Regulament de Functionare MHC Vadu Frumos

Aprobat:
Administraţia Naţională “Apele Române”

Administraţia Bazinală de Apă Olt
REGULAMENT DE FUNCŢIONARE – EXPLOATARE

ŞI ÎNTREŢINERE
Centrala hidroelectrică de mică putere
VADU FRUMOS
Iulie 2013
Regulament de funcţionare – exploatare CHEmp VADU FRUMOS
REGULAMENT DE FUNCŢIONARE – EXPLOATARE

ŞI ÎNTREŢINERE
Centrala hidroelectrică de mică putere
VADU FRUMOS
Cuprins:
CAPITOLUL I: Date generale.............................................................................................................4

CAPITOLUL II: Caracteristici tehnice şi constructive.......................................................................6
CAPITOLUL III: Supravegherea comportării în timp......................................................................12
CAPITOLUL IV: Sistemul informaţional pentru exploatare............................................................15
CAPITOLUL V: Regimul hidrologic................................................................................................17
CAPITOLUL VI: Regimuri de funcţionare şi reguli de exploatare..................................................18
CAPITOLUL VII: Personalul operativ de exploatare.......................................................................36
Anexe la regulamentul de exploatare.................................................................................................39
Pag.2/42
Notă: Prezenta documentaţie a fost întocmită în conformitate cu REGULAMENTUL CADRU din 23

ianuarie 2006 pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor de alimentare cu
apă (Ordinul MMGA nr. 76/2006).
Pag.3/42
CAPITOLUL I: Date generale
1.1. Denumirea obiectivului şi deţinătorul acestuia:
Obiectiv: Centrala hidroelectrică de mică putere (microhidrocentrala) Vadu

Frumos
Deţinător: TRANSENERGO MICROHIDRO S.R.L.
Unitatea de Exploatare: Departamentul Exploatare / Secţia de Exploatare

Topolog
1.2. Amplasament
Amplasamentul amenajării CHEMP Vadu Frumos se desfăşoară de-a lungul

râului Topolog pe o lungime de 4,6 km, bazinul hidrografic Olt, judeţul Argeş,
cod cadastral: VIII-1.151.0.0.0.0, nr. de stocare în evidenţa cadastrală: 5026.
Centrala este situată în extravilanul comunei Sălătrucu, judeţul Argeş, la 1,6
km aval de confluenţa pârâului Cumpeniţa cu râul Topolog
CHEMP Vadu Frumos prelucrează apa prelevată la captările Topolog şi

Cumpeniţa situate în amonte. Sectorul de râu situat în amonte de captarea
Cumpeniţa este neamenajat. In amonte de captarea Topolog se află captarea
Hidroelectrica denumită tot Topolog (nu face obiectul acestui Regulament) care
derivează apa prelevată în lacul Vidraru, prin intermediul unei aducţiuni
secundare. Apa turbinată la CHEMP Vadu Frumos este evacuată în bazinul de
liniştire racordat cu canalul de fugă, care se continuă în aval cu camera de
încărcare a centralei Sălătrucu de Sus.
Accesul la lucrare se face din drumul DN7D, sectorul Şuici-Sălătrucu şi în

continuare din drumurile comunal şi forestier din lungul văii Topologului.
Amplasamentul este prezentat în Anexa 1: Plan de situaţie, scara 1:200.000
1.3. Acte şi documente de identificare:
a) Actul de aprobare a investiţiei: Decret Prezidenţial nr. 202/15.07.1981;

Titularul investiţiei: IEIRIEDEET Piteşti
b) Acord de gospodărire a apelor: 0-5 din 25.01.1988 emis de Direcţia Apelor

Olt – Rm. Vâlcea
c) Autorizaţia de gospodărire a apelor: nr. 51/01.09.2008 emisă de Direcţia

Apelor Olt – Rm. Vâlcea
Pag.4/42
d) Proiectant general şi de specialitate: IEIRIEDEET Piteşti/ISPH Bucureşti,

CCSITEH Reşiţa
e) Constructori: TAGEM Bucureşti/AEM Câmpina
f) Perioada de construcţie: 1988-1992
g) Data punerii în funcţiune: 1992
h) Clasa de importanţă a construcţiei: V (conform STAS 4273-83)
i) Categoria de importanţă: D (conform NTHL-021)
j) Zona seismică: ag=0,16 Tc =0,7
1.4. Funcţiile obiectivului (conform datelor din proiect):
1.4.1. Alimentări cu apă ale localităţilor – nu e cazul
1.4.2. Alimentări cu apă ale industriilor – nu e cazul
1.4.3. Irigaţii – nu e cazul
1.4.4. Piscicultura – nu e cazul
1.4.5. Producerea energiei electrice:

- Putere instalata = 900 kW
- Energie medie anuala de proiect = 2000 MWh/an
- Energie medie anuală realizată (2005-2012) = 1351 MWh
1.4.6. Atenuarea viiturilor – nu e cazul
1.4.7. Debit minim necesar în albia aval (de servitute):
 Conform Autorizaţiei de Gospodărirea Apelor menţionate la pct. 1.3.c:

300 l/s.
 Conform Studiului hidrologic în BH Topolog nr. 3465/15.07.2013
elaborat de INHGA Bucureşti: 118 l/s (eliberat la captarea Topolog).
1.4.8. Alte folosinţe – nu e cazul
Pag.5/42
CAPITOLUL II: Caracteristici tehnice şi constructive
2.1. Parametrii caracteristici ai amenajării
Amenajarea nu are acumulare. In tabelul de mai jos sunt redaţi parametrii

caracteristici ai camerei de încărcare care are şi rolul de rezervor de
compensare (a se vedea pct. 2.2.1).
Tipul parametrilor Niveluri Cota (mdM)

