L19

DETERMINAREA COEFICIENŢILOR DE REZISTENŢĂ

HIDRAULICĂ ŞI DE DEBIT LA UN ROBINET FLUTURE

1.Principiul lucrării

Robinetul fluture, ca, de altfel, şi alte armături, se

tratează, din punct de vedere al pierderilor de energie, ca
rezistenţe hidraulice locale. Coeficientul de rezistenţă
hidraulică ζ se defineşte prin relaţia:
∆p v2
= ζ (α ) ⋅
γ 2⋅g
(1)
în care α este unghiul de deschidere al robinetului, ∆p
căderea de presiune netă pe robinet (între flanşele sale), γ
greutatea specifică a lichidului de lucru, v viteza medie
amonte de robinet.
Coeficientul de debit Kv se defineşte prin relaţia:
ρr
Kv = q v
∆p
(2)
în care qv este debitul volumic exprimat în m3/h, ∆p căderea
de presiune netă pe robinet [bar], iar ρr densitatea relativă a
lichidului în raport cu apa. Dacă lichidul de lucru este apa,
atunci:
1
Kv = q v
∆p
(2')
şi Kv reprezintă debitul de lichid care trece prin robinet la o
cădere de presiune de 1 bar. Coeficienţii ζ(α) şi Kv(α)
caracterizează calităţile hidrodinamice ale robinetului.
 Scopul lucrării este ridicarea curbelor ζ(α) şi Kv(α)
pentru α=0°..40°; (50°).
Căderea de presiune netă pe robinet se determină
indirect: ∆p = ∆pm − ∆pL
(3)
unde ∆pm este căderea de presiune măsurată între prizele
amonte şi aval de robinet, iar ∆pL căderea de presiune
liniară între prizele respective.
Căderea de presiune liniară este dată de:
∆pL l v2
=λ⋅ ⋅
γ D 2⋅g
(4)
Se măsoară ∆ p *L amonte de robinet, pe distanţa l1=2m
şi ∆pL se calculează pentru lungimea l=1,15 m.
Debitul se determină cu diafragma de tipul cu prize la D
şi D/2, montată pe conducta de diametru D=128 mm, cu
diametrul diafragmei d=88 mm. Relaţia de calcul a debitului
este:
π ⋅d2 δp
Q = α ⋅ε ⋅ ⋅ 2⋅
4 ρ
(5)
unde coeficientul de detentă ε are, la lichide, valoarea ε=1,
α este coeficientul de debit al diafragmei şi se alege din
tabele în funcţie de: tipul diafragmei, raportul de strangulare
β=d/D şi un număr Reynolds estimat Re=vD/ν (Anexa nr. 8).
În formulă, δp este căderea de presiune pe diafragmă şi ρ
densitatea apei.
Cu Q determinat se calculează viteza medie în amonte
de robinet, în secţiunea de diametru D=104 mm.

2.Instalaţia experimentală. Modul de lucru

 Fig. Nr. 1
Instalaţia experimentală este de tip tunel hidrodinamic
cu circuit închis (fig. nr. 1).
Aceasta se compune din pompa centrifugă (1) cu
P=4kW şi n=1450 rpm, vana Dn 100 (2), conducta Dn 100
(3), robinetul fluture (4), ştuţul transparent (5), manometrul
0..6 bar (6), rezervorul (7), ştuţul de golire (8), conducta Dn
128 (9), diafragma cu prize la D şi D/2 cu d=88mm (10),
manometrul diferenţial (11), ştuţul de legătură la pompa de
vid (12).
Instalaţia se pune în funcţiune cu vana (2) complet
închisă. Se fixează poziţia robinetului pentru unghiul α=0° şi
se măreşte treptat debitul până ce denivelarea la
manometrul diferenţial legat amonte şi aval de robinet este
de minimum 15mm Hg. Se citesc valorile indicate de aparate
şi se trec în tabel, unde, după terminarea măsurătorilor, se
vor efectua calculele necesare.
Măsurătorile se execută de la α=0°, închizând treptat
robinetul din 10° în 10°, în absenţa cavitaţiei.
nr. α cădere de presiune Q v ∆p ζ Kv
crt. diafragmă robinet liniară γ
3
- ° mm Hg mm Hg mm ca m /s m/s m - -

Se trasează ζ(α) şi Kv(α) în coordonate

semilogaritmice, axa semilogaritmică fiind ordonata, pe
abscisă având unghiul α cu valori cuprinse în intervalul
0°..60°.

3.Aplicaţii

1.Pentru trei valori ale debitului (minim, maxim şi

intermediar) se va calcula numărul Reynolds al curgerii în
conductă şi coeficientul Darcy, λ. Utilizând diagrama lui
Nikuradse (Anexa nr. 11) se va stabili regimul de curgere
(laminar, turbulent neted, turbulent rugos etc.).

2. Două firme, (I) şi (II), fabrică robineţi şi KvI>KvII. Pe

care îl alegeţi? Justificaţi.
 Fig. Nr. 2
Coeficienţii ξ(α) la robinetul fluture
Dn 100 pentru 3 tipuri de clapă