|


 

||
 
| 

Ansamblul uvrajelor care formează evacuatorii de ape mari este format din:
deversoare de diferite tipuri, goliri intermediare sau de fund şi disipatori de energie

 
Deversoarele pot fi considerate ca fiind orificii mari, deschise la partea superioară,
practicate într-un perete vertical prin care curge un lichid cu suprafaţă liberă.

 

 

Deversoarele cu profil practic sunt deversoare A ÿ
à
la care profilul longitudinal este realizat cu
elemente curbe şi care sunt folosite la
realizarea practică a porţiunii deversante a
barajelor din beton. Forma profilului
longitudinal a rezultat din necesitatea de a
ghida lama deversantă.

Calculul debitului evacuat:       

 coronament

å
 à Creasta deversorului

 
Goliri
de fund

isipator de energie

Figura 3.6. Vedere aval a unui baraj deversor din beton

Figura 3.7.
eversoare cu profil practic şi nas la baraje arcuite
 

Ôeducerea frontului de descărcare se datorează debitelor specifice mai mari,
curgerea făcându-se sub presiune. Soluţia cu descărcător de tip sifon poate fi
folosită şi la barajele din materiale locale, pentru a micşora lungimea zonei de
beton, având avantajul unei construcţii de evacuare compacte. De asemenea,
deoarece asigură menţinerea practic constantă a nivelului, ele pot fi utilizate
ca descrescătoare de preaplin la camerele de încărcare ale canalelor de
aducţiune ale centralelor hidroelectrice.

Figura 3.8. Elementele

componente ale unui
deversor sifon
. crestă deversantă;
2.capotă;
3.grătar rar;
M.orificiu de
dezamorsare;
5. nas aruncător;
6. ieşire.
   

Ole se folosesc la baraje la care nu este posibilă evacuarea debitelor peste corpul
barajului, în mod frecvent la barajele din materiale locale. Amplasarea se face la
racordul barajului cu malul sau pe unul din versanţi, în funcţie de configuraţia
terenului. Uneori se prevăd deversoare pe ambele maluri, dacă executarea unui
singur descărcător de dimensiuni mai mari necesită volume prea mari de lucrări.
Folosirea unui deversor canal este uneori indicată şi în cazul barajelor de beton.
  
!
Deversoarele puţ (sau pâlnie, sau inelare) sunt deversoare amplasate în afara
corpului barajului, frontul lor deversant fiind realizat sub forma unei pâlnii circulare.
Debitul evacuat este condus spre aval printr-un puţ vertical sau înclinat, racordat cu
o galerie orizontală. Se adoptă când deversarea peste corpul barajului nu este
admisă, fiind uneori chiar periculoasă (barajele din materiale locale), iar morfologia
amplasamentului face dificilă înscrierea unui descărcător canal.
 ""  # $

Ôoluri funcţionale:
- permit evacuarea parţială sau totală a apei din lacul de acumulare pentru a se
putea realiza revizii şi reparaţii ale barajului, prizei de apă sau ale chiuvetei lacului;
- realizează spălarea depunerilor de aluviuni din lac din zona amonte de piciorul
barajului;
- evacuează o cotă parte a debitelor maxime din perioadele de viitură.

Din punct de vedere constructiv descărcătoarele de adâncime se împart în:

-descărcătoare amplasate în corpul barajelor, denumite goliri de fund sau
intermediare;
-descărcătoare realizate în versanţi sub formă de galerii de golire.
   %  &
!ubaţii metalice care străbat corpul barajelor de
la paramentul amonte la cel aval, la câţiva metri
deasupra talvegului.
Au secţiune de formă circulară cu diametrul D,
exceptând porţiunea de intrare Xi cea de ieXire,
unde sunt profilate hidrodinamic.
De asemenea, la ieşirea pe paramentul aval,
secţiunea devine eliptică, ceea ce face ca jetul
de apă să fie cât mai uniform răspândit pe
parament. În acelaşi timp conducta se
curbează spre talveg, astfel încât jetul de apă
să lovească în disipatorul de energie situat la
piciorul aval al barajului. olire de fund la un baraj de greutate:
Sunt prevazute cu grătar rar din bare metalice 1. grătar rar; 2. trompă de acces;
la intrare, vane de închidere, tuba ii de aerisire. 3. vane plane ochelar; 4. casa de vane;
5. tubaţii de aerisire; 6. conductă de
Debitul evacuat: golire; 7. disipator; 8. stavilă