- Talveg 724,00
- Golire de fund (ax) -
- Priză (radier) 723,30
Parametrii determinaţi de - Golire semiadâncime (ax) -
caracteristici constructive - Creastă deversor 731,00
- Muchia superioară a stavilei de pe deversor -
- Coronament baraj frontal 731,50
- Coronament baraj (dig) lateral 731,50
Tipul parametrilor Volume (milioane m3)
- Total (la nivel maxim de verificare) 0,002
Parametrii determinaţi de - Brut teoretic (la muchia superioară a stavilei)* -
caracteristici naturale şi constructive - Brut (la NNR)* -
- Neevacuabil -
Tipul parametrilor Volume (milioane m3)
- Util* 0,002
- Rezervă de fier* -
Parametrii determinaţi de condiţiile - De atenuare (între nivelul maxim de calcul şi NNR; -
de exploatare între nivelul maxim de verificare şi NNR)
- De gardă (între nivelul maxim de verificare şi -
coronament)
2.2.Caracteristici ale amenajării
2.2.1.Barajul frontal
CHEMP Vadu Frumos nu are baraj. Este prevăzută cu două captări de tip
tirolez şi un bazin compensator care colectează apa prelevată de
acerstea.Bazinul are rol de acumulare la pornirea respectiv oprirea
nesimultană a celor două centrale şi pentru compensarea diferenţelor mici de
debite instalate între cele două centrale.
a) amplasament:
A. Captarea Topolog: pe râul Topolog, în aval de captarea Topolog-

Hidroelectrica, la 1,9 km de confluenţa cu pârâul Cumpeniţa.
B. Captarea Cumpeniţa: pe pârâul Cumpeniţa, afluent de stânga al râului

Topolog, la 0,9 km de confluenţa cu râul Topolog.
C. Bazinul compensator: pe ramura Cumpeniţa,la cca. 100 m de captarea

Cumpeniţa.
Pag.6/42
b) tipul şi materialul de construcţie:
A. Captarea Topolog: tiroleză, beton armat

B. Captarea Cumpeniţa: tiroleză, beton armat,
C. Bazinul compensator: profil dreptunghiular, beton armat.
c) geologia amplasamentului
Amplasamentul se situează în zona depozitelor sedimentare paleogene, pe

orizontul format din marne compacte cenuşii-verzi. Roca de bază se află relativ
la suprafaţă, stratul de balast fiind foarte redus. Stratul acoperit aluvionar este
format predominant din elemente grosiere (bolovani, bolovanis, pietris si nisip
argilos).
Structura geologica monoclinala are directia est-vest si inclinari de 15-25º
spre aval.Marnele sunt stratificate, alternind straturi compacte cu straturi fin
stratificate, care se desprind in fragmente solzoasa (in zonele alterate de
suprafata). Fisuratia marnelor este medie si are mai multe directii,
predominind directia amonte-aval. Pe fisuri se afla material brecios
impermeabil.
Permeabilitatea stratului aluvionar este medie spre mare, datorita

granulometriei elementelor constituante.
K = 250 – 400m/24ore
K = 10-5 – 10-7m/s
Coeficientii geotehnici:
Roca de baza : marna compacta paleogena.
γw = 1.9 – 2.1 t/mc
σadm.= 5 –6 kg/cmp
φi = 20°
tg φI = 0.35
fbeton-roca = 0.30 – 0.33 kg/cmp
coeziune c = 0.8 kg/cmp
Stratul aluvionar: bolovani, bolovanis, pietris, nisip argilos
γw = 1.7 –1.9 t/mc
σadm.= 3 – 4 kg/cmp
fbeton-roca = 0.4 kg/cmp
coeziune c = 0
d) caracteristici constructive:
A. Captarea Topolog:
 Număr deschideri: 1
 Lungime prag deversant: 25 m
 Cotă maximă (deversor): 737,00 mdM
 Cota priză: 735,40 mdM
 Cota coronament (culee): 738,00 mdM
Pag.7/42
 Cota talveg: 735,00 mdM

 Inălţimea maximă: 3,00 m
 Scară de peşti
B. Captarea Cumpeniţa:
 Număr deschideri: 1
 Lungime prag deversant: 10 m
 Cota coronament (culee): 734,50 mdM
 Scară de peşti
C. Bazinul compensator:
 Lungimea: 60 m
 Volum util (de compensare): 2000 mc
 Lungimea frontului de barare: 14 m (lăţimea bazinului)
 Cota minimă de fundare: 722.50 mdM
 Cotă minimă: 730,50 mdM
 Cota coronament: 731,50 mdM
e) etanşare (baraj şi fundaţie):
Nu au fost necesare lucrari de etansare sau de drenare.
f) galerii de drenaj în corpul construcţiei, rigole de colectare: nu e cazul
g) echipament hidromecanic:
A. Captarea Topolog
Captarea este prevăzută cu următoarele echipamente hidromecanice :

