SUBIECTE DE SINTEZA

Seminar ESP - 1

1. Numiti principalele caracteristici fizice care determina functionalitatea unui port.

R: Principalele caracteristici fizice, care determina functionalitatea unui port sunt:
• adâncimea apei,
• nivelul protectiei furnizat navelor la dana sau la ancora,
• teritoriul disponibil pentru dezvoltarea portului,
• legaturile cu hinterlandul (zona din spatele unui port de mărfuri, regiune în
spatele unui port din care provin produsele exportate sau în care se expediază
mărfurile importate).

2. Definiti drumurile de cabotaj

• R: Drumurile de cabotaj leaga, in general, intre ele, porturile aceleiasi tari.
Transportul de cabotaj este transportul de-a lungul coastelor, la maxim 100 mile distanta
de limitele apelor teritoriale.

3. Caracterizati drumurile de cabotaj.

R: Cabotajul poate fi:
- national – intre porturile aceleiasi tari;
- international – intre porturile diferitelor state.

4. Caracterizati porturile dupa asezarea geografica.

• R: Porturile maritime se pot clasifica dupa mai multe criterii :
Dupa asezarea geografica:
- porturi de litoral - sunt situate pe malul marilor si oceanelor, pe continente sau
insule;
- porturi maritime-fluviale - sunt situate la gurile fluviilor sau pe sectoarele
maritime ale acestora.
5. Definiti senalul navigabil
R: Zona continua a caii navigabile cu raze ce nu coboara sub o anumita limita si care
permite navigatia vaselor intr-un sens sau altul, cu sau fara incrucisare, se numeste senal
navigabil.

Seminar 2

1. Care sunt conditiile ce trebuie sa indeplinească amplasamentul pentru realizarea

unui port?
R: Condiţiile ce trebuie să le indeplinească amplasamentul pentru realizarea unui port
sunt:
- un loc sigur de adăpost pentru nave;
-un teritoriu adecvat pentru tranzacţiile comerciale;
-amplasat intr-un loc cu climat favorabil;
-posibilitatea executării de amenajări portuare;
- apropiat de centre;
- posibilitatea ca statul să exercite un control riguros navelor
şi o supraveghere vamală asupra mărfurilor.

2. Care sunt elemente constitutive ale oricarui port modern?

R: Orice port modern are următoarele elemente constitutive:
• acvatoriul;
• rada portului;
• construcţiile exterioare de apărare a portului;
• frontul de acostare;
• teritoriul portului;
• suprastructura şi infrastructura portuară.

3. Caracterizati frontul de acostare sau frontul de cheiuri (def, tipuri si conditii)

R: Frontul de acostare sau frontul de cheiuri (lungimea tuturor cheurilor dintr-un
port) cuprinde totalitatea amenajărilor executate de-a lungul conturului acvatoriului
portuar destinat:
• acostării navelor,
• executării operaţiunilor de incărcare/descărcare a mărfurilor,
• pentru tranzitul de pasageri.
Frontul de acostare poate fi format:
• exclusiv din cheiuri cu parament vertical,
• combinaţii de cheiuri,
• din amenajări simple la o plajă deschisă sau la un ţărm fluvial.
 Fronturile de acostare sunt construite din ansamblul cheiurilor de acostare şi
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• să permită accesul navelor la orice dană, precum şi plecarea pe orice fel de vreme
; • să aibă lungime suficientă pentru acostarea navelor;
• adâncimea apei la fronturile de acostare să permită apropierea şi acostarea în siguranţă,
cu rezerva de adâncime necesară până la încărcarea maximă a navelor
; • să aibă în dotare suficiente mijloace şi instalaţii de acostare şi lagăre, babale, etc.
Amenajările interioare ale porturilor se prezintă sub următoarele aspecte:
• fronturi de acostare deschise;
• bazine;
Fronturile de acostare deschise sunt, de fapt, cheiuri de piatră sau de lemn, unul de-a
lungul altuia şi se construiesc mai ales, în porturile unde configuraţia coastei permite
înşirarea lor şi mai ales în porturile fluviale sau maritime fluviale unde ele se pot întinde
de-a lungul fluviilor pe ambele maluri, (Galaţi,, Londra, Avers, Hamburg). Sunt
economice din punct de vedere al construcţiei lor dar, din cauza lungimii lor, întind mult
liniile de comunicaţii care fac legătura dintre port şi interior.

