare, valurilor aparute si panta suprafetei apei. La
acestea se adauga, cu o pondere foarte mica, forta de impuls a
jetului/jeturilor de apa la iesirea din sistemul de alimentare in sasul
ecluzei.
Viteza de variatie a nivelului apei in sas nu poate fi mai mare
de 1,5 – 2,0 m/min.
Sistemul de alimentare a ecluzei poate fi:
-frontal – pentru caderi de pina la 12 – 15 m; se poate face prin
intermediul unor vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau
prin galerii de ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea
-distribuit – pentru caderi mai mari de 12 - 15 m; se realizeaza prin
galerii longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier,
extinse din bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla:
de alimentare si de evacuare a apei.
Ascensor de nave O alta varianta de racordare a doua biefuri este ascensorul de
nave:
Pod canal Pentru supratraversari ale canalelor peste cai de

comunicatii terestre, cursuri de apa, vai adinci, etc se poate apela la
poduri canal:
Pentru subtraversari ale cananelor pe sub cai de comunicatii

Tunel navigabil terestre, cursuri de apa, strapungere de culmi, etc.se poate apela la
tuneluri navigabile:


a) Ce elemente tehnice ale caii navigabile cunoaşteţi?
b) Cum se stabileste gabaritul de navigatie pe orizontala?
c) Descrieti solutiile posibile de realizare a sistemului de alimentare cu

apa a unei ecluze.

Calea navigabila se caracterizeaza prin traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
Gabaritul de navigatie pe orizontala:
M = 2B + 3d, unde:
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii).
Gabaritul de navigatie pe verticala,
N = t + A, unde:
t – gabaritul de apa, t = T + r
A – gabaritul de aer = inaltimea maxima a suprastructurii navei
T – pescaj
r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m.
Adincimea navigabila de calcul este adincimea intregului
sector considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o
anumita asigurare,
Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,
directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.
Semnalizarea poate fi dupa perioada de utilizare - de zi/de
noapte, dupa pozitia in spatiu – costiera/plutitoare.
Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de
cadere succesive.
La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii
navigatiei, este nevoie de ecluza.
Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas
(camera), capat amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare, ce se
poate umple sau goli de apa, avind nava inauntrul ei.
Sistemul de alimentare poate fi frontal sau distribuit. Sistemul

distribuit are si rol de sistem de evacuare a apei din sas.
O constructie alternativa ecluzei este ascensorul de nave.
Pentru supratraversari se utuilizeaza poduri canal, iar pentru
subtraversari tuneluri canal.
7.4. PORTURI
Aquatoriul Componentele unui port sunt:
a)aquatoriul – reprezentind suprafata de apa adapostita in grade
diferite, care cuprinde la rindul sau:
-rada portului (avantportul) – suprafata de apa partial
adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza inainte de
intrarea in port sau dupa iesirea din port; aceasta suprafata
poate sa fie creata natural sau artificial, cu ajutorul digurilor de
incinta, astfel incit in interior inaltimea valului sa nu
depaseasca 2 m
-bazinul portuar – suprafata de apa total adapostita unde
navele acosteaza si descarca, respectiv incarca; aceasta
suprafata se creaza in majoritatea cazurilor artificial, prin
intermediul digurilor, astfel incit in interior inaltimea valului
sa fie de cel mult 0,5 m
Teritoriul b)teritoriul – reprezentind suprafata de teren aferenta portului, formata

din:
-frontul de acostare – totalitatea amenajarilor facute de-a
lungul aquatoriului pentru acostarea navelor si operarea
acestora; in cadrul acestuia se construiesc cheuri de acostare,
dane de acostare
-depozite, cladiri administrative, cai de comunicatii terestre
prin intermediul carora se poate efectua operarea navelor
-santiere navale – totalitatea amenajarilor facute de-a lungul
aquatoriul pentru revizii, reparatii, construire de ambarcatiuni;
elementul principal este docul:
-uscat - dana prevazuta cu porti de izolare si sisteme
de evacuare/umplere a incintei;
-plutitor -cutie ce se lesteaza in amplasament pina
ajunge sub chila navei, apoi se inchide; se delesteaza,
ridicindu-se astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune
la uscat.


a) Definiti aquatoriul portului.
b)Prezentati asemanarile si deosebirile dintre rada portului si bazinul

portuar al portului.
c) Descrieti modul de functionare a unui doc plutitor.

Componentele unui port sunt aquatoriul si teritoriul.
Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade
diferite.
Rada portului este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa partial adapostita, unde navele stationeaza si manevreaza
inainte de intrarea in port sau dupa iesirea din port; in interiorul radei
portului inaltimea valului nu depaseste 2 m.
Bazinul portuar este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata
de apa total adapostita unde navele acosteaza si descarca, respectiv
incarca; in interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu depaseste
0,5 m.
Teritoriul reprezinta suprafata de teren aferenta portului si
cuprinde frontul de acostare, constructii legate de operarea navelor,
santiere navale.
Amenajarile pentru acostarea navelor sunt cheurile de
acostare si danele de acostare.
7.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce
serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu
continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau
convoiului de calcul.
Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre si sunt
realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor, curentilor,
aluviunilor, variatiilor de nivel.
b)Clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:
-cai navigabile magistrale,
-cai navigabile principale,
-cai navigabile secundare,
-cai navigabile locale.
c)Porturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: asezarea
geografica, destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul
de dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.
Intrebarea 2
a) Elemente tehnice ale unei cai navigabile sunt: traseul in plan,
sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.
b) Gabaritul de navigatie pe orizontala, rezulta din suma sectiunilor a
doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor de
garda:
M = 2B + 3d, unde:
d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii)
c) Sistemul frontal de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor de pina la 12 – 15 m. Se realizeaza prin intermediul unor
vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau prin galerii de
ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea.
Sistemul distribuit de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul
caderilor mai mari de 12 - 15 m. Se realizeaza prin galerii
longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier, extinse din
bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla: de
alimentare si de evacuare a apei.
Intrebarea 3
a) Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade diferite.
b)Rada portului si bazinul portuar sunt elemente ale aquatoriului,
reprezentind suprafata de apa adapostita in diferite grade.
In interiorul radei portului inaltimea valului nu trebuie sa depaseasca 2
m.
In interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu trebuie sa
depaseasca 0,5 m.
c)Docul plutitor este o cutie ce se lesteaza in amplasament pina ajunge
sub chila navei, apoi se inchide; se continua cu delestarea, ridicindu-se
astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune la uscat.