- grătar de priză, cu dimensiunile 2.15 x 2.0 mp, lumina 25
mm şi montat la 12.5º faţă de orizontală
- vană tip jaluzea, 2.0 x 0.8 mp, pt. preluarea debitului pe
timp de iarnă
- batardou 1.1 x 1.1 mp, cu actionare manuală, pt. închiderea
circuitului de iarnă
- vană de perete 0.8 x 0.8 mp, pt. spălarea acumulării
- vană segment 1.5 x 0.8 mp, pt. spălarea deznisipatorului.
Pag.8/42
Notă: Din proiect, captarea a fost prevăzută cu posibilitate de spălare

automată care însă nu a funcţionat niciodată. Din acest motiv, spălarea se face
manual.
B. Captarea Cumpeniţa
Captarea este prevăzută cu următoarele echipamente hidromecanice :
- grătar de priză, cu dimensiunile 2.15 m x 2.0 m, lumina 25

mm şi montat la 12.5º faţă de orizontală
- vană tip jaluzea, 2.0 m x 0.8 m, pt. preluarea debitului pe
timp de iarnă
- batardou 1.1 m x 1.1 m, cu actionare manuală, pt.
închiderea circuitului de iarnă
- vană de perete 0.8 m x 0.8 m, pt. spălarea acumulării
- vană segment 1.5 m x 0.8 m, pt. spălarea deznisipatorului.
Notă: Din proiect, captarea a fost prevăzută cu posibilitate de spălare

automată care însă nu a funcţionat niciodată. Din acest motiv, spălarea se face
manual.
C. Bazinul compensator
- batardou admisie 2.5 m x 2.5 m

- batardou golire şi spălare depuneri 2.5 m x 2.5 m
- palan de manevră de 8 tf
2.2.2. Baraje (diguri) laterale: nu e cazul
2.2.3. Elemente componente ale obiectivului hidrotehnic:
a) descărcătorul de suprafaţă;
A. Captare Topolog:
a1-A)caracteristici constructive
Captarea este prevăzută cu un deversor liber amplasat frontal având creasta

de 25 m lungime.
Secţiunile caracteristice sunt date în Anexa 4/5.
a2-A)caracteristici funcţionale
Deversorul are rolul de a evacua în albie debitele care depăşesc capacitatea de

prelevare a captării secundare. Debitele caracteristice sunt:
 debit de calcul Q10%: 114mc/s
 debit de verificare Q3%: 165mc/s
Pag.9/42
B. Captare Cumpeniţa:
a1-A)caracteristici constructive
Captarea este prevăzută cu un deversor liber amplasat frontal având creasta

de 10 m lungime.
a2-A)caracteristici funcţionale
Deversorul are rolul de a evacua în albie debitele care depăşesc capacitatea de

prelevare a captării secundare. Debitele caracteristice sunt:
 debit de calcul Q10%: 114mc/s
 debit de verificare Q3%: 165mc/s
C. Bazinul compensator:
a1-B) caracteristici constructive
Bazinul este prevăzut cu un deversor liber amplasat lateral având creasta de

10 m lungime.
a2-C)caracteristici funcţionale
Deversorul poate evacua în albia râului întregul debit instalat (2,2 mc/s) atunci
când CHEMP Vadu Frumos nu funcţionează.
b)golirea de semiadâncime: nu e cazul.
c)golirea de fund: nu e cazul
d)priza de apă
A. Priza de apă de la captarea Topolog
d1-A)caracteristici constructive
Amplasament: în corpul captării.

Tip: priza de vară/priză de fund
Dimensiuni constructive:
- Priza de vară: 2.00 m x 1.8 m (BxH)
- Priza de fund: 1,90 m x 0.6 m
Cota pragului de intrare: 735,40 mdM
Echipamente hidromecanice (vezi şi pct. 2.2.1. g):
- grătar 2.15 m x 2.0 m
Pag.10/42
- vană tip jaluzea, 2.0 m x 0.8 m

- batardou 1.1 m x 1.1 m
- vană de perete 0.8 m x 0.8 m
- vană segment 1.5 m x 0.8 m
d2-A) caracteristici funcţionale:
Debitul captat este de 1,0 ÷ 1,6 m3/s. Apa este transportată printr-o conductă
metalică/PREMO Dn 1000 mm la bazinul compensator Cumpeniţa.
B. Priza de apă de la captarea Cumpeniţa
d1-B)caracteristici constructive
Amplasament: în corpul captării.

Tip: priza de vară/priză de fund
Dimensiuni constructive:
- Priza de vară: 2.00 m x 1.8 m (BxH)
- Priza de fund: 1,90 m x 0.6 m
- grătar 2.15 m x 2.0 m
- vană tip jaluzea, 2.0 m x 0.8 m
- batardou 1.1 m x 1.1 m
- vană de perete 0.8 m x 0.8 m
- vană segment 1.5 m x 0.8 m
d2-B) caracteristici funcţionale:
Debitul captat este de 1,0 ÷ 1,6 m3/s. Apa este transportată printr-o conductă
metalică Dn 1000 mm la bazinul compensator Cumpeniţa.
C. Priza de apă de la bazinul compensator
d1-C)caracteristici constructive
Amplasament: în corpul bazinului, la capătul aval al acesteia.