4. Enumerati construcţiile industriale pentru punerea in mişcare mărfurilor şi a

navelor?
R: Construcţiile industriale pentru mişcarea mărfurilor şi a navelor sunt:
- Buncăre ,
- Depozite,
- Silozuri ,
- Rezervoare
- Platforme acoperite şi descoperite,
- Staţii de prelucrare,
- Ateliere de reparaţii, etc.

Seminar 3

1. Definiti expresia afluirea mărfurilor si precizati cele trei tiputi de rute în

transportul mărfurilor în port.
R: Toate marfurile trebuie sa treaca prin sistemul de manipulare a marfurilor de la nava
la cheu de unde acestea se pot repartiza pe mai multe rute. Această acţiune de deplasare a
mărfurilor către un punct dinainte stabilit se numeşte afluirea mărfurilor. Există trei
tiputi de rute în transportul mărfurilor în port:
a. ruta indirectă – înainte de expedierea în exteriorul portului, mărfurile sunt depozitate o
perioada semnificativa de timp. Depozitarea poate fi facuta într-o magazie de tranzit sau
pe o platforma de depozitare acoperita sau descoperita. Mărfurile vor fi expediate treptat
cu mijloacele de transport rutiere sau feroviare.
b. ruta semi-directă – Mărfurile sunt depozitate temporar deoarece sistemele de transport
feroviar si/sau rutier nu le pot prelua imediat. Livrarea se poate face dupa o perioada
relativ scurta de timp. Depozitarea temporara poate fi facuta: direct pe cheu, în barje,
vagoane descoperite, remorci etc.
c. Ruta directă – Mărfurile se încarca direct în mijloacele de transport rutier si/sau feroviar
sau în barje. Aceasta ruta, cu rare exceptii, este de cele mai multe ori defavorabila si
destul de greu de pus în practica.
Cauze:
- capacitatile de preluare ale mijloacelor de transport terestre,
- timpii necesari incheierii formalitatilor si documentelor de expediere a
marfurilor.

2. Precizati principalele instalatii si utilaje specifice cu care se realizeaza manipularea

marfurilor in port.
R: Manipularea marfurilor se realizeaza cu instalatii si utilaje specifice. În functie de
tipurile de marfuri, terminalele specializate detin instalatii si utilaje adecvate pentru tipul
de marfa pe care il opereaza.
1. Macaralele de cheu
Sunt cele mai comune instalatii portuare.
Opereaza atât cargourile cât si unele nave specializate.
Macaralele de cheu se pot clasifica în două categorii:
- macarale fixe,
- macarale mobile.
Mobilitatea macaralelor de cheu este limitată de deplasarea numai de-a lungul frontului
de acostare.
2. Podurile de transbordare
Sunt instalaţii portuare complexe. Deservesc danale mineraliere, metalurgice şi
terminalele de containere.
Caracteristici tehnice :
- pot deservi depozite adânci cu materiale granulate, în vrac,
materiale feroase sau lemn rotund;
- productivitatea lor este de la ordinul sutelor de tone/h ;
- capacitate de ridicare în siguranţă;
- rază maximă de acţiune.
3. Automacarale mobile
Sunt instalaţii de ridicat montate pe saşiuri, şi se utilizează:
- în danele neamenajate cu instalaţii portuare de
transbordare a mărfurilor;
- în operarea mărfurilor de pe mijloacele de transport
terestre, în zonele portuare de depozitare.
 Principalele caracteristici
• capacitatea de ridicare în siguranţă;
• raza de acţiune;
• înălţimea de ridicare;
• lungimea braţului;
• viteza de deplasare a instalaţiei,
• viteza de manevrare verticală a sarcinii,
• viteza de rotaţie.
4. Macarale plutitoare
Sunt instalaţii portuare cu mobilitate mare, destinate în principal transbordării de mărfuri
şi manevrării de greutăţi în zone izolate, lipsite de amenajări.
Pot fi utilizate pentru:
- operaţiunile de transbordare de la o navă la alta în raza portului;
- la operarea navelor acostate la cheu, când greutatea unor piese depăşeşte capacitatea
de ridicare în siguranţă a macaralelor de cheu sau a podurilor de transbordare;
- în operaţiunile hidrotehnice,
- în şantiere navale, etc.
Sunt montate pe pontoane autopropulsate sau nepropulsate.
5. Utilaje portuare de operare
Utilajele portuare de operare constituie mijloace auxiliare de transbordare a marfurilor, cu
autonomie sporita şi raza mare de actiune.
Cele mai raspândite utilaje portuare sunt:
- electro si autostivuitoarele,
- autoîncarcatoarele,
- transportoarele – stivuitoare.