7.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ
1. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;

2. Manoliu, I, 1982 - Cai navigabile si porturi, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti.

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROENERGETICE
Cuprins
8.2. Energia hidraulica
8.3. Energia electrica
8.4. Utilizarea energiei hidraulice a cursurilor de apa
8.5. Utilizarea energiei hidraulice a mareelor
8.6. Utilizarea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj

 Definirea si caracterizarea energiei electrice si energiei
hidraulice
 Amenajari hidrotehnice pentru utilizarea diferitelor forme ale
energiei hidraulice
8.2. ENERGIA HIDRAULICA

Caracteristici Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea necesarului
de energie electrica in perioadele de cerere maxima, in contextual
cresterii permanente a consumului de energie la nivel planetar.
Deoarece se obtine in perioadele de cerere maxima se comercializeaza
la preturi ridicate.
Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca este
obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale si presupune fructificarea
caderilor. Diferenta de nivel intre cotele apei in cele doua sectiuni
(amonte si aval) da energia potentiala a apei care va fi transformata in
energie cinetica prin curgere. Cantitatile de apa din cursurile de apa
sunt tributare energiei solare, prin circuitul apei in natura.
Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe
seama oscilatiilor mareelor, valurilor si curentilor marini, acestea fiind
surse intermitente. Aceste fenomene sunt la rindul lor datorate energiei
solare si fenomenelor meteorologice.
Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe
existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de acest
tip utilizata in prezent. Din totalul mondial de cerere de energie 16-
18% este generata anual de energia hidraulica obtinuta pe seama
cursurilor de apa.
Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face cu
randamente foarte ridicate, ceea ce dovedeste eficienta sa economica.
Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit
exista cantitatea de apa necesara acumulata.
Energia hidraulica este curata, deoarece nu produce deseuri sau

poluanti la utilizarea sa. Combustibilul pe baza caruia se produce
energia electrica este chiar apa si nu sufera nici un fel de transformari.
Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie
hidraulica este scazut comparativ cu celelalte surse si nu presupune
costuri suplimentare dupa realizarea investitiei initiale, presupune
numai costurile de exploatare.
Utilizare Energia hidraulica este utilizata pe seama:
a)debitelor riurilor si fluviilor, forma de energie ce a fost folosita inca
din antichitate pentru realizarea irigatiilor
b)oscilatiilor periodice date de maree, utilizata incepind cu anul 1966
c)valurilor si curentilor marini, care se utilizeaza sub forma
experimentala in zilele noastre
d)pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in
energie cinetica.
Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol, vă rugăm să
a) Enumerati calitatile energiei hidraulice.
b) Care sunt modaltatile de utilizare a energiei hidraulice?

Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea
necesarului de energie electrica in perioadele de cerere maxima; in
acest fel are prêt de vinzare ridicat.
Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca
este obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale.
Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe
seama oscilatiilor mareelor, valurilor si curentilor marini, acestea fiind
surse intermitente.
Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe
existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de
acest tip utilizata in prezent.
Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face
cu randamente foarte ridicate.
Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit
exista cantitatea de apa necesara acumulata.
Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie
hidraulica este scazut comparativ cu celelalte surse.
Energia hidraulica utilizata pe seama debitelor cursurilor de
apa, mareelor, valurilor si curentilor marini, pomparii unor cantitati de
apa la cote superioare.

8.3. ENERGIA ELECTRICA

Cerere energie Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa
electrica graficele specifice denumite curbe de sarcina ale sistemului energetic
national (SEN). Se constata ca atit pe parcursul unui an cit si pe
parcursul celor 24 ore ale unei zile exista intervale cu cerere minima si
intervale cu cerere maxima, variatiile fiind in directa legatura cu
Curbe de sarcina activitatile desfasurate de societate.
Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se
remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara, acesta din urma
fiind mai accentuat decit primul, impreuna cu 2 intervale de minim de
sarcina: unul noaptea – accentuat si prelungit si unul dupa-amiaza.
Aceste virfuri si minime – goluri au valori si durate diferite de la o luna
la alta.
In decursul unui an valorile maxime se inregistreaza in lunile

decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iulie,
rezultind curbele de sarcina anuale in Romania.
Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice, definite pe

Zone curba de sarcina zilnica si extrapolate la celelalte tipuri de curbe de
caracteristice – sarcina:
tipuri de energie -zona de virf, corespunzatoare sarcinilor variabile, situate
deasupra sarcinei minime dintre cele doua virfuri, care se pot acoperi in
mod normal de centrale electrice ce pot functiona cu sarcini variabile si
pot fi oprite si pornite de 2 ori pe zi;
-zona de semivirf, cuprinsa intre sarcina golului de zi si sarcina
golului de noapte, care se pot acoperi in mod normal de centrale
electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de noapte;
-zona de baza, situata sub sarcina minima de noapte, care poate
fi acoperita de centrale ce functioneaza continuu, la valoare constanta in
decursul celor 24 de ore.


a) Care sunt graficele de variatie a cecerii de energie electrica?
b) Definiti zona de semivirf si precizati modul de acoperire a acestei

cereri de energie electrica.

Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa
graficele specifice denumite curbe de sarcina ale sistemului energetic
national (SEN).
Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se
remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara si 2 intervale de
minim de sarcina: unul noaptea si unul dupa-amiaza.
Pe curbele de sarcina anuale valorile maxime se inregistreaza in lunile
decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iulie.
Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice:
-zona de virf, care se poate acoperi in mod normal de centrale electrice
ce pot functiona cu sarcini variabile si pot fi oprite si pornite de 2 ori
pe zi;
-zona de semivirf, care se poate acoperi in mod normal de centrale
electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de
noapte;
-zona de baza, care poate fi acoperita de centrale ce functioneaza
continuu, la valoare constanta in decursul a 24 ore.
8.4. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A CURSURILOR DE APA

Relatii Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei
hidraulice a cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei
hidraulice in caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni
deoarece energia si puterea au relatiile:
E = γw.V.H;
P = γw.Q.H pentru Q = ct, unde:
E – energia teoretica disponibila (energia bruta)
P – puterea teoretica disponibila
γw – greutatea specifica a apei
Q – debitul instalat
H – caderea bruta
V – volumul de apa disponibil
Componente Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:
amenajare -baraj de derivatie sau de acumulare ce are rol de ridicare a nivelului
apei la cota necesara asigurarii caderii;
-descarcatorul de ape mari, care are rol de preaplin;
-priza de apa cu rol de captare a debitelor si conducere a acestora catre
constructia de transport al apei;
-aductiunea – constructia de transport al apei de la captare;
-camera/castelul de echilibru, constructie ce are rol de echilibrare

hidraulica a curgerii si consumare a suprapresiunii generate de
fenomenul de lovitura de berbec, dar si rol de rezervor de compensatie;
-conducta/galeria fortata – transporta apa de la aductiune la centrala, are
un traseu scurt, cu panta mare, pentru a concentra caderea;
-casa vanelor, constructie ce gazduieste organele de
inchidere/deschidere (manevra) ce permit accesul apei in CHE;
-centrala hidroelectrica, constind din cladire, turbine, generatoare
electrice, statii electrice de transformare, camera de comanda;
-canal/galerie de fuga, constructie cu rol de disipare a energiei
curentului de apa turbinata si restitutie a apei in emisar.
Tipuri CHE In functie de modul de realizare a caderii centralele
hidroelectrice (CHE)pot fi:
-centrale baraj:
-centrale cu derivatie
-centrale subterane
-centrale cu baraj si derivatie

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol, vă rugăm să
a) Care sunt elementele naturale pe care se bazeaza generarea energiei
electrice pe seama utilizarii cursurilor de apa?
b) Care sunt tipurile de centrale hidroelectruce in functie de modul de

realizare a caderii?

Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a
cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in
caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.
Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:
-baraj de derivatie sau de acumulare, descarcatorul de ape mari, priza
de apa, aductiunea, camera/castelul de echilibru, conducta/galeria
fortata, casa vanelor, centrala hidroelectrica, canal/galerie de fuga.
In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice pot
fi: centrale baraj, centrale cu derivatie, centrale subterane, centrale cu
baraj si derivatie.
8.5. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A MAREELOR

Maree Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice
ale mareelor se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor
si/sau oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate
de Soare si Luna.
Intervalul de timp dintre flux si reflux este de 12 ore si 25
minute.
Diferenta de nivel inregistrata in cursul lunii intre flux si
reflux este data de fazele Lunii, minimul si maximul acestei diferente
fiind inregistrate la 14 zile unul de celalalt.
In functie de configuratia fiecarei mari si/sau ocean apar
diferente intre amplitudinea mareelor, existind:
-maree mari – diferenta de nivel intre flux si reflux de peste 4 m
-maree medii – diferenta de nivel intre flux si reflux intre 2 si 4 m
-maree mici – diferenta de nivel intre flux si reflux sub 2 m
Principiul de functionare porneste de la existenta unei incinte
Centrale mareo- naturale – golf/estuar barat - care va inmagazina apa in perioadele de
motrice de flux pentru a o elibera in perioadele de reflux.
estuar Schimbul de apa intre incinta si mare/ocean deschis se face
prin intermediul turbinelor, care in felul acesta transforma diferenta de
nivel permanenta dintre incinta si larg in energie.

Sistemul clasic de operare presupune generarea de energie in

perioada de reflux. In perioada de flux golful/estuarul barat se umple
cu apa ce intra prin cimpurile deversante care sunt tinute cu stavilele
deschise, in acelasi timp accesul la turbine fiind oprit. Cind se atinge
amplitudinea maxima a fluxului se inchid stavilele si se asteapta
coborirea nivelului apei in larg datorita refluxului. Cind se
inregistreaza minimul, apa se descarca din glof trecind prin turbine si
obtinind energie. La egalarea nivelurilor dintre incinta si larg se
deschid stavilele si se opreste accesul apei la turbine pentru a incepe
un nou ciclu de umplere-golire.
FLUX – umplere incinta REFLUX – golire incita si turbinare

Deoarece inchiderea unui golf/estuar natural are un impact
Centrale mareo-
foarte puternic asupra mediului se poate realiza o incinta indiguita in
motrice de larg larg, pozitionata astfel incit distanta de transport a energiei obtinute sa
fie minima.
Incinta este impartita in 2 bazine, care vor avea fiecare contact
cu largul dar si contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in
timp ce celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca
dintr-un bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie. Astfel
programul de turbinare nu mai este legat direct de fazele de flux si
reflux.


a) Care este motivatia oscilatiilor nivelului oceanului planetar?
b)Descrieti modul de functionare a unei centrale mareo-motrice de

estuar.

Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice ale
mareelor se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor si/sau
oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate de
Soare si Luna.
Varianta clasica presupune existenta unei incinte naturale –
golf/estuar barat - care va inmagazina apa in perioadele de flux pentru
a o elibera in perioadele de reflux. (centrala mareo-motrice de estuar)
Intr-o alta varianta se poate realiza o incinta indiguita in larg. Incinta
este impartita in 2 bazine, care vor avea fiecare contact cu largul dar si
contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in timp ce
celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca dintr-un
bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie (centrala mareo-
motrice de larg)
8.6. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A ACUMULARILOR

PRIN POMPAJ
Principiu Utilizariea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj se
bazeaza pe ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a
fi ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea
acesteia in energie cinetica.
Acest tip de amenajare se utilizeaza atunci cind, fie nu exista
amplasamente pentru realizarea de centrale hidroelectrice clasice, fie
se doreste acoperirea suplimentara a virfurilor de sarcina.
Sunt alcatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior,
putind fi fiecare reprezentat de o acumulare.
In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in
Sistemul Energetic National (SEN) este cerere minima de energie.
Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare
numai in perioadele de cerere maxima, adica in perioadele de virf de
sarcina.

Avantaje Acest tip de centrala hidroelectrica imbunatateste conditiile

tehnice si economice de exploatare a centralelor termoelectrice si
nucleare pe durata golurilor de sarcina, prin utilizarea surplusului de
energie produsa pentru pomparea apei.
In aceeasi idee, aceste centrale pot acumula apa pe baza
pomparii acesteia in perioadele de virf de productie a surselor de
energie eoliana.
Deoarece pot avea mai multe regimuri de functionare
(turbinare, pompare, compensare sincrona) si interschimbarea rapida a
acestora centralele de acumulare cu pompaj cresc fiabilitatea SEN.
Amplasarea acestui tip de centrala nu este limitata de
conditiile hidrografice, cum este cazul centralelor hidroelectrice
clasice, acestea putind fi amplasate in apropierea consumatorilor,
reducind costurile cu transportul si distributia.
Acumularea prin pompaj este singurul mod de stocare a
energiei la scara mare.
Dupa durata ciclului de pompare amenajarile cu acumulare
Clasificari prin pompaj sunt:
-cu ciclu zilnic – pomparea (gol de zi si noapte) si turbinarea (virf de
zi) se fac zilnic;
-cu ciclu saptaminal – pomparea (gol de zi, de noapte si gol de
weekend) si turbinarea (in zilele lucratoare) se fac la nivel de
saptamina;
-cu ciclu sezonier – pomparea se face in perioadele de ape mari iar
turbinarea se face in perioadele de ape mici; aceste amenajari se pot
folosi in afara perioadelor de ape mari si pentru compensarea zilnica
sau saptamanala.
Dupa modul de folosire a volumului de apa pompat centralele
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj se clasifica:
-in circuit deschis – centrale hidroelectrice mixte (de pompaj si
amenajare a unei resurse de apa) – volumul de apa din rezervorul
superior este turbinat o singura data la o cadere mai mare decit
inaltimea de pompare, ceea ce presupune ca sursa de apa si statia de
pompare pentru captare este intr-un bazin hidrografic vecin, la o cota
superioara centralei hidroelectrice, dar inferioara acumularii

-in circuit inchis - centrale hidroelectrice de pompaj pur – acelasi

volum de apa este turbinat de mai multe ori, prin recircularea acestuia,
la o cadere bruta egala cu inaltimea gravitationala de pompare
Dupa tipul de grupuri utilizat amenajarile cu pompaj pot fi:

-cu grupuri independente pentru turbinare si pompare, existind
pompe antrenate de motoare electrice si generatoare antrenate de
turbine hidraulice;
-cu grupuri ternare – pompe antrenate de masini electrice care
antreneaza turbinele;
-cu grupuri binare (masini hidraulice reversibile) – masini hidraulice
cuplate cu masini electrice, la care masina hidraulica poate functiona
atit ca pompa cit si ca turbina, iar masina electrica poate functiona atit
ca si motor cit si ca generator.

a)Care este principiul de baza al acumularii prin pompaj?
b) Enumerati avantajele acumularilor prin pompaj?

Utilizarea energiei hidraulice a acumularilor prin pompaj se
bazeaza pe ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a fi
ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea
acesteia in energie cinetica.
Sunt alcatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior, putind

fi fiecare reprezentat de o acumulare.
In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in Sistemul
Energetic National (SEN) este cerere minima de energie.
Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare
numai in perioadele de cerere maxima, adica in perioadele de virf de
sarcina.
Avantajele acestui tip de amenajare sunt:
-imbunatatirea conditiilor tehnice si economice de exploatare a
centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina
-imbunatatirea conditiilor tehnice de exploatare a surselor de energie
eoliana in perioadele acestora de virf de productie
-cresterea fiabilitatii sistemului energetic national
-lipsa limitarii legate de conditiile hidrografice, putind fi amplasate in
apropierea consumatorilor si reducind costurile de transport si
distributie
-este singurul posibilitatea unica de stocare a energiei la scara mare.
Acumularile cu pompaj se clasifica dupa durata ciclului de pompare
(zilnic, saptaminal, sezonier), dupa modul de folosire a volumului de
apa pompat (in circuit inchis, in circuit deschis), dupa tipul de grupuri
utilizat (grupuri independente, grupuri ternare, grupuri binare).