Tip: priza de fund
Dimensiuni constructive: 2 x 3 m
- Batardou admisie : 2,5 x 2,5 m
- Batardou golire: 2,5 x 2,5 m
Pag.11/42
d2-C) caracteristici funcţionale:
Debitul captat este de 1 ,6 ÷ 2,5 m3/s. Apa este transportată printr-o

conductă metalică Dn 1300 mm în canalul de fugă al centralei Sălătrucu de
Sus racordat în aval cu camera de încărcate a centralei Sălătrucu de Jos.
e) staţia/staţiile de pompare: nu e cazul
f) centrala hidroelectrică
f1) caracteristici constructive
f1) caracteristici constructive
Centrala este o construcţie cu structură pe cadre din beton armat, cu închideri
din zidărie si acoperiș din panouri prefabricate din b.a., care adăposteşte
echipamentul hidroenergetic compus din următoarele:
 2 turbine tip FO 125/640, cu parametrii:
Cădere 58 m
debit instalat 2 x 1,1 m3/s
putere instalată 2 x 450 kW
diametru rotor: 640 mm
viteza de rotaţie (la sincronism) 750 rot/min
 2 generatoare asincrone tip GA 100/55-8 având parametrii:
puterea nominală (la borne) 800 kW
tensiunea nominală 400 V
curent nominal: 1345 A
 2 seturi de panouri de forţă (0.4 kV), câte unul pentru fiecare agregat
 2 seturi de panouri de comandă (circuite secundare de monitorizare,
automatizare, protecţii electrice), câte unul pentru fiecare agregat
 2 seturi de panouri de forţă şi comandă pentru vanele fluture de admisie a
apei în turbină
 O baterie acumulatoare de 24 V incărcată cu redresoare monofazate.
 Pentru compensarea energiei reactive absorbite de generatoarele asincrone
s-au prevăzut două baterii de condensatoare (2 x 240 kVAr), racordate la
barele de JT prin separator şi siguranţe fuzibile.
 Centrala este prevăzută cu un pod rulant manual de 8 tf, care permite
manipularea tuturor utilajelor.
 Admisia apei în turbine se face prin câte o vană tip fluture.
 Distribuitorul de apă înglobat în fundaţia centralei este de tip asimetric.
 Evacuarea apei din turbină este asigurată prin conurile aspiratoare, care fac
legătura cu bazinul compensator. Cota zero a centralei este 677 mdMB (la
axul turbinei).
 Bazinul compensator amplasat în spatele centralei este o structură din
beton armat, tip cuvă. Zidurile laterale sunt prevăzute la partea superioară
cu balustradă şi grilaj metalic.
 În bazinul compensator debuşează conducta de golire a by-pass-ului
aducţiunii, prevăzută cu o vană acţionată manual.
 Canalul de fugă al centralei asigură înălţimea de aspiraţie pentru turbină şi
evacuarea apei uzinate. Canalul de fugă are lungimea de 120 m şi asigură
Pag.12/42
înălţimea de aspiraţie pentru turbină cât şi bazinul compensator pentru următorul

CHEMP (Sălătrucu de Sus, a cărei cameră de încărcare este construită la capătul
canalului).
 Volumul util al acumulării este de 2000 mc care compensează diferenţele între
debitul uzinat la cele 2 centrale adiacente, pe timp de câteva ore.
 Energia electrică produsă este evacuată în sistemul electroenergetic
national printr-un post de transformare ridicător de tensiune (0,4/20 kV) ce
se racordează la reţeaua de 20kV cu o linie electrică aeriană de 20kV, lung
cca. 2km, până la Satrucu de Sus. Postul de transformare este de tip
exterior având :
- 2 transformatoare (1000 kVA + 1600 kVA - 20 /0,4 kV amplasate
lângă clădirea centralei, pe fundaţii înalte.
- 2 celule de interior pentru trafo de 20 kV : cu întrerupător şi racord în
cablu.
- 1 celulă de interior pentru linie 20 kV: cu separator, racord în cablu.
Celulele sunt montate în centrală.
 Partea de JT a postului este racordată în bare de Al 100 x 10 mm, până la
dulapurile de protecţie generator. La rândul lor, generatoarele sunt
racordate la dulapurile de protecţie prin bare capsulate.
 Priza de pământ a postului este interconectată cu priza naturală a centralei
(conducta de aducţiune), în vederea îmbunătăţirii rezistenţei totale de
dispersie.
 Centrala este prevăzută cu o instalaţie de paratrăznete (pe acoperiş şi pe
stâlpul antenei), a cărei zonă de protecţie cuprinde teritoriul centralei.
 Clădirea centralei are instalaţie electrică interioară pentru iluminat şi forţă
(încălzire, unelte electrice, etc.).
f2)caracteristici funcţionale (categoria uzinei, ore de funcţionare, debite şi

puteri instalate pe grup şi total uzină, debite minime de funcţionare pe grup,
producţie de energie electrică în ani caracteristici).
- Categoria uzinei: microhidrocentrală cu funcţionare pe firul apei în regim

„tot sau nimic”.
- Debit instalat pe grupuri/total uzină: 2 x 1,1 m3/s = 2,2 m3/s
- Puteri instalate: 2 x 450 kW = 900 kW
- Debit minim de funcţionare pe grup: 0,6 m3/s
- Ore de funcţionare: 2200 ore/an
- Producţie de energie electrică:
- Energie de proiect (conform proiectului iniţial): 2000 kWh/an
- Realizat în intervalul 2005-2012:
o Valoare medie: 1351 MWh/an
o Valoare maximă:2073 (anul 2010 - ploios)
o Valoare minimă: 857 (anul 2012 - secetos)
Notă: In decursul exploatării s-a constatat că producţia de energia luată în calcul la proiectare
a fost supraevaluată comparativ cu debitele afluente efectiv realizate. Studiile şi analizele de
bilanţ hidroenergetic întocmite ulterior au indicat o valoare a energiei medii productibile anuale
de 1300-1400 MWh.
Pag.13/42
Diagrama debitelor uzinate în funcţie de putere/cădere netă este prezentată în

Anexa 12.
2.2.4.Derivaţii:
a) traseu
Derivaţia cuprinde trei tronsoane:

- Tronsonul Topolog: de la captarea Topolog până la racordul cu
tronsonul comun (1,9 km)
- Tronsonul Cumpeniţa: de la bazinul compensator până la racordul cu
tronsonul comun (0,9 km)
- Tronsonul comun: de la racord până la CHEMP Vadu Frumos (1,6 km)
Racordarea celor două braţe (Dn 1000 mm) la cel comun (Dn 1400 mm) s-a
realizat printr-o ramificaţie metalică înglobată în beton. Conducta metalică
este înglobată în beton iar tuburile din beton sunt protejate cu
bolovani/gabioane. Traseul se desfăşoară în lungul albiei.
Traseul în plan al derivaţiei este prezentat în Anexa 13.
b) caracteristici constructive
Tronsonul Topolog (captare Topolog – racord cu tronson comun)
a. Dn = 1000 mm
b. Pn = 10 bar
c. Lungime = 1,9 km
d. Material: metal / tuburi PREMO
Tronsonul Cumpeniţa (bazin compensator – racord cu tronson comun)

e. Dn = 1000 mm
f. Pn = 10 bar
g. Lungime = 0,9 km
h. Material: metal / tuburi PREMO
Tronsonul comun (racord cu cele două braţe – CHEMP Vadu Frumos)

i. Dn = 1400 mm
j. Pn = 7 bar
k. Lungime = 1,6 km
l. Material: metal/tuburi din beton precomprimat tip SENTAB/PREMO.
c) caracteristici funcţionale:
Aducţiunea funcţionează sub presiune. Capacitatea de transport corespunde

debitului instalat de 2,2 m3/s.
2.2.5.Noduri hidrotehnice de biefare şi navigaţie: nu e cazul
Pag.14/42
CAPITOLUL III: Supravegherea comportării în timp
La centralele din amenajarea hidroenergetică Topolog aparţinând societăţii

Transenergo Microhidro SRL este instituit un sistem de urmărire curentă a
comportării construcţiilor, în conformitate cu prescripţiile Proiectantului.
Intrucât Beneficiarul nu dispune de personal specializat propriu, activitatea de
UCC este încredinţată prin contract laboratorului UCCH al SH Curtea de Argeş.
La nivelul secţiei de exploatare, personalul are şi sarcini de supraveghere prin
observaţii vizuale a construcţiilor hidrotehnice.
Supravegherea comportării în timp se realizează conform documentaţiei

„Instrucţiuni de urmărire curentă a comportării construcţiilor”. Documentaţia
este disponibilă în centrală.
3.1.Observaţii vizuale
a)Aspecte/fenomene şi frecvenţa de urmărire:
Frecvenţa de urmărire
Obiectul urmărit Aspecte şi fenomene ce se urmăresc Exploatare Exploatare în
normală stare de
atenţie
Bazinul Limpezimea/turbiditatea apei, substanţe
Zilnic Zilnic
compensator poluante
Pod de gheaţă (cauze, grosime,
Zilnic, iarna Zilnic, iarna
extindere)
Existenta plutitorilor Zilnic După viitură
Gradul de colmatare Trimestrial După viitură
Infundarea prizei de apă Zilnic După viitură
Versanti si maluri Starea vegetaţiei (prezenţă, natură,
Lunar Săptămânal
extindere, efecte)
Prezenta izvoare, izbucnire torenţi Lunar Săptămânal
Modificari debite, turbiditate, trasee,
Lunar Săptămânal
sectiune, panta pâraie
Stabilitate generală Lunar Săptămânal
Alunecari de teren Lunar Săptămânal
Degradări, eroziuni Lunar Săptămânal
Stabilitatea lucrărilor de protecţie (ziduri,
Lunar Săptămânal
gabioane etc)
Construcţii din Starea suprafeţelor şi muchiilor:
beton: centrala, continuitate, degradări,
Lunar Săptămânal
bazinul de liniştire, infiltraţii/exfiltraţii, şiroiri, depuneri
canalul de fugă minerale
Starea rosturilor: continuitate,
deschidere, refulări sau depuneri de Lunar Săptămânal
material, infiltraţii/exfiltraţii, striviri
Fenomene de eroziune la fundaţie Lunar Săptămânal
Starea acceselor pentru efectuarea de
observaţii vizuale şi a elementelor de Lunar Săptămânal
protecţie
Alte aspecte: condens, vibraţii şi
Lunar Săptămânal
zgomote etc.
Pag.15/42
Frecvenţa de urmărire
Obiectul urmărit Aspecte şi fenomene ce se urmăresc Exploatare Exploatare în
normală stare de
atenţie
Construcţii din Starea/integritatea corpul digului:
materiale locale deplasări, deformaţii, degradări,
(diguri): discontinuităţi în profil, tasări, umflări,
Lunar Săptămânal
refulări, alunecări, goluri, prăbuşiri,
pâlnii, fisurări, ravenări, scurgeri de
material, umeziri parament aval
Piciorul digului:spălări, eroziuni, băltiri,
vegetatie de baltă, depunere de material Lunar Săptămânal
scurs de pe taluz
Pereul de etanşare:starea plăcilor,
Lunar Săptămânal
stratului suport, rosturilor
Conducta de Stabilitatea generală; apariţia de Săptămânal,
Lunar
aducţiune deformaţii în plan orizontal sau vertical după viitură
Aspectul general al betonului de Săptămânal,
Lunar
protecţie şi al conductei metalice după viitură
Apariţia de fisuri sau crăpături Lunar Zilnic
Răsuciri ale conductei sau protecţiei din Săptămânal,
Lunar
beton după viitură
Săptămânal,
Suberoziuni ale fundaţiei Lunar
după viitură
Exfiltraţii prin betonul de protecţie sau
Lunar Zilnic
prin metal
b)Înregistrarea şi transmiterea constatărilor.
Observaţiile personalului de exploatare la efectuarea rondului sunt consemnate