3. Precizati subactivitatile principale in cadrul activitatii de transfer portuar.

• R: Subactivitatile principale in cadrul activitatii de transfer portuar sunt urmatoarele:
- introducerea navelor in port;
- repartizarea navelor la danele de operare.
- repartizarea resurselor umane si materiale in operarea navelor ;
- sosirea, depozitarea si expedierea marfurilor in/din port.

Seminar 4

1. Definiti fazele principale ale dezvoltării unui port.

R: Fazele principale ale dezvoltării unui port, de la portul tradiţional la portul actual
modern sunt:
Faza I - Porturile tradiţionale. Primele porturi au fost simple adăposturi naturale,
situate fie pe litoral, fie pe estuarele mărilor, fluviilor sau râurilor care asigurau totodată
şi un acces facil spre interiorul ţării. Porturile naturale nu puteau însă satisface
 necesităţile crescânde ale navigaţiei fapt care a conferit construcţiilor hidrotehnice
portuare o importanţă hotărâtoare.
Faza a II-a - Dezvoltarea terminalelor pentru vrac solid. Pentru a asigura servicii
corespunzătoare unui număr din ce în ce mai mare de nave cu dimensiuni sporite,
porturile îşi amenajează şenale navigabile, îşi modernizează echipamentul de manipulare
a mărfurilor, îşi măresc spaţiile de depozitare şi îşi dezvoltă potenţialul industrial.
Faza a III-a - Apariţia terminalelor pentru mărfuri lichide în vrac şi a mărfurilor
unitizate. Consumul sporit de combustibil lichid şi dezvoltarea transportului de mărfuri
petrolifere au influenţat dezvoltarea porturilor făcând ca acestea să-şi dezvolte terminale
specializate pentru acest tip de mărfuri.
Faza a IV-a - Dezvoltarea terminalelor multifuncţionale. Portul modern (de generaţia
a IV) reprezintă o unitate economică tot mai complexă, caracterizată prin activităţi şi
servicii specializate tradiţionale (incarcărea descărcarea navelor), industriale,
administrative şi comerciale, de logistică şi distribuţie.

2. Precizati principalele sistemele organizatorice portuare la intrarea in port.

R: Portul este un sistem operaţional complex format din mai multe sisteme şi
subsisteme.
La intrarea în port:
Sistemul de asigurare a navigaiei, format din geamanduri, balize, aliniamente, faruri
plasate in poziii convenabile si a căror absenǎ ar periclita sigurana navei, incǎrcǎturii
şi echipajului
Locul de ancoraj sigur in care navele aşteaptă rândul la dana de operare când portul
este aglomerat, când amplitudinea mareei nu permite intrarea in bazine şi când nava
este reinută in carantină sau pentru formalitǎi.
Sistemul de pilotaj, care in majoritatea porturilor este nu numai necesar, dar şi
obligatoriu.
Sistemul de dragaj de control şi de intreţinere a adâncimilor a cǎilor de acces şi in
bazinele de manevră la danele de operare, care să permită accesul în siguranţǎ al
navelor.
Sistemul de ecluze existent in porturile cu maree, care asigurǎ o adâncime
corespunzătoare a apei in bazinele portuare la mareea joasǎ (LW) .
Sistemul de remorcaj prin care se asigurǎ remorcherele destinate manevrei navelor in
porturi
Modul de organizare şi funcţionare a fiecăruia din sisteme şi subsisteme are o influenţǎ
hotăratoare in reducerea timpului de operare a navelor in port, iar pe ansamblu se asigură
un trafic mai ridicat al
mărfurilor, sporind importanta portului in general.
3. Precizati principalele sistemele organizatorice portuare pentru operarea navelor in
dana.
R: Pentru operare navei la danǎ:
Sistemul cheiurilor frontului de acostare pentru operare, format din dane amenajate
şi dotate cu cele mai moderne instalaii de transbordare.
Sistemul de dane specializate - terminale pentru operarea navelor.
Sistemul de amarare a navelor (sistemul legăturilor de nave), cuprinzând atât
dispozitivele de amarare (babale de cheu) cât şi echipele de lucru asigurate de port.
Sistemul utilajelor şi mijloacelor de transport portuar constituit din mijloace mobile
care preiau sau transferǎ marfǎ spre mijloacele fixe.
Sistemul muncitorilor portuari (docheri si mecanizatori), constituii in echipe în vederea
manipulării mărfurilor (manual sau mecanizat) transbordate la/ de la navǎ.
Sistemul de depozitare, care cuprinde magazii, depozite, platforme descoperite, silozuri,
rezervoare etc. destinate asigurării condiiilor de păstrare cantitativǎ şi calitativǎ a
mărfurilor.