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Energia hidraulica este regenerabila, se obtine cu randamente
ridicate, este curata, are un pret de cost scazut, se utilizeaza pentru
acoperirea cererii in perioadele de virf de sarcina, ceea ce o face sa
aiba un pret de vinzare ridicat.
b) Energia hidraulica este utilizata pe seama:
-debitelor riurilor si fluviilor,
-oscilatiilor periodice date de maree,
-valurilor si curentilor marini,
-pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
energie cinetica.
Intrebarea 2
a) Graficele de variatie a cererii de energie electrica sunt curbele de
sarcina ale sistemului energetic national
b) Zona de semivirf este acea portiune din curba de sarcina cuprinsa
intre sarcina golului de zi si sarcina golului de noapte. Aceasta se
poate acoperi in mod normal de centrale electrice care pot avea sarcina
diminuata pe parcursul golului de noapte.
Intrebarea 3
a) Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a
cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in
caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.
b) In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice
pot fi: centrale baraj, centrale cu derivatie, centrale subterane, centrale

cu baraj si derivatie.
Intrebarea 4
a) Oscilatiile periodice ale mareelor se produc datorita fortelor de
atractie exercitate de Soare si Luna.
b) Centrala mareo-motrice de estuar presupune existenta unei incinte
naturale obtinuta prin bararea unui glof sau a aunui estuar, in care se
va inmagazina apa in perioadele de flux pentru a o elibera in
perioadele de reflux.
Intrebarea 5
a)Principiul de functionare a acumularilor prin pompaj se bazeaza pe
ridicarea unei cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior
energie cinetica.
b) Avantajele acestui tip de amenajare sunt:
-imbunatatirea conditiilor tehnice si economice de exploatare a
centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina
-imbunatatirea conditiilor tehnice de exploatare a surselor de energie
eoliana in perioadele acestora de virf de productie
-cresterea fiabilitatii sistemului energetic national
-lipsa limitarilor legate de conditiile hidrografice, putind fi amplasate
in apropierea consumatorilor si reducind costurile de transport si
distributie
-posibilitatea unica de stocare a energiei la scara mare.

1. Stematiu, D, 2010 – Amenajari hidroenergetice, Ed.Conspress, Bucuresti.

DESCARCATORI HIDRAULICI SI DISIPATORI DE
ENERGIE
Cuprins
9.2. Descarcatori hidraulici
9.3. Disipatori de energie

 Definirea, clasificarea, functiile si descrierea solutiilor
constructive pentru descarctarori hidraulici
 Definirea, clasificarea, functiile si descrierea solutiilor
constructive pentru disipatori de energie
9.2. DESCARCATORI HIDRAULICI

Definitie Descarcatorii hidraulici (evacuatorii de ape mari) sunt
constructii hidrotehnice generale de evacuare-descarcare a apei din
bieful amonte in bieful aval de baraj, avind rol de asigurare a
functionarii in conditii de securitate atit a structurii cit si a zonei aval,

in sensul protejarii de consecintele avarierii sau de aparitia viiturilor
catastrofale.
Functii generale Descarcatorii hidraulici au urmatoarele functii generale:
-asigura devierea apelor pe perioada de constructie a barajului
-asigura reglarea nivelului apei in lac la prima punere sub sarcina a
barajului
-asigura reglarea nivelului apei in lac si descarcarea viiturilor fara a
depasi cota de inundabilitate a albiei aval pe perioada de exploatare a
acumularii
-asigura livrarea debitului de servitute aval
-asigura golirea lacului in ritm corespunzator in caz de avarie.
Clasificari In functie de pozitia lor in elevatie descarcatorii hidraulici
pot fi:
-de suprafata – in apropierea cotei de coronament a barajului
-de adincime – in apropierea nivelului mort al lacului de acumulare
-de semiadincime – la cote intermediare, situate intre cea a
descarcatorului de suprafata si cal a descarcatorului de adincime.
In functie de pozitia in plan descarcatorii hidraulici pot fi
amplasati:
-in corpul barajului
-in lacul de acumulare
-in versanti.
Functii specifice Functiile specifice fiecarui tip de evacuator sunt:
a)evacuatorii de suprafata: tranzitarea ghetii si plutitorilor
b)evacuatorii de semiadincime:
- realizarea amestecului apei in lac pe adincime in scopul
imbunatatirii calitatii acesteia si evitarii aparitiei stratificatiei
termice in lac
-evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj
c)evacuatorii de adincime:
-evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj
-spalarea aluviunilor depuse in lac
-furnizarea apei din „rezerva de fier” catre folosinte in caz de
seceta prelungita.
Solutii Evacuatorii de ape mari de suprafata pot fi realizati in mai
constructive multe variante constructive, solutia concreta alegindu-se in functie de
evacuatori de dimensiunile barajului si conditiile naturale morfologice si geologice
suprafata ale terenului natural.
Deversor frontal a)Solutia devesor frontal, amplasat in corpul barajului, utilizat in
general la baraje din beton, liber sau echipat cu stavile.

Descarcator sifon b)Solutia descarcator sifon, amplasat in corpul barajului, utilizat in

general la baraje din beton cu inaltimi de maxim 9 m, cu debite
specifice pe deversor de 5 – 10 m3/s si inaltime maxima de lama de apa
pe deversor de 1-1,2 m.
Este compus dintr-un deversor frontal acoperit cu o capota
etansa de metal sau beton armat, prevazuta cu conducte de
dezamorsare si nas aruncator aval.
Functionarea acestuia in regim de deversor liber sau conducta
sub presiune este in functie de nivelul apei in lac:
-atunci cind nivelul apei din lac depaseste cota deversorului
apare curgere peste acesta, lama de apa ce ajunge pe paramentul aval
este aruncata de nas in capota; in acest fel se pierde contactul apei in
curgere cu atmosfera, aerul existent intre capota si jet este antrenat,
aparind un vid partial;
-atunci cind tot spatiul dintre deversor si capota este ocupat de
apa sifonul este amorsat si functioneza ca o conducta sub presiune.
-la scaderea nivelului apei in lac, aerul patrunde prin conducta
de dezamorsare, coloana de apa se rupe si sifonul este dezamorsat,
curgerea facindu-se cu nivel liber, peste un deversor frontal.
Solutia are avantajul ca debitele evacuate sunt superioare unui
deversor frontal, dar are dezavantajul ca este o constructie susceptibila
la inghet, blocare cu plutitori, vibratii.
Descarcator canal c)Solutia descarcator canal, frontal sau lateral, se utilizeaza la barajele
la care morfologia terenului ofera o situatie avantajoasa amplasarii in
versant a acestor lucrari la cote apropiate nivelului normal de retentie
(NNR).
Este format dintr-un deversor, o zona de racord, un canal
rapid si o zona de debusare aval.
In cazul descarcatorului canal frontal, admisia apei la deversor

se face perpendicular pe axul barajului, pe cind in cazul descarcatorului
canal lateral admisia apei la deversor se face perpendicular pe versant,
adica paralel cu axul barajului.