în registrele de tură şi comunicate conducerii Secţiei de Exploatare.
Evenimentele sunt înregistrate în Jurnalul Evenimentelor
Laboratorului UCCH al SH Curtea de Argeş efectuează inspecţii periodice şi
întocmeşte rapoarte lunare şi anuale.
Inspecţiile sunt de asemenea consemnate în Jurnalul Evenimentelor şi ataşate
la Cartea Tehnică Construcţiei. Un exemplar din Raportul Anual se transmite la
conducerea Departamentului de Producere a Energiei Electrice de la sediul
central al Beneficiarului.
Inspecţiile Laboratorului UCCH se consemnează în Registrul de control al
construcţiilor hidrotehnice, disponibil în centrală.
3.2.Supravegherea prin măsurători
Amenajarea nu a fost dotată cu AMC, cu excepţia mirei montate la camera de

încărcare, utilizată pentru verificarea indicaţiilor de presiune a apei la admisia
în turbină, masurată în centrală la un manometrul cu contacte.
Amenajarea este delimitată din punct de vedere topo-cadastral prin borne

topometrice de precizie în diferite elemente ale amenajării, ale căror
coordonate pot fi reverificate ocazional (după evenimente deosebite: avarii,
viituri catastrofale, calamităţi).
Pag.16/42
3.3. AMC şi dispozitive pentru supravegherea construcţiilor anexe:
MHC-ul ,captarea şi priza de apă nu au fost prevăzute cu AMC-uir privind

tasările (reţea de triangulaţie, reperi de nivelment), subpresiunile, deplasările
(versanţi, pragul prizei etc), colmatările (ridicări topobatimetrice).
Parametrii furnizaţi de reţeaua hidrometeorologică de la filialele A.N. Apele
Române (SGA Vâlcea) şi INHGA Bucureşti cu care au contract sunt suficiente
pentru stabilirea pragurilor critice în caz de viituri necesare pentru exploatarea
în siguranţă a captării, prizei de apă şi a MHC.
Dotarea cu aparatură hidrometeorologică se compune din:
- mire hidrometrice
Măsurarea nivelului apei se face cu mire hidrometrice situate conform Anexa
15a
3.4. Praguri de periculozitate
Parametr Aparatul Situaţia

Obiectul
ii sau Aenţie Alertă Alarmă
urmărit
urmărţi metoda (A) (Al) (AL)
Captare Mira
a Peleş Niveluri hidrometric H  NNR HQ 10% HQ 3%
ă
Calcule Qafl  Qi Qafl  Qc Qafl  Qv
Debite
hidraulice
3.5. Prelucrarea şi interpretarea datelor
a) Sarcini ale personalului la nivel de obiectiv.
Personalul de exploatare al centralelor nu are atribuţii legate de prelucrarea şi

interpretarea datelor.
b)Transmiterea datelor la nivel superior de analiză.
Constatările personalului de exploatare sunt consemnate in Registrul de tura,

apoi sunt communicate conducerii Secţiei de exploatare, care le transmite
Laboratorului UCCH spre analiză. Situaţiile anormale sau care pot pune în
pericol integritatea construcţiilor şi instalaţiilor se aduc la cunoştinţa
Departamentului Exploatare şi conducerii societăţii, prin proces verbal sau
raport.
Pag.17/42
CAPITOLUL IV: Sistemul informaţional pentru

exploatare
4.1.Sistemul informaţional hidrometeorologic
a) Aparate şi dispozitive hidrometeorologice şi hidrometrice
CHEMP Vadu Frumos este dotata cu dispozitive hidrometrice.
b) Caracteristici funcţionale:
b1)modul şi frecvenţa de colectare şi de înregistrare a datelor;
Citirea mirelor hidrometrice se face conform instrucțiunilor proiectantului si la

repornirea centralelor.
Energia consumată şi durata de funcţionare sunt înregistrate automat cu pas
orar de către contoarele digitale bidirecţionale existente în centrală (câte unul
pe fiecare agregat şi unul pentru servicii interne). Debitele turbinate sunt
calculate indirect din energia produsa şi caracteristicile de exploatare.
b2)prelucrări la nivelul obiectivului hidrotehnic;
Nu se efectuează prelucrări de date la nivelul obiectivului hidrotehnic.
b3)transmiteri la nivelul superior de analiză:

Datele înregistrate automat (vezi pct. b1) se transmit numai în cazul nivelelor
scăzute sau viiturilor automat prin GSM la Departamentul Exploatare de la
sediul central al Beneficiarului. Pe baza acestor date şi a caracteristicilor
tehnice ale hidroagregatelor, se determină debitele prelevate pentru uzinare.
b4)date recepţionate/primite de la alte surse de informare.
Cu excepţia surselor mass-media şi a datelor publice disponibile pe internet