4. Definiti portul comercial maritim.

• R: Portul comercial maritim se poate defini, in sensul cel mai general, ca o zona de
tarm special amenajata, in care se intalnesc, imbinandu-se, caile de transport maritime cu
cele terestre si unde are loc schimbul permanent si organizat de marfuri in ambele
sensuri, de pe mare pe uscat si invers. Portul maritim este un puternic nod de comunicatii,
avand ca activitate principala transbordarea marfurilor.

5. Determinati principalii indicatori care evidentiaza calitatea activitatilor desfasurate

in terminalele navale.
R: Principalii indicatori care evidentiaza calitatea activitatilor desfasurate in terminale de
tip naval sunt:
- marfurile tranzitate;
- marfurile manipulate;
- coeficientul de manipulare a marfurilor;
- timpul de stationare al navelor, respectiv timpul de stationare la expediere-sosire;
- productivitatea constructiilor si instalatiilor (productivitatea anuala a
danelor, a utilajelor, etc);
- coeficientii de utilizare a danelor si a instaltiilor;
- timpul mediu de operare a unei nave;
- gradul total de ocupare a danei;
cheltuieli anuale, respectiv venituri.
 Seminar 5

1. Definiti expresia “libera practică” si explicat modul de obtinere a acesteia.

• R: La sosirea navei în radă, comandantul trebuie să anunţe organele portuare pentru a
primi din partea acestora dreptul de a acosta la dană. Aprobarea dată de organele portuare
de a opera în portul respectiv se numeşte “libera practică”. Aceasta se acordă după ce
nava a fost inspectată de organele sanitare, vamale şi grănicereşti.

2. Enumerati Instituţiile şi organele de control existente în porturi.

R: Instituţiile şi organele existente în porturi sunt:
• Administraţii ale porturilor şi ale căilor navigabile
• Port State Control
• Capitania portului
• Organul vamal portuar
• Organele serviciului sanitar al portului
• Serviciul de paza a frontierei si de emigrare
• Oficii consulare
• Agentul navei

3. Definiti si explicati rolul agentului unei navei .

R: Pentru reprezentarea intereselor comerciale ale navelor in port si in vederea operării
navei in cele mai bune condiţii, pe timpul staţionarii navei intr-un port se recurge la
serviciile unui agent angajat de armator (compania de navigaţie), persoana specializata in
activitatea de agenturare a navelor (persoana juridica, reprezentant al unei agenţii
maritime).
Activitatea de agenturare a navei se desfasoara pe baza unui mandat pe care armatorul
îl acorda agentului sau pentru a-l reprezenta sau a acţiona in numele sau in diferite
activitati comerciale dintr-un port. Agenturarea navelor se efectuează numai de agenţi
economici specializaţi şi autorizaţi în acest sens, denumiţi agenţi, persoane juridice care
îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu O.G. 22/1999 privind administrarea porturilor
şi serviciile în porturi .
Agentul este singurul îndreptăţit să reprezinte nava, precum şi pe comandantul,
proprietarul sau operatorul acesteia în faţa:
- autorităţilor publice,
- a administraţiilor,
- a tuturor agenţilor economici care prestează servicii pentru navă, echipaj, proprietar sau
operator .
Acţionează în limitele mandatului de împuternicire dat de aceştia.
Agentul are obligaţia să asiste nava şi pe comandantul acesteia în toate acţiunile sale, de
la sosire şi până la plecarea din port.
 Agentul este obligat să acorde asistenţă tuturor reprezentanţilor autorităţilor publice în
raporturile acestora cu nava.
Orice vizită la navă a reprezentanţilor autorităţilor publice se va face numai în prezenţa
agentului.
Agentul are obligaţia să aducă la cunoştinţă comandantului navei agenturate:
- prevederile legale aplicabile din domeniul transportului naval,
- activitatea autorităţilor publice şi administraţiilor,
- ordinele şi dispoziţiile autorităţilor locale, care acţionează în porturi şi pe căile
navigabile.
Pentru navele pe care le agenturează, agentul garantează plata:
- tarifelor,
- a taxelor,
- a celorlalte cheltuieli portuare;
stabilite:
- în conformitate cu reglementările în vigoare
- sau prevăzute în contractele încheiate
către:
- autorităţile publice,
- administraţiile portuare,
- agenţii economici care prestează servicii de siguranţă.
Pentru serviciile de agenturare prestate agentul percepe tarife.