a)frontal b)lateral
Descarcator palnie d)Solutia descarcator palnie, amplasat in lacul de acumulare, utilizat in
general la barajele din materiale locale, in situatia in care morfologia
terenului natural nu permite aplicarea solutiei cu descarcator canal.
Este format dintr-un turn partial suprateran, care are la
partea superioara un deversor circular (palnie), iar la partea inferioara,
subtraversind barajul, o galerie pentru debusarea apei din lac in emisar.
Zonele caracteristice sunt admisia, zona de racord I, put,
zona de racord II, galeria, zona de debusare aval.
Galeria este orizontala sau are o panta constructiva de 0,1%

si functioneaza cu grad de umplere la orice debit tranzitat.
Solutii evacuatori Evacuatorii de adincime si semiadincime pot fi realizati in
adincime si varianta constructiva:
semiadincime -conducta (atunci cind sunt amplasati in corpul barajului),
-galerie (daca sunt amplasati in versanti sau subtraverseaza barajul),
-goluri in turnul evacuatorului de ape mari de tip pilnie.
Ei functioneaza totdeauna sub presiune.
Conducta
Galerie
Goluri in turnul pilniei

Evacuatorii de adincime si semiadincime sunt echipati cu
organe de inchidere (vane) care se amplaseaza:
-in casa vanelor (caz conducte sau galerii)
-obtureaza direct fereastra de admisie practicata in turnul pilniei.
Casa vanelor
Casa vanelor poate fi pozitionata:
-in amonte (prima treime a conductei ssu galeriei) - are avantajul unei
lungimi mici de conducta sau galerie aflata permanent sub presiune,
avind insa un acces dificil.
-in aval (in apropierea zonei de debusare) – are avantajul unui acces
usor dar presupun o lungime mare de conducta sau galerie aflata
permanent sub presiune.
Detalii de executie
Pe lungimea pe care conducta sau galeria se afla permanent
sub presiune aceasta se prevede cu blindaj metalic.
In casa vanelor sunt prevazute doua organe de inchidere
pentru fiecare fir de in parte:
-vana de serviciu – cea cu ajutorul careia se executa manevrele curente
-vana de avarie – situata amonte de vana de serviciu, utilizata numai in
caz de avarie a vanei de serviciu.
Admisia apei se face printr-o zona profilata hidrodinamic,
usor evazata fata de sectiunea curenta, astfel incit viteza de acces a apei
sa nu depaseasca 1m/s; in aceasta sectiune se prevede un gratar rara
pentru a preveni blocarea evacuatorului cu putitori.
Zona de debusare aval este si ea profilata hidrodinamic,
astfel incit sa se asigure racordarea la lucrarile de disipare a energiei
curentului de apa evacuat din lac.

a) Ce reprezintă descarcatorii hidraulici?
b) Care sunt functiile specifice ale descarcatorilor hidraulici de

semiadincime?

c) Descrieti elementele componente si modul de functionare ale

descarcatorului hidraulic de suprafata de tip sifon.

Descarcatorii hidraulici sunt constructii hidrotehnice
generale de evacuare-descarcare a apei din bieful amonte in bieful
aval de baraj cu rol de asigurare a functionarii in conditii de securitate
atit a structurii cit si a zonei aval, in sensul protejarii de consecintele
avarierii sau de aparitia viiturilor catastrofale.
Descarcatorii hidraulici ca functii generale devierea apelor
pe perioada de constructie a barajului, reglarea nivelului apei in lac la
prima punere sub sarcina a barajului, reglarea nivelului apei in lac si
descarcarea viiturilor fara a depasi cota de inundabilitate a albiei aval
pe perioada de exploatare a acumularii, livrarea debitului de servitute
aval, golirea lacului in ritm corespunzator in caz de avarie.
In functie de pozitia lor in elevatie descarcatorii hidraulici
pot fi de suprafata, de adincime, de semiadincime. In functie de
pozitia in plan descarcatorii hidraulici pot fi amplasati in corpul
barajului, in lacul de acumulare, in versanti.
Functia specifica a evacuatorilor de suprafata este de
tranzitare a ghetii si plutitorilor; functiile specifice ale evacuatorilor de
semiadincime se refera la realizarea amestecului apei in lac pe
adincime, evacuarea a cel mult 10% din debitele de viitura in cazuri de
fenomen catastrofal sau avarie la baraj; functiile specifice ale
evacuatorilor de adincime se refera la evacuarea a cel mult 10% din
debitele de viitura in cazuri de fenomen catastrofal sau avarie la baraj,
spalarea aluviunilor depuse in lac, furnizarea apei din „rezerva de fier”
catre folosinte in caz de seceta prelungita.
Evacuatorii de ape mari de suprafata pot fi realizati in mai
multe variante constructive, solutia concreta alegindu-se in functie de
dimensiunile barajului si conditiile naturale morfologice si geologice
ale terenului natural.
Evacuatorii de adincime si semiadincime pot fi realizati in
varianta constructiva conducta, galerie sau goluri in turnul
evacuatorului de ape mari de tip pilnie. Ei functioneaza totdeauna sub
presiune. Acestia sunt echipati cu organe de inchidere (vane) care se
amplaseaza fie in casa vanelor (pentru conducte sau galerii), fie
obtureaza direct fereastra de admisie practicata in turnul pilniei.
9.3. DISIPATORI DE ENERGIE