  
      — àà


      

  '
Utilizate la barajele la care construcţia golirii
de fund prin corpul lor este neindicată
(baraje din materiale locale, baraje în arc
subţiri).
aleriile de golire sunt prevăzute la capătul
amonte cu o priză având forma unei pâlnii
închisă cu un grătar rar.
Porţiunile amonte şi aval de vane se
protejează cu un blindaj metalic, restul
galeriei fiind prevăzut cu o cămăşuială din
beton simplu.
În aval se prevăd conducte de aerare pentru
a împiedica apariţia fenomenului de
cavitaţie. Accesul la casa vanelor se face de
pe versant printr-o galerie orizontală, iar
uneori printr-un puţ vertical.
 (
Disipatoarele de energie sunt construcţii speciale, adiacente descărcătorilor de ape
mari, care au rolul de a reduce o parte cât mai mare din energia apei deversate,
energia cinetică a debitului descărcat fiind cu mult mai mare decât cea necesară
întreţinerii mişcării apei în bieful aval. Oxcedentul de energie provoacă în aval
erodarea puternică a albiei, care poate avea efecte deosebit de grave şi neplăcute
asupra construcţiei însăşi. În consecinţă, pentru a nu se produce asemenea
accidente, se realizează construcţii speciale, care au scopul să disipeze, într-o
măsură cât mai mare posibilă, energia pe care o posedă volumele de apă
descărcate.
Construcţiile de disipare au un rol important în asigurarea stabilităţii albiei din aval
şi în protejarea fundaţiei barajului. O soluţie defectuoasă pentru disipatori poate
avea consecinţe nedorite. De altfel mai mult de o treime din accidentele
cunoscute ale unor baraje se datorează alegerii sau calculului greşit a
disipatoarelor de energie aferente. Din punct de vedere hidraulic fenomenul care
se produce într-un disipator de energie este saltul hidraulic.
(  )  
* "  $        '$ 
 +,
$ -   '$   +,  -.
Disipatorul de energie este format, de obicei, din două
elemente componente: bazinul disipator şi rizberma.
Bazinul disipator are de regulă o secţiune
dreptunghiulară. În limitele bazinului se disipează cea
mai mare parte a energiei suplimentare a curentului.
Pentru a diviza curentul şi a mări gradul de turbulenţă al
curgerii, ceea ce conduce la creşterea gradului de
disipare a energiei şi implicit la reducerea dimensiunilor
bazinului cu (25«.40%), în practică se introduc dinţi şi
şicane
Ôizberma este o construcţie care protejează zona aval a
bazinului disipator, zonă în care are loc difuzarea
curentului de apă. Ôizbermele reduc intensitatea de
macroturbulenţă şi debitele specifice până la valori
apropiate de cele din regim neamenajat. Ôizbermele
trebuie să aibă o suprafaţă cât mai rugoasă, să fie
deformabile (pentru a se adapta uşor tasării terenurilor
aluvionare) şi permeabile (pentru a permite ieşirea în
aval a debitului infiltrat din amonte pe sub baraj şi
disipatorul de energie).
Dacă în aval de barajul în arc roca este rezistentă şi se
află aproape de suprafaţă, descărcarea apelor mari se

  '     &
face prin deschideri deversante frontale, sub formă de %. /.
  0 1. '   0 2.
lamă cu cădere liberă. % *  $ 0 34. %    
5 $ .