CAP.

IX – DEPOZITE DE REZIDUURI - HALDE

SEMNIFICAŢIA PICTOGRAMELOR

 = INFORMAŢII DE REFERINŢĂ/CUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TEMĂ DE REFLECŢIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL

SAU SECŢIUNE
 1. Cuprins
2. Obiectiv general
3. Obiective operaţionale
4. Timpul necesar studiului capitolului
5. Dezvoltarea temei
6. Bibliografie selectivă
7. Temă de reflecţie
8. Modele de teste
9. Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

 Clasificarea haldelor
 Alegerea amplasamentului si a tipului de halda
 Circuitul hidrotehnic al haldelor realizate prin hidromecanizare
 Scheme constructive de halde
 Solutii constructive pentru consolidarea si inaltarea haldelor

 Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind

clasificarea haldelor, criteriile de amplasare a acestora in teritoriu.
 Obiective operaţionale: Însuşirea metodelor de calcul
privind dimensionarea haldelor, tehnologiile de realizare a haldelor si
metodele de consolidare si suprainaltare a haldelor.

= 6 ore
 CAP.IX - Halde realizate prin hidromecanizare

Clasificarea haldelor
Haldele de depozitare a deşeurilor se pot clasifica în funcţie
de:
- amplasament şi hidrografică locală;
 - tipul de deşeu rezultat din industrie;
- clasa de importanţă în caz de avarie;
Definitie,
clasificare
- modul de supraînălţare digurilor depozitului.
După amplasament şi reţeaua hidrografică, haldele se pot
clasifica în:
a) halde de şes (platou) - amplasate pe terenuri orizontale
puţin accidentate; realizarea lor se face prin diguri de contur pe
toate laturile (fig. 1A);

b) halde de albie - amplasate în zonele inundabile ale râurilor;

se impune asigurarea digurilor de formare contra eroziunii şi ruperii
la viituri (fig. 1 B);

c) halde de râpe, vâlcele (depozite de vale) - se realizează

prin închiderea văilor sau a unor zone degradate, cu diguri-baraje
de formare a depozitelor (fig. 1C). Acest tip de halde ocupă, în
general, suprafeţe mai mici, au capacitate mare de depozitare, dar
aceste amplasamente sunt greu de găsit în imediata apropiere a
surselor producătoare de deşeuri;

d) halde de carieră, gropi de împrumut, gropi de mină - în

general, se realizează cu amenajări locale reduse, având influenţe
pozitive asupra amplasamentului ocupat pentru depozitare
(fig. 1D).

Din punct de vedere al producerii deşeului ce urmează a fi

depozitat, haldele se pot împărţi astfel:
- halde de steril din industria minieră;
 - halde de steril din industria termoenergetică;
- halde de steril din industria chimică;
Definitie,
clasificare - halde de steril din industria metalurgică şi siderurgică;
- halde de deşeuri orăşeneşti şi menajere.
O altă clasificare a haldelor poate fi făcută din punct de vedere
 al materialului depozitat:
a) halde de decantare pentru material relativ grosier (12-50% -
granule de peste 0,074 mm) - construcţia digurilor se poate face cu
acest material, nu sunt necesare adaosuri de material;
b) halde de decantare pentru materiale fine şi greu
decantabile;
c) halde provenite din industria chimică (materialele chimice
depoziate se transformă chimic, în timp).

Definitie, Clasificarea haldelor (iazurilor de decantare) după modul de
clasificare
realizare constructivă, poate fi făcută astfel:

a) Halde cu dezvoltare "spre amonte" (spre interiorul haldei)

(fig. 2).
Acest tip de haldă constă în realizarea de diguri de amorsare
din materiale locale, supraînălţarea spre interiorul haldei
realizându-se cu diguri din materiale locale sau deşeuri de haldă.
b) Halde cu dezvoltare "spre aval" (fig. 3).