Principii Descarcarea debitelor de viitura se face cu puteri foarte mari,
functionare concentrind importante energii cinetice excedentare. Acestea duc la
modificarea regimului de curgere aval de baraj datorita cresterii
capacitatii de antrenare a curentului ceea ce da nastere la afuieri aval.
In cazul terenurilor aluvionare nisipul, pietrisul, bolovanisul din albie
va fi antrenat, aparind eroziuni de ordinul a 1-5 ori inaltime barajului
in adincime si de 4 -20 ori inaltimea barajului in lungime. In cazul
terenurilor stincoase se produc dislocari ale fragmentelor si blocurilor

de stinca ajungind la 15 – 20 m adincime.
Disiparea acestei energii comporta transformarea energiei
cinetice suplimentare fata de energia cinetica corespunzataore
regimului natural de curgere aval. Disiparea energiei se desfasoara in
diferite forme: invingerea rezistentelor interioare din curentul de apa
(etalarea lamei de apa, aparitia vortexurilor), invingerea frecarilor
Disipator energie dintre aer si suprafata apei, erodarea albiei (pat si maluri).
Evitarea sau limitarea eroziunilor se realizeaza prin
prevederea unor constructii speciale, denumite disipatoare de energie,
care au rolul de a transforma o parte cit mai mare din energia apei
deversate prin frecare si forte interioare.
O solutie de disipare defectuoasa poate avea una dintre
urmatoarele consecinte in exploatare:
-aparitia gropilor de eroziune urmate de descoperirea fundatiilor si
pierderea stabilitatii lucrarilor anexa
-eroziunea malurilor cu degradarea folosintelor riverane
-eroziunea generala a albiei aval, urmata de scaderea nivelurilor aval.
Din punct de vedere hidraulic, cazurile in care se prevad
lucrari de disipare a energiei se pot grupa dupa natura fenomenului
de racordare a biefurilor in:
-lucrari de disipare a energiei asociate descarcatorilor de suprafata
-lucrari de disipare a energiei situate aval de descarcatorii de adincime
-lucrari de disipare a energiei situate in puncte de rupere de panta sau
Cazuri de debusare in albie a curentilor cu nivel liber.
conjugare a Conjugarea biefurilor se poate face, in functie de regimurile
biefurilor de curgere, fara salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
rapid, sau cu salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
lent. La rindul sau, saltul hidraulic se poate produce in doua moduri:
in regim de fund sau in regim de suprafata.
Regimul de fund apare cel mai frecvent la conjugarea
biefurilor si este caracterizat prin faptul ca lama deversanta este
dirijata pe paramentul aval spre fund. In aceasta situatie, vitezele de
curgere sunt mai mari in zona de fund decit in cea de suprafata. In
regimul de fund, saltul poate fi:
-salt in pozitie critica, atunci cind adincimea naturala a apei aval este
egala cu adincimea de iesire din salt:
-salt indepartat, atunci cind adincimea naturala a apei aval este mai
mica decit adincimea de iesire din salt

-salt apropiat, atunci cind adincimea naturala a apei aval este mai
mare decit adincimea de iesire din salt
Regimul de suprafata apare cind piciorul aval al deversorului este

curbat astfel incit la iesirea de pe parament lama de apa este dirijata
spre suprafata curentului. Vitezele vor fi mai mari la suprafata
curentului decit spre fund. In regim de suprafata, saltul poate fi:
-salt superficial liber, caracterizat de existenta unui virtej de fund la
piciorul barajului
-salt superficial inecat, caracterizat prin existenta simultana a unui

virtej de fund si a unuia superficial

Solutii constructive Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:

-radier aval de baraj
-bazin disipator simplu
-bazin disipator cu dinti
-bazin disipator cu radier inclinat

-prag vertical la piciorul aval al barajului
-bazin cilindric
Rizberma Energia reziduala a curentului la capatul aval al

disipatorului de energie fiind inca mare, se prevede o protectie usoara
si elastica a patului aval, denumita rizberma. Rolul functional este de
protejare a albiei in zona de tranzitie si disiparea prin frecare a
surplusului de energie a curentului. Rizberma trebuie sa fie rezistenta
si elastica pentru a putea prelua deformarile albiei aval, dar si
permeabila pentru a permite exfiltrarea debitelor din terenul de
fundare datorate infiltratiilor apei din bieful amonte.
Rizberma poate fi realizata din:
-dale si blocuri de beton (viteza admisibila pe patul albiei 6m/s)
-casoaie lestate (viteza admisibila pe patul albiei 4 m/s)
-gabioane (viteza admisibila pe patul albiei 5 m/s)
-anrocamente (viteza admisibila pe patul albiei 3,5 m/s)

-pereuri si saltele de fascine (viteza admisibila pe patul albiei 4 m/s)
Alegerea tipului de rizberma se face in functie de viteza

curentului, iar alcatuirea constructiva si dimensiunile depind de natura
patului albiei si disponibilul de materiale de constructie din zona.

a) Ce forme de disipare a energiei cunoaşteţi?
b) Care sunt cazurile in care se prevad lucrari de disipare?
c)Enumerati solutiile constructive de realizare a disipatorilor de

energie.