4. Explicati rolul capitaniei protului.

R: . Căpitănia portului
Constituie autoritatea maritimǎ în port. Are următoarele atribuţii principale:
- exercita controlul, supravegherea si coordonarea navigaţiei in zona de jurisdicţie
a portului, cu scopul de a asigura ordinea si securitatea navigaţiei pentru navele sub
pavilion naţional si străin;
- controlează navele si echipajele acestora cu privire la respectarea convenţiilor
internaţionale si a legislaţiei naţionale;
- elaborează norme referitoare la navigaţie, serviciul la bordul navelor si
calificarea personalului navigant;
- ţin evidenta navelor si coordonează mişcarea navelor in port, rada si pe căile
navigabile din zona de responsabilitate;
- coordonează toate operaţiunile de intervenţie in caz de pericol in porturi sau
pentru salvarea pe mare in zona de jurisdicţie a statului (portului).

5. Definiti si prezentati formele de stabilire ale navlurilor.

R: Navlul este preţul pe care navlositorul îl plăteşte armatorului pentru deplasarea
mărfurilor dintr-un port în altul, pe ruta cea mai scurtă, cu diligenţa cea mai rezonabilă.
 Piaţa navlurilor nu este uniformă. Ea este constituită din mai multe subpieţe ce nu sunt
dependente una de alta şi care pot evolua în mod diferit.
Ea este determinată de cererea şi oferta de nave din anumite regiuni.
Formele de stabilire a navlului
1.navlul se stabileşte de regulă sub forma unei sume de bani pe tona metrică, tona
lungă
sau metrul cub;
2.navlul se mai poate stabili sub forma unei sume globale pe toată capacitatea navei. De
obicei, această variantă se foloseşte atunci când nava este angajată să încarce până la
capacitatea maximă;
3.navlul mai poate fi stabilit şi pe unitatea de timp (zi sau lună) şi atunci poartă numele
de chirie;
4.preţurile de transport cu navele de linie apar sub formă de tarife pe tona metrică sau
metrul cub, şi ele sunt publicate pe diferite relaţii.
5.navlul mai poate fi şi sub forma unui procent din valoarea mărfii – ad valorem.

6. Unităţile de inspecţie şi control ce verifica mai exact intr-o actiune de verificare in

cazul marfurilor?
R: Inspectia marfurilor:
- Verificarea calitatii si a proprietatilor fizico- chimice,
- Verificare dimensionala,
- Verificarea conditiei marfii sosite in port inainte de descarcare,
- Verificarea specificatiei ambalaj/marcaj
- Verificarea statistica a defectelor mecanice de suprafata ,
- Controlul manipularii marfii in cursul descarcarii,
- Inspectia calitativa a incarcarii ( stivuire, amarare).
Inspectii speciale ale navelor si marfurilor:
Au scop reducerea riscurilor speciale, specifice anumitor marfuri, pentru echipaje,
lucratori portuari, nave, marfuri si structuri portuare.
Cele mai cunoscute teste sunt:
- "NON RADIOACTIVITY " test
- "NON EXPLOSION SAFETY" expertise .