Halda

A. Haldă de şes
  B. Haldă de albie
Definitie,
clasificare

C. Haldă de vale
 Cariera

D. Haldă de carieră
Fig. 2 - Halde cu depozitare hidraulică a deşeurilor
1 - Sursa de deşeuri; 2 - Conducta de refulare a amestecului apă-
deşeu; 3 - Conducta de evacuare a apei decantate; 4 - Conducta de
retur la sursă; 5 - Puţuri de captare şi evacuare a apei decantate;
6 – Diguri de formare a haldelor; 7 - Canale de gardă pentru ape
pluviale


Definitie,
clasificare

Fig.3 - Halde realizate prin transport hidraulic (iazuri de decantare) după

sistemul de dezvoltare "spre amonte"
A. cu diguri construite hidraulic; B. cu diguri construite mecanic
 
Definitie,
clasificare

Fig. 4 - Halde realizate prin transport hidraulic (iazuri de decantare) după

sistemul de dezvoltare spre "aval"
A. metoda înclinată; B. metoda orizontală
 Acest tip de haldă se realizează cu diguri de amorsare din
materiale locale sau deşeuri din alte amplasamente, supraînălţarea
realizându-se cu deşeuri din haldă.
c) Halde cu dezvoltare "centrală" (fig. 4).
Acest tip de haldă reprezintă un caz particular al haldelor cu
dezvoltare "spre aval", pentru acest tip de haldă înălţarea făcându-
se pe verticală.

Alegerea amplasamentului şi a tipului de haldă

Pentru alegerea tipului de haldă şi a amplasamentului trebuie
să se ţină cont de o serie de factori foarte importanţi care intervin
în proiectarea, realizarea şi exploatarea depozitului.
Aceşti factori sunt:
- cantităţile şi caracteristicile fizico-chimice, mineralogice şi
geomecanice ale deşeurilor ce vor fi depozitate în haldă;
 - amplasamentul care este disponibil şi amenajările necesare
în vederea exploatării normale a haldei pe perioade de timp cât
Alegerea
mai mari;
amplasamentului
- influenţa clasei de importanţă a haldelor, având în vedere
efectele negative pe care le poate avea întreruperea
funcţionării haldei asupra producţiei întreprinderilor în cazul
unor avarii şi efectele catastrofale pe care le-ar avea ruperea
haldei asupra zonelor locuite sau obiectivelor economice din aval;
- necesitatea stabilirii unor asigurări de calcul pentru debitele
râurilor din bazinul afectat haldelor, de cel puţin 1%, în vederea
eliminării ruperii haldei;
- dacă haldele sunt amplasate în zone seismice, trebuie
luate măsuri speciale de siguranţă, cum ar fi: mărirea clasei de
importanţă a haldelor, eliminarea tipului de halde cu dezvoltare
"spre amonte", amplasarea de drenaje, atât în baraje şi digurile de
formare a haldei, cât şi în haldă, pentru eliminarea pe cât posibil a
fenomenelor de lichefiere.

Circuitul hidrotehnic al haldelor realizate prin

hidromecanizare
 Circuitul hidrotehnic al haldelor se realizează deschis sau
Circuitul hidrotehnic închis, funcţie de cantitatea de apă necesară transportării
al haldelor deşeurilor, de disponibilităţile de apă ale uzinei producătoare de
deşeuri şi de condiţiile de calitate impuse acestei ape la ieşirea si
evacuarea din haldă. În cazul circuitului deschis, apa folosită la
 transportul şi depozitarea deşeurilor este evacuată direct în
emisari, instalaţiile de evacuare fiind comune atât pentru apele
decantate în iaz, cât şi pentru apele fluviale din bazinul hidrografic.
Pentru circuitul închis, apa folosită la transportul şi depozitarea
deşeurilor este decantată şi captată prin puţurile de evacuare şi
este dirijată spre uzine producătoare de deşeuri, unde împreună cu
apa de adaos necesară pentru completarea pierderilor (pierderi de
reţea, infiltraţii) este reintrodusă prin staţia de pompare în circuit.
Ansamblul de instalaţii necesare circuitului hidrotehnic al
haldelor este următorul: priza de apă şi instalaţiile anexe, staţiile de
pompare pentru amestecul de apă-deşeu pentru apa de adaos,
pentru apa decantată (dacă este cazul); instalaţiile de măcinat şi
transport al deşeurilor spre bazinul de aspiraţie al amestecului apă-
deşeu; conductele de refulare; conductele şi instalaţiile de
distribuţie a amestecului apă-deşeu; instalaţiile de captare şi
evacuare a apei din haldă, precum şi toate lucrările aferente
acestor instalaţii.