Disiparea energiei se desfasoara in diferite forme: invingerea
rezistentelor interioare din curentul de apa (etalarea lamei de apa,
aparitia vortexurilor), invingerea frecarilor dintre aer si suprafata apei,
erodarea albiei (pat si maluri).
Evitarea sau limitarea eroziunilor se realizeaza prin
prevederea unor constructii speciale, denumite disipatoare de energie,
care au rolul de a transforma o parte cit mai mare din energia apei
deversate prin frecare si forte interioare.
O solutie de disipare defectuoasa poate avea una dintre
urmatoarele consecinte in exploatare:
-aparitia gropilor de eroziune urmate de descoperirea fundatiilor si
pierderea stabilitatii lucrarilor anexa
-eroziunea malurilor cu degradarea folosintelor riverane
-eroziunea generala a albiei aval, urmata de scaderea nivelurilor aval.
Din punct de vedere hidraulic, cazurile in care se prevad
lucrari de disipare a energiei se pot grupa dupa natura fenomenului de
racordare a biefurilor in:
debusare in albie a curentilor cu nivel liber.
Conjugarea biefurilor se poate face, in functie de regimurile
de curgere, fara salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
rapid, sau cu salt hidraulic, atunci cind regimul de curgere aval este
lent. La rindul sau, saltul hidraulic se poate produce in doua moduri:
in regim de fund sau in regim de suprafata.

Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:
- bazin disipator simplu
- bazin cilindric
Energia reziduala a curentului la capatul aval al
disipatorului de energie fiind inca mare, se prevede o protectie usoara
si elastica a patului aval, denumita rizberma. Rolul functional este de
protejare a albiei in zona de tranzitie si disiparea prin frecare a
surplusului de energie a curentului.
Rizberma poate fi realizata, in functie de viteza admisbila pe
patul albiei) din dale si blocuri de beton, casoaie lestate, gabioane,
anrocamente, pereuri si saltele de fascine.

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Descarcatorii hidraulici sunt constructii hidrotehnice generale de
evacuare-descarcare a apei din bieful amonte in bieful aval de baraj cu
rol de asigurare a functionarii in conditii de securitate atit a structurii
cit si a zonei aval, in sensul protejarii de consecintele avarierii sau de
aparitia viiturilor catastrofale.
b) Functiile specifice ale evacuatorilor de semiadincime se refera la
realizarea amestecului apei in lac pe adincime, evacuarea a cel mult
10% din debitele de viitura in cazuri de fenomen catastrofal sau avarie
la baraj.
c) Descarcatorul sifon este compus dintr-un deversor frontal acoperit
cu o capota etansa de metal sau beton armat, prevazuta cu conducte de
dezamorsare si nas aruncator aval.
Functionarea acestuia are urmatoarele faze:
-atunci cind nivelul apei din lac depaseste cota deversorului apare
curgere peste acesta, lama de apa ce ajunge pe paramentul aval este
aruncata de nas in capota; in acest fel se pierde contactul apei in
curgere cu atmosfera, aerul existent intre capota si jet este antrenat,
aparind un vid partial;
-atunci cind tot spatiul dintre deversor si capota este ocupat de apa
sifonul este amorsat si functioneza ca o conducta sub presiune.
-la scaderea nivelului apei in lac, aerul patrunde prin conducta de
dezamorsare, coloana de apa se rupe si sifonul este dezamorsat,
curgerea facindu-se cu nivel liber, peste un deversor frontal.
Intrebarea 2
a) Forme de disipare a energiei sunt: invingerea rezistentelor interioare
din curentul de apa (etalarea lamei de apa, aparitia vortexurilor),
invingerea frecarilor dintre aer si suprafata apei, erodarea albiei (pat si
maluri).
b) Cazurile in care se prevad lucrari de disipare a energiei se pot grupa

dupa natura fenomenului de racordare a biefurilor in:

debusare in albie a curentilor cu nivel liberc)
c) Solutiile constructive pentru disipatorii de energie sunt:
- bazin disipator simplu
- bazin cilindric

3. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
4. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.

Hidro 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hidro 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare nr. 7

7.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 7

7.2. DEFINITII, CLASIFICARI, IMPORTANTA

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 1

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

b) Cum se clasifică caile navigabile dupa importanta?

c) Enumerati crietriile dupa care se clasifica porturile.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Porturile se pot clasifica in functie de asezarea geografica,

7.3. CAI NAVIGABILE

Deplasamentul este gabaritul volumului de apa dislocuit de o

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 3

Adincimea navigabila este adincimea intregului sector

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 4

Alimentarea ecluzei trebuie sa se realizeze intr-un interval de

Pod canal Pentru supratraversari ale canalelor peste cai de

Pentru subtraversari ale cananelor pe sub cai de comunicatii

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 5

Test de autoevaluare – Intrebarea 2

b) Cum se stabileste gabaritul de navigatie pe orizontala?

c) Descrieti solutiile posibile de realizare a sistemului de alimentare cu

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Sistemul de alimentare poate fi frontal sau distribuit. Sistemul

Teritoriul b)teritoriul – reprezentind suprafata de teren aferenta portului, formata

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 7

Test de autoevaluare – Intrebarea 3

b)Prezentati asemanarile si deosebirile dintre rada portului si bazinul

c) Descrieti modul de functionare a unui doc plutitor.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

acostare si danele de acostare.

7.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 9

7.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;

Unitatea de învăţare nr. 8

8.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 8

8.2. ENERGIA HIDRAULICA

Energia hidraulica este curata, deoarece nu produce deseuri sau

b) Care sunt modaltatile de utilizare a energiei hidraulice?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 11

8.3. ENERGIA ELECTRICA

In decursul unui an valorile maxime se inregistreaza in lunile

Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice, definite pe

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 12

Test de autoevaluare – Intrebarea 2

b) Definiti zona de semivirf si precizati modul de acoperire a acestei

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

8.4. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A CURSURILOR DE APA

-camera/castelul de echilibru, constructie ce are rol de echilibrare

-centrale cu baraj si derivatie

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 14

b) Care sunt tipurile de centrale hidroelectruce in functie de modul de

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

8.5. UTILIZAREA ENERGIEI HIDRAULICE A MAREELOR

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 15