7. Realizati o scurta paralela intre unitatile de transport (rutier, feroviar, aerian, prin
conducte).
R: Portul este un nod de transfer intermodal.
Transferul mărfurilor de pe teritoriul portuar în hinterland se realizează prin intermediul
unor unităţi de transport terestru sau (mai rar) aerian.
Transportul terestru este cea mai răspândită formă de transport.
Transportul terestru este reprezentat de:
 - Transport feroviar,
- Transport rutier,
- Transport prin conducte de gaz sau petroliere.
1. Transportul feroviar – TF
TF ocupă în traficul mondial locul 2 după transportul naval, din punctul de vedere al
volumului de mărfuri transportate.
TF au păstrat avantajele faţă de alte modalități de transport:
- Asigurarea unui flux continuu ce permite o aprovizionare ritmică;
- Obținerea unei regularități din punctul de vedere al timpului de
transport;
- Realizarea unei integrități mai mari a mărfurilor în timpul transportului;
- O anumită siguranță în privința primirii mărfurilor, deoarece societățile
de transport feroviar sunt, în mare parte, întreprinderi de stat;
- Simplitatea expedierii mărfurilor şi cunoaşterea din timp a tarifelor.
2. Transportul rutier – TR
• TR efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și persoanelor cu ajutorul autovehiculelor -
mijloace de transport autopropulsate. Ca particularitate autovehiculele dispun de o mare
mobilitate, putând fi întrebuințate, pe orice fel de drum.
• TR oferă posibilitatea încărcării mărfii direct de la punctul de expediere şi descărcarea ei
direct la punctul de destinație, fără transbordări şi manipulări suplimentare.
• Mijloacele de transport auto se deplasează cu viteze mari. Ele se pot pregăti rapid şi uşor
în vederea efectuării transportului, necesitând cheltuieli reduse în acest scop.
• Transportul auto oferă cea mai mare eficienţă pe distanţe scurte.
3. Transportul prin conducte - TC
• Cel mai utilizat mod de transport pentru gaze şi lichide.
• Principalele avantaje economice sunt:
- functionarea în mod continuu;
- regularitate în transport;
- necesita o exploatare simpla si comoda;
- pe conducte se pot pompa succesiv diferite lichide;
- elimina în mare parte pierderile de produse;
- fata de celelalte sisteme de transport, întreaga energie este utilizata numai pentru
vehicularea produsului.

Seminar 6 & 7

1. Definiti VTS – vessel traffic service

R: VTS – vessel traffic service
• Serviciul de monitorizare a traficului este un serviciu pe care îl organizeaza autoritatile
portuare pentru monitorizarea, dirijarea si avizarea miscarii navelor în zona portuară.
Este similar cu serviciul de trafic aerian din aeroporturi

2. Explicati rolul Serviciului de monitorizare a traficului (VTS).

R: Serviciul VTS poate asigura urmatoarele servicii si facilitati:
1. serviciul de informare, furnizeaza în timp util, la cerere sau ori de cate ori
situatia impune informatii relevante pentru zona VTS referitoare la:
- traficul din zona;
- situatia meteorologica locala;
- zonele si facilitatile de ancorare în rada;
- pericole si/sau restrictii de navigatie;
- orice alte informatii relevante necesare navelor.
2. serviciul de asistenta, asigura la cerere sau ori de cate ori se impune, asistenta
navelor aflate în trafic în zona VTS si monitorizarea efectelor în situatii de:
- trafic intens si vizibilitate redusa ;
- conditii meteorologice nefavorabile ;
- potential pericol, etc.
3. serviciul de organizare trafic, asigura organizarea si controlul traficului prin
furnizarea de informari, avizari si recomandari navelor, in scopul prevenirii situatiilor
potential periculoase in trafic, a incidentelor si accidentelor de navigatie in zona VTS.

3. Care sunt principalele servicii oferite de VTS?

R: Serviciul de informare, Serviciul de asistenta si Serviciul de organizare traffic.

4. Precizati care sunt principalele servicii de remorcaj .

R: Remorcherele sunt utilizate pentru urmatoarele actiuni:
- operatiuni de remorcaj
- operatiuni de salvare
- prevenirea si limitarea poluarii cu hidrocarburi
- stingerea incendiilor (cu apa, spuma, praf)
- spargerea ghetii
- asigurarea serviciilor portuare sau port-rada.

5. Precizati principalele operatiuni ale navelor in rada portului.

R: Operaţiuni ale navelor în radă:
- stationarea la ancora sau la geamandura de cap mort,
- aprovizionarecu apa, alimente, combustibil, materiale,
- efectuarea controlului sanitar,
- obtinerea documentelor de transport,
 -executarea unor lucrari de intretinere si reparatii etc.