Circuitul hidrotehnic
al haldelor
 Fig. 5 - Halde realizate prin transport hidraulic (iazuri de decantare) după
sistemul de dezvoltare centrală
A. cu contrafort sau rambleu înclinat; B. cu rambleu simetric
autostabil


Circuitul hidrotehnic
al haldelor

Fig. 6 - Schema circuitului hidrotehnic al unui iaz de decantare cu transport

şi depozitare hidraulică a deşeurilor
 l. sursă de apă
2. captare pentru apa necesară circuitului hidrotehnic
3. staţie de tratare
4. staţie de pompare
5. conducta de refulare a apei
6. sursa producătoare de deşeuri
7. instalaţii pentru măcinarea, dozarea şi transportul deşeurilor
8. bazinul de amestec al apei şi deşeurilor
9. staţie de pompare a amestecului apă-deşeu
10. -11.conducte de refulare şi distribuţie a amestecului apă-
deşeu
12. iaz de decantare
13. puţuri de evacuare a apei decantate
14. conducta de evacuare a apei decantate şi pluviale
15. conducta de evacuare a apei decantate şi pluviale spre staţia
de pompare
16. conducta de evacuare a apei decantate şi pluviale spre râu
17. emisar

Scheme constructive de halde pentru depozitarea deşeurilor

realizate prin hidromecanizare (iazuri de decantare)
Digurile primare (de amorsare) ale haldelor realizate prin
transport şi depozitarea hidraulică au ca scop să asigure cantitatea
minimă pentru decantarea deşeurilor, înălţimea acestor diguri
realizându-se după considerente economice.
Digurile de înălţare a haldelor sunt realizate din deşeuri sau
materiale locale; pot fi clasificate în funcţie de destinaţia lor în:
 diguri de rezistenţă şi diguri de separare-compartimentare.
Digurile de rezistenţă sunt supuse acţiunii apei (presiunii şi
Scheme constructive
de halde
curentului de infiltraţie) şi constituie un element de bază al
haldelor, ele proiectându-se ca baraje-diguri de retenţie solicitate
permanent la acţiunea apei.
Digurile de separare-compartimentare au un rol secundar în
ansamblul haldei, ele fiind solicitate temporar la acţiunea apei, pe
unul sau pe ambele paramente.
Realizarea digurilor de înălţare poate fi făcută prin
hidromecanizare, folosind unul din următoarele procedee:
hidrociclonare, cu conuri de deşeuri, cu clasificatorul, depunere
sortată şi nesortată (fig. 6).
Principalele scheme constructive de iazuri de decantare sunt
 următoarele:
1) laz de decantare cu ridicare spre interior (amonte)
(fig. 2);
2) laz de decantare cu ridicare spre exterior (aval) (fig. 3);
3) laz de decantare cu ridicare pe verticală (central) (fig. 4).
1) lazul de decantare cu ridicare spre interior (amonte) este cel
mai vechi tip constructiv şi cel mai larg folosit, până în prezent.
Amestecul de apă-steril se deversează în spatele digului de
amorsare, unde se depune fracţiunea cea mai grosieră (nisipul), iar
la distanţe din ce în ce mai mari de dig se sedimentează fracţiunile
granulometrice fine, praful şi argila.
După depunerea hidraulică a amestecului apă-steril, apa este
captată de puţuri autodeversante, în spatele digului formându-se o
plajă, care se recomandă a fi compactată pentru a se realiza o
stare de îndesare cât mai mare a fracţiunii grosiere a deşeului
(nisipul).
 Depunerile fine nu pot fi compactate, ceea ce face ca digurile
Scheme constructive de supraînălţare superioare să fie construite pe un pat
de halde neconsolidat.
Pe măsură ce iazul se înalţă, digurile de supraînălţare se
retrag spre interiorul acestuia, fiind aşezate pe un pat din ce în ce
mai slab.
Rezultă deci că acest tip de iaz de decantare are numeroase
dezavantaje. În primul rând, înălţimea iazului este limitată de
existenţa fracţiunii fine, neconsolidate, afânate, saturate cu apa de
la baza depozitului.
Acest material neconsolidat se trasează diferenţiat, producând
fisuri, alunecări spre amonte şi ruperi care pun în pericol
stabilitatea depozitului.
Deci, în condiţii de încărcare statică, înălţimea iazului este
limitată din cauza pericolului ruperii prin forfecare în direcţia aval.
În cazul unor cutremure, acest tip de iaz de decantare se
poate rupe la orice înălţime, literatura de specialitate recomandând
amplasarea iazurilor cu ridicare spre interior (amonte) în zone fără
activitate seismică, situate la distanţe mari faţă de aşezările
omeneşti.
Avantajele acestei metode de realizare a iazurilor de decantare
constau în costuri iniţiale şi de exploatare reduse.
 
Scheme constructive
de halde
 Fig. 7. Realizarea digurilor hidraulic
A. prin conuri de deşeuri; B prin hidrociclonare; C. cu clasificatorul

2) lazul de decantare cu ridicare spre exterior (aval)

are digurile de supraînălţare constituite spre exteriorul digului de
amorsare, aşezate pe un pat rezistent constituit din terenul natural.
Avantajul acestei metode de realizare a iazurilor de decantare
constă în faptul că materialul grosier care formează barajul de
rezistenţă pentru materialul fin şi amestecul apă-deşeu, este
amplasat pe un teren de fundaţie sănătos sau amenajat şi
consolidat dacă este cazul, straturile superioare nefiind amplasate
pe straturi inconsistente, ca în cazul anterior.
Amplasarea drenajului la baza depozitului permite un control
riguros al infiltrării apei şi asigură o bună stabilitate.
Acest tip de iaz necesită un volum mare de material pentru
construcţia digurilor de supraînălţare, care se execută atât cu
nisipul, depus de iaz, cât şi din materiale de carieră.
Dezavantajele acestei metode de realizare a iazurilor de
 decantare constau în greutăţile impuse de menţinerea unui nivel al
depunerilor mult superior nivelului apei, de cele mai multe ori
Scheme constructive
de halde
materialele hidrociclonate necesare digurilor nu sunt suficiente,
fiind necesare completări cu alte materiale disponibile, acest lucru
având drept consecinţă cheltuieli de investiţie şi exploatare mari.
lazurile cu ridicare spre exterior (aval) permit realizarea unei
compactări corespunzătoare a depunerilor din digurile de
supraînălţare, folosind mijloace mecanizate; acest tip de iaz oferă
condiţii bune pentru folosirea procedeului prin hidrociclonare,
obţinându-se astfel un nisip mai grosier, nisip din care se poate
realiza digul de supraînălţare.
Este important de subliniat că iarna operaţiile de hidrociclonare
 sunt îngreunate astfel încât compactarea şi vibrarea nu pot fi
realizate corespunzător, depunerile rezultând afânate şi având
drept urmare apariţia unor probleme de stabilitate date de
infiltrarea apei pe căi preferenţiale.
lazul de decantare cu decantare spre exterior (aval) este un tip
constructiv mai nou, care datorită stabilităţii mari pe care o asigură,
are perspectiva de a fi abordat mai des în viitor.
3) lazul de decantare cu ridicare pe verticală (centrală) este un
caz particular al metodei anterioare, înălţarea digului
realizându-se pe verticală; ca şi cel precedent, acest iaz
pleacă tot de la un dig de amorsare pe care se construiesc pe
verticală digurile de supraînălţare, folosind materialul nisipos din
iaz sau materiale locale, lazul oferă condiţii favorabile
aplicării procedeului de deversare prin hidrociclonare,
permiţând de asemenea o compactare corespunzătoare a
depunerilor din digurile de supraînălţare, asigurând astfel
premisele unei stabilităţi generale optime.
În cazul în care nivelul apei creşte foarte repede şi panta
amonte a barajului este abruptă, pot apare şiroiri, alunecări şi stări
de instabilitate.
Vom analiza calitativ modul în care schemele constructive
prezentate anterior asigură stabilitatea generală a iazurilor de
decantare.
Să presupunem că iazul de decantare cu ridicare spre interior
(amonte) are cea mai probabilă suprafaţă de alunecare cu centrul
în 0cr.
Suprafaţa de alunecare considerată se formează în interiorul
iazului, în depunerile fine, neconsolidate, unde are forma de arc de
cerc, după care intră în patul iazului, urmează contactul între
 aluviuni şi roca de bază şi iese apoi în baza digului de amorsare.
Scheme constructive Considerând cedarea probabilă a celor trei tipuri de iazuri de
de halde alunecare, cu centrul 0cr, se observă că iazul de decantare cu
ridicare spre exterior (aval), precum şi cel cu ridicare pe verticală
(central), au suprafeţe de alunecare în interiorul digurilor de
supraînălţare, după care urmează contactul între aluviuni şi roca
de bază.
Dacă avem în vedere poziţia suprafeţei de alunecare în cele
trei tipuri de iazuri de decantare, se poate reţine concluzia că
iazurile cu ridicare spre exterior (aval) sunt cele mai stabile, după
care urmează iazurile cu ridicare pe verticală.
 SOLUŢII CONSTRUCTIVE PENTRU CONSOLIDAREA
SI ÎNĂLŢAREA HALDELOR