6. Definiti termenul “stramtoare” si explicati pe scurt cum se realizeaza navigatia in

interiorul lor.
• R: Strâmtoarea este definită ca fiind fâşia îngustă de apă care leagă două mări sau
oceane şi se află intre două porţiuni de uscat apropiate.
În stabilirea regimului juridic al strâmtorilor se face distincţie intre stramtorile care
constituie căi de navigaţie internaţională şi cele care nu prezintă acest interes.
Strâmtorile care nu sunt folosite in mod obişnuit in scopul navigaţiei internaţionale au
regimul mării teritoriale sau al apelor interioare in funcţie de lăţimea lor.
Strâmtorile care servesc navigaţiei internaţionale sunt deschise navigaţiei tuturor statelor,
in baza unor reglementări bilaterale sau multilaterale.
Navigatia prin stramtori navigabile se face cu ajutorul:
- hartilor,
- cartilor pilot,
- avizelor pentru navigatori,
- instructiunilor specifice fiecarei stramtori sau canal,
-instructiunilor pilotului, in zonele pilotate.
Pozitia navei se determina la intervale mici de timp. Se utilizeaza repere costiere care
conduc la cunoasterea pozitiei navei rapid si cu cea mai mare precizie. Aceste repere
costiere sunt:
- Faruri
-Elemente de relief
-Constructii importante.
 GRILE SI A/F DIN CURSURILE PPT

1. Loc amenajat pentru acostarea vaselor de-a lungul cheiurilor unui port sau, mai rar, în
mijlocul unei ape navigabile, se numeşte:
a) şenal navigabil
b) Cale navigabilă
c) dană
d) hinterland
2. Zona din spatele unui port de mărfuri, regiune în spatele unui port din care provin produsele
exportate sau în care se expediază mărfurile importate, se numeşte:
a) dană
b) cale navigabilă
c) hinterland
d) şenal navigabil.
3. După destinaţie, porturile maritime se clasifică în:
a) mondiale, internaţionale şi naţionale
b) comerciale, militare şi speciale
c) Cu caracter unitar şi cu caracter complex.

4. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Caracteristicile functionale ale porturilor sunt:
- zona de amplasare,
- modul de realizare ainfrastructurii,
- adaptabilitatea la cerintele comertului international actual,
- adaptabilitatea la noile tipuri de mijloace de transport. (A)

5. Care sunt condiţiile ce trebuie să le indeplinească amplasamentul pentru realizarea unui port?
a) un loc nesigur de adăpost pentru nave
b) un teritoriu neadecvat pentru tranzacţiile comerciale
c) apropiat de centre
d) amplasat intr-un loc cu climat nefavorabil.

6. Ansamblul de unităţi specializate, situate imediat inapoia frontului de operare, destinate să

facă legătura nemijlocită cu instalaţiile de pe cheiuri, se numeşte:
a) dane specializate
b) cale navigabilă
c) hinterland
d) şenal navigabil.
e)
7. In funcţie de înălţimea mareei, bazinele portuare pot fi:
a) operative,
 b) bazine de manevră,
c) bazine cu destinaţii specifice
d) bazine deschise.

8. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Stabilirea amplasamentului, modul de elaborare al planului general şi de sectorizare
pentru un port se efectuează pe baza unor comparaţii tehnico-economice a mai multor variante de
amplasare. (A)
9.Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:
Binta este un inel de oţel ce se montează pe cheu, pentru legarea ambarcaţiunilor mici.
(F)

10.Dana, ca subsistem de transfer are un:

a) caracter complex
b) caracter dinamic
c) caracter deschis
d) caracter social.

11. Cele mai raspândite utilaje portuare de operare sunt:

a) Macaralele de cheu
b) Podurile de transbordare
c) Electro si autostivuitoarele.

12. Există trei tipuri de rute pentru transportul mărfurilor într-un port. Precizaţi varianta greşită:
a) rute indirecte,
b) rute de manevră,
c) rute directe
d) rute semi-directe.

13. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Managementul de reglare a interfetei dintre sistemul de transport si subsistemul de
transfer portuar, poate fi realizata daca sunt corelate capacitatile de manipulare, preluare si
reexpediere. (A)

14.Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Depozitul de înmagazinare are rolul de a crea stocuri de echilibrare a disproportiei dintre
capacitatea mare a navelor fata de capacitatile mijloacelor de transport terestre. (F)

15.Dezvoltarea terminalelor pentru vrac solid, corespunde cărei faze de dezvolare a porturilor?
a) Fazei I
 b) Fazei II
c) Fazei III
d) Fazei IV

16. Elementele principale ale transportului naval sunt:

a) nava
b) portul
c) marfa
d) toate.

17.Principalii indicatori care evidentiaza calitatea activitatilor desfasurate în terminale de tip

naval sunt:
a) timpul mediu de operare a unei nave
b) dimensionarea proceselor tehnologice şi a echipelor de lucru,
c) dotarea cu mijloace de identificare automată a mijloacelor de transport

18. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Modul de organizare şi funcţionare a fiecăruia din sistemele şi subsistemele portuare are
o influenţǎ hotăratoare in reducerea timpului de operare a navelor in port, iar pe ansamblu se
asigură un trafic mai ridicat al mărfurilor, sporind importanta portului în general. (A)

19.Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

În Portul Constanta exista cinci terminale Ro-Ro echipate adecvat pentru operarea
oricarui tip de vehicul. (F)

20. În shipping există mai multe pieţe împărţite pe domenii. Care sunt acestea?
1. Piaţa navlului
2. Piaţa vânzărilor-cumpărărilor de nave
3. Piaţa construcţiilor de nave
4. Piaţa demolărilor de nave
5. Toate

21. În cazul unei nave angajată în sistem „tramp” se navigă:

a) mai rar;
b) neregulat;
c) pe destinaţii precis determinate;
d) cu respectarea unui traseu.

22. Din elementele de bază ale transportului maritim nu fac parte:

a) mărfurile ca obiect al transportului maritim;
 b) condiţiile tehnico-constructive şi economice;
c) porturile ca noduri de afluire, transbordare, depozitare a mărfurilor;
d) cadrul economic şi juridic specific pe plan naţional şi internaţional.

23. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Cererea de servicii de transport maritim reprezintă volumul de transport de bunuri sau
persoane solicitată în circuitul economic, într-o perioadă de timp determinată, la un nivel de preţ
stabilit. (A)

24.Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Principiul maximului economic în comerţul exterior presupune că sporirea cererii de
transport şi a navlului nu determină realizarea unor încasări cât mai mari având la dispoziţie
capacităţi de transport date.(F)

25. Care este lungimea strâmtorii Bosfor?

a) 30 MM;
b) 15 Mm;
c) 173 Km;
d) 80 Km.

26. Intrarea-iesirea navelor se organizeaza, în functie de marimea portului si de conditiile hidro-

geografice:
a) pe o singura pasa
b) pe pase separate pentru intrare si iesire
c) ambele raspunsuri sunt corecte
d) ambele răspunsuri sunt greşite.

27. Gabaritul şenalului navigabil este caracterizat de:

a) adancime
b) latime
c) raza de curbura
d) toate cele de mai sus.

28. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Suprafata totala a radei trebuie sa asigure adapostirea unui numar de nave care se
considera egal cu 10-15% din numarul total al danelor de operare ale portului. (A)

29.Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Suprafata totala a radei trebuie sa asigure adapostirea unui numar de nave care se
considera egal cu 50-65% din numarul total al danelor de operare ale portului. (F)
30.De-a lungul coastei, semnalizarea este asigurată de:
a) Sistemul de balizaj
b) sistemul de faruri
c) avizele catre navigatori
d) toate.

31. Manevra de remorcaj include urmatoarele operatiuni:

a) apropierea remorcherului de nava ce va fi remorcata
b) transmiterea si legarea remorcii
c) plecarea si marsul cu nava remorcata
d) toate raspunsurile sunt corecte

32. Transportul naval cu nave specializate sau nespecializate se realizeaza cu:

a) salupe
b) pilotine
c) remorchere
d) toate

33. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Serviciul de monitorizare a traficului este un serviciu pe care îl organizeaza autoritatile
portuare pentru monitorizarea, dirijarea si avizarea miscarii navelor în zona portuară. (A)

34.Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Babalele sunt coloane sferice, orizontale, amplasate pe punte în locuri convenabile,
pentru a servi la legarea parâmelor. (F)