Mărirea capacităţii de depozitarea a haldelor se poate realiza

prin proiectarea şi executarea unor halde cu înălţimi mai mari sau
prin mărirea haldelor existente, înălţimea presupune luarea în
considerare a următoarelor probleme:
- la depozitele nedrenate sau cu drenaj defectuos, coeficienţii
de siguranţă la stabilitatea generală scad rapid pe măsura înălţării
depozitului şi depind de condiţiile specifice de realizare a haldei;
- la haldele bine drenate, o înălţare a depozitelor nu
influenţează sensibil (vizibil) coeficientul de siguranţă la stabilitatea
generală;
- supraînălţarea se face de regulă la halde vechi care sunt
 într-o stare necunoscută de stabilitate şi care au fost executate
Solutii constructive după metode "tradiţionale", fără o drenare organizată;
pentru consolidarea
- e necesar să se verifice dacă debitul suplimentar de apă
si inaltarea haldelor
infiltrată provenit din noi surse poate fi preluat de drenurile şi
instalaţiile haldei;
- trebuie verificată starea de funcţionare a sistemelor de
drenare a haldei, precum şi starea drenajului din digul de bază;
- efectuarea unor studii de teren şi a încercărilor de laborator
atât asupra terenului de fundaţie, cât şi asupra digului de formare
iniţial şi al depozitului existent.
În prezent pentru asigurarea şi mărirea stabilităţii haldelor în
vederea supra-înălţării acestora se adoptă următoarele măsuri:
- micşorarea pantei taluzurilor exterioare a digurilor de formare
şi a digurilor de înălţare;
- executarea lucrărilor speciale de drenaj;
- realizarea de taluze a unor banchete;
- mărirea dimensiunilor digurilor de amorsare;
- executarea de masive din pământ sau deşeuri armate (cu
geotextile).
În figurile 5.33 , 5.36 sunt prezentate soluţiile constructive de
mărire a stabilităţii haldelor si de înălţare a acestora.
Calculele care se efectuează se referă în principiu la două
aspecte:
- infiltraţia apei prin şi sub halde;
- stabilitatea haldelor.
Principalii factori care influenţează infiltraţia din haldele pentru
 deşeuri sunt:
- caracteristicile de permeabilitate, anizotropia şi lipsa de
omogenitate a deşeurilor depuse;
- terenul de fundare pe care se amplasează halda;
- tipul haldei şi modul de realizare şi de înălţare;
- metoda de drenare propusă;
 - eventualitatea schimbării în timp a unor factori.
Solutii constructive Stabilitatea haldelor, a barajelor şi digurilor pentru formarea
pentru consolidarea acestora, ca şi a fundaţiei, a malurilor şi a supraînălţărilor trebuie
si inaltarea haldelor
analizată sub aspect general şi local.
Cauzele instabilităţii generale a haldei pot fi:
- rezistenţa redusă a materialului depozitat, a terenului de
fundaţie sau a digurilor de formare (chiar şi numai a unor porţiuni
din acestea);
- apariţia unui curent puternic de infiltraţie;
- factori accidentali: cutremur, explozii, alunecări de versant.
Instabilitatea se datorează cel mai des forţei curentului de
infiltraţie sau nefuncţionării parţiale a drenajului şi se manifestă prin
ruperea unei părţi din masivul de pământ.
Calculul stabilităţii haldelor pentru depozitarea deşeurilor
transportate hidraulic sau uscat se va face verificând coeficientul
de siguranţă la toate formele de instabilitate.
 
Solutii constructive
pentru consolidarea
si inaltarea haldelor

Fig 8- Consolidarea şi înălţarea unei halde cu material aplicat

pe taluze şi coronament
1 - dig primar; 2 - consolidare cu pământ cu permeabilitate mare; 3 -
drenaj; 4 - diguleţe de înălţare iniţiale; 5 - rigolă pentru evacuarea apei
infiltrate; 6 - diguri de supraînălţare; 7 - benzi drenante; 8 - saltea
drenantă
 
Solutii constructive
pentru consolidarea
si inaltarea haldelor

Fig. 9 - Înălţarea haldelor prin mărirea digurilor - baraje

1 - depuneri noi; 2 - dig iniţial; 3 - drenaj iniţial; 4 - drenaj etapa a ll-a;
5 - diguri de supra-înălţare; 6 - deşeuri hidrociclonate
 
Solutii constructive
pentru consolidarea
si inaltarea haldelor
Fig. 10- înălţarea haldelor cu ajutorul masivelor de pământ sau deşeurilor
armate
1 - dig iniţial; 2 - masiv armat din pământ sau deşeuri; 3 - drenaj
suplimentar (etapa înălţării); 4 - deşeu etapa a ll-a; 5 - deşeuri
grosiere din haldă sau din alt amplasament

Fig. 11- Consolidarea şi supraînălţarea unei halde cu puţuri autodeversante

amplasate în haldă
1 - dig primar; 2 - rigolă pentru evacuarea apei drenate; 3 - conductă
pentru evacuarea apei drenate; 4 - deşeuri noi; 5 - puţ autodeversant
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Tratate şi monografii.
1. CARACOSTEA A. s.a – Manual pentru
calcului constructiilor vol I – Ed.
Tehnica – 1977 Bucuresti;
2. MAIOR N s.a – Geotehnica si fundatii – Ed.
Didactica si Pedagogica – 1977 –
Bucuresti;
3. PESTISANU C. s.a – Constructii civile, industriale
si agricole – Ed Didactica si
Pedagogica - 1981 – Bucuresti;
4. PETRESCU N. – Constructii pentru lucr.de.IM –
vol.I– Ed. Valahia University Press
– 2007 – Targoviste;
5. PETRESCU N. – Constructii pentru lucr.de.IM –
vol.II – Ed Valahia University Press
– 2007 – Targoviste.
6. PETRESCU N. PODANI M. – Amenajarea bazinelor
hidrografice – Ed. CERES – 2004,
Bucuresti.
7. IONESCU C. – Depozite de deșeuri, Editura HGA,
București, 2000
8. PETRARU J. – Halde pentru depozitarea șlamurilor,
cenușilor, zgurilor, sterilelor și
deșeurilor menajere Editura
Tehnica, București, 1982;
9. KELLNER L., GAZDARU A., FEODOROV V. –
Geosintetice in contsructii, Ed.
INEDIT, 1994, Bucuresti;
10. GAZDARU A., MANEA S., FEODOROV V.,
LORETTA B. - Geosintetice in
contsructii, Ed. Academei Romane,
1999, Bucuresti.
11. Normativ tehnic din 26 noiembrie 2004 privind depozitarea
deșeurilor;

12. Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de

construcții NP 075-02;

13. Geosinteticele TENSAR in constructii – Ghidul produselor,

sistemelor si serviciilor;
 14. Ghid privind proiectarea depozitelor de deșeuri cu materiale
geosintetice GP 104-04;

15. http://www.naue.com/. ;

16. http://www.anpm.ro/Mediu/deseuri-7 ;

17. http://www.mmediu.ro/vechi/departament_mediu/starea_mediului/.

TEST DE AUTOEVALUARE
1. Precizați care sunt criteriile de amplasare a haldelor ?
2. Care sunt solutiile tehnologice de consolidare si suprainaltare a
haledelor de cenusa si steril?
 TEMĂ =Referat ( minim 15 pagini)

Sa se stabileasca solutiile de consolidare si suprainaltare a

haldelor de cenusa si steril de la CET Doicesti, judetul Dambovita.
Structura temei de casa:
1.Plan de amplasament pentru haldele de cenusa si steril de la
Sotanga;
2.Plan de amplasament pentru haldele de cenusa si steril de la
Teis;
3.Plan de incadrare in zona pentru ambele zone de la Teis si
Sotanga;
4.Plan de situatie cu amplasamentele de la Sotanga si Teis.
5.Stabilirea cotei de suprainalatre maxima a haldelor existente
de la Sotanga si Teis.
6.Tehnologii speciale de suprainaltare a haldelor de la Sotanga
si Teis.;
7.Lucrari de incadrare peisagistica a haldelor de la Sotanga si
Teis.