(buletine şi prognoze meteo, prognoze hidrologice etc), nu se
recepţionează/primesc date de la alte surse de informare.
4.2.Situaţii de control al calităţii apei
Deşi tehnologia de producere a energiei electrice din apă este nepoluantă, se

verifică după caz:
- Calitatea apei la admisia în aducţiune: turbiditate, eventuala prezenţă
a unor substanţe poluante.
- Calitatea apei la evacuarea din turbine: eventuala prezenţă a unor
substanţe poluante (uleiuri, vopsele).
Verificările se fac vizual si organoleptic; observaţiile se consemnează în
Raportul de tură.
4.3.Elemente ale sistemului de avertizare-alarmare:
Pag.18/42
a) Amplasare şi caracteristici ale sirenelor: nu e cazul

b) Sarcini ale personalului operativ de exploatare privind intreţinerea: nu e
cazul
In Anexa 18 este prezentată Harta sinoptică a fluxului informaţional.
In caz de avarii sau alte evenimente deosebite, transmiterea informaţiilor este
asigurată prin telefonie mobilă, având legătură permanentă cu celelalte
centrale din vale. Informaţiile culese aici sunt transmise zilnic la centrul de
exploatare al Secţiei Topolog situat la centrala Şuici, care este şi coordonatorul
exploatării centralelor şi periodic la sediul central al deţinătorului.
Evenimentele importante (avarie, accident, calamitate) sunt transmise
imediat.
Pag.19/42
CAPITOLUL V: Regimul hidrologic
5.1. Date caracteristice pentru secţiunea captării Topolog:

- suprafaţa bazinului hidrografic controlat: 121 kmp
- debitul modul: 1,01 m3/s (conform studiului INHGA nr. 3465/15.07.2013)
- debitul de calcul al obiectivului; asigurarea 10%: 114 mc/s
- debitul de verificare a obiectivului; asigurarea 3%: 165 mc/s
- debitul solid mediu multianual: 0,209 kg/s
5.2. Date caracteristice pentru secţiunea captării Cumpeniţa:

- suprafaţa bazinului hidrografic controlat: 26 kmp
- debitul modul: 0,49 m3/s (conform studiului INHGA nr. 3465/15.07.2013)
- debitul de calcul al obiectivului; asigurarea 10%: 114 mc/s
- debitul de verificare a obiectivului; asigurarea 3%: 165 mc/s
- debitul solid mediu multianual: 0,074 kg/s
5.3.Caracteristicile undelor de viitură:
Râul Secţiunea F Debit maxim (m3/s) Tt Tcr y

(km2) (ore) (ore)
0,1% 1% 2% 5% 10% 20%
Captare
Topolog 121 - 204 163 115 85,3 59,2 51 12 0,28
Topolog
Râul Secţiunea F Debit maxim (m3/s) Tt Tcr Y

(km2) (ore) (ore)
0,1% 1% 2% 5% 10% 20%
Captare
Cumpeniţa 26 - 106 84,8 51,9 44,5 30,7 31 6 0,26
Topolog
Pag.20/42
CAPITOLUL VI: Regimuri de funcţionare şi reguli de

exploatare
6.1.Decizia de exploatare
6.1.1. Modul de stabilire a deciziei privind regimul de funcţionare:
Exploatarea instalaţiilor CHEMP cuprinde următoarele categorii de regimuri de

funcţionare:
- Regimuri normale de exploatare: când centrala funcţionează în
limitele parametrilor nominali (debite medii şi mici) sau este oprită
programat. Aici se încadrează şi operaţiunile de întreţinere (curentă
sau planificată), precum şi manevrele efectuate în această perioadă.
- Regimuri anormale (speciale) de exploatare: când centrala
funcţionează în afara parametrilor nominali sau este oprită
neprogramat, corespunzând următoarelor situaţii:
- perioade de ape mari (viituri);
- perioade de temperaturi scăzute (îngheţ);
- defecţiuni şi avarii
Decizia privind stabilirea regimului de funcţionare aparţine conducerii Secţiei

de Exploatare Topolog, în funcţie de situaţia hidro-meteorologică şi de starea
tehnică a construcţiilor şi echipamentelor.
6.1.2. Competenţe de stabilire a deciziei de exploatare:
a)formaţia operativă de exploatare
Personalul de exploatare:
- In situaţia în care comunicaţia cu conducerea Secţiei este
indisponibilă, preia decizia privind exploatarea în condiţiile
prezentului regulament.
Conducerea secţiei de exploatare:

- Stabileşte regimul de funcţionare.
- Informează Departamentul de exploatare/conducerea
Beneficiarului cu privire la situaţiile de natură să conducă la
restricţii de exploatare sau oprire.
b)Departamentul de exploatare/conducerea Beneficiarului de la sediul central

din Bucureşti: aprobă exploatarea cu restricţii sau retragerea din exploatare a
hidroagregatelor.
c)dispeceratul bazinal: nu e cazul.
d)conducerea direcţiei apelor: nu e cazul.
Pag.21/42
e)situaţii care necesită aprobări la nivel superior conducerii direcţiei apelor:

executarea de intervenţii asupra construcţiilor hidrotehnice de natură să
modifice parametrii aprobati şi sau care presupun executarea de lucrări în
albia râului.
6.1.3. Atribuţii ale personalului de exploatare operativă
Personalul de exploatare:
- Exploateaza instalaţiile din centrala conform prezentului
regulament şi fişei postului, cu respectarea prescripţiilor
energetice, a procedurilor şi instrucţiunilor tehnice interne şi a
regulamentului intern.
- Informează conducerea Secţiei de Exploatare Topolog asupra
situaţiilor care necesită decizia sau intervenţia acestora.
Conducerea secţiei de exploatare:

- Exercită atribuţii de conducere şi coordonare a exploatării, cu
respectarea disciplinei tehnologice şi aplicatea respectarea
prescripţiilor energetice, a procedurilor şi instrucţiunilor tehnice
interne şi a regulamentului intern.
- Urmăreşte comportarea în exploatare a instalaţiilor,
echipamentelor şi construcţiilor, analizează cauzele accidentelor şi
avariilor, stabileşte măsuri de prevenire a acestora.
- Ia măsuri pentru menţinerea în stare de funcţionare a tuturor
instalaţiilor şi construcţiilor aferente amenajării.
- Informează Departamentul Exploatare, respectiv conducerea
Beneficiarului asupra situaţiilor care necesită decizia sau
intervenţia acestora.
6.2.Exploatarea în perioade de ape medii
6.2.1.Elemente caracteristice:
a)parametrii definitorii:
- debit afluent: superior debitului mimim de funcţionare cu un grup, dar mai
mic decât cel de viitură
- nivelul apei în camera de încărcare: între nivelul normal de retenţie şi nivelul
minim de exploatare.
b)Modul de livrare a apei folosinţelor: nu e cazul; singura folosinţă este cea

energetică
6.2.2.Reguli de exploatare în regim de ape medii
Exploatarea în perioadele cu debite medii este regimul cel mai frecvent. In cele
de mai jos, echipamentele şi instalaţiile centralelor din amonte se presupun a
fi în stare normală de funcţionare.
În acest regim, personalul de exploatare CHEMP va efectua la intervale de cel

puţin o săptămână următoarele:
Pag.22/42
- Lucrări operative: controlul curent al întregii amenajări şi verificarea

funcţionării utilajelor.
- Lucrări de întreţinere curentă de tip LN1 şi LN2, având drept scop
menţinerea instalaţiilor în parametrii nominali şi prevenirea apariţiei
unor defecţiuni.
- Lucrări aferente exploatării postului de transformare prin care se face
evacuarea energiei produse în CHEMP, atribuite pe baza de
instrucţiuni tehnice interne (I.T.I.)
- Functie de debitul afluent se lucreaza cu 1 sau 2 turbine.
Exploatarea instalaţiilor de turbine hidraulice

Condiţiile tehnice de funcţionare ale turbinelor sunt cele prevăzute în cartea
tehnică şi în normativul PE 307/90 capitol 3.
Turbinele trebuie să funcţioneze întotdeauna cu vanele aducţiunii complet
deschise, care nu se folosesc ca organ de reglare. Limitatoarele de deschidere
ale aparatelor directoare trebuie să fie poziţionate corespunzător unui regim
de funcţionare optim pentru căderile, respectiv nivelele din amonte (traduse în
presiuni) şi aval din perioada respectivă.
Debite caracteristice:
 Debit instalat (funcţionarea cu o turbină: Qi1=1.1 m3/s
 Debit instalat (funcţionarea cu două turbină: Qi2=2,2 m3/s
 Debit minim de funcţionare (cu o turbină): Qmin = 0,6 m 3/s
La debite mai mari decât cel instalat (Q > Qi2 = 2,2 m 3/s), centrala va
funcţiona în regim permanent, corespunzător puterii maxime, turbinând
debitul de 2,2 m3/s.
La debite Qi1 < Q < Qi2, una din turbine va funcţiona permanent, iar cealaltă
cu intermitenţă, funcție de nivelul minim de exploatare la care se pot porni un
grup.
Pornirea celui de-al doilea grup se face când nivelul funcție de nivelul minim de
exploatare la care se pot porni un grup, respectiv doua grupuri. Sesizarea
nivelelor se realizează cu traductoarele manometrice din centrală. Ambele
turbine vor fi reglate corespunzător randamentului maxim la o cădere medie
ponderată.
Exploatarea turbinelor hidraulice se va face cu toate subansamblurile în bună
stare de funcţionare, având caracteristicile de exploatare conform fişei tehnice
de garanţii, studii şi măsurători de optimizare.
Căderile de apă şi sarcinile de aspiraţie trebuie să fie menţinute în limitele
indicate de documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de furnizor.
Vanele de închidere ale turbinelor hidraulice, precum şi a aducţiunii, nu trebuie
să rămână în poziţie intermediară.
Protecţiile electrice trebuie să fie funcţionale şi nu trebuie să fie modificate.
Valorile încărcărilor, nivelurilor, presiunilor şi temperaturilor etc. vor fi
prezentate în instrucţiunile tehnice interne (I.T.I.) pe baza precizărilor din
cartea tehnică, din caietele de sarcini ale turbinei şi din proiect.
Pag.23/42
La oprirea turbinei se va inchide şi vana aducţiunii pentru eliminarea

pierderilor de apă prin aparatul director. Pierderile de apă nu trebuie să
rotească turbina după oprire.
Ordinea de manevrare a acestor organe este:
- La deschidere:
1. Vana fluture de pe aducţiune
2. Aparatul director al turbinei
- La închidere:
1. Aparatul director
2. Vana fluture
Această secvenţă este determinată de rolul organelor respective: aparatul
director este organ de închidere în curent (dar nu etanş), iar vana fluture
organ de etanşare (dar nu de închidere în curent). Ordinea acţionării este
prevăzute şi în logica automatizării.
Timpul minim de manevrare este stabilit în fişa de garanţii a turbinei. Această
durată este valabilă şi pentru vana de spălare a distribuitorului. Scurtarea
timpului de manevră provoacă şocuri hidraulice nepermise şi variaţii bruşte de
debite în albie, iar lungirea timpului duce la pierderi de apă şi implicit de
energie.
Uleiul din lagăre trebuie să aibă calitatea indicată de furnizor în cartea tehnică
sau caietul de sarcini al turbinei, ori de calitate echivalentă şi să fie schimbat
ori de câte ori caracteristicile lui scad sub limitele prevăzute.
Nu se admite pornirea turbinei la o temperatură a uleiului sub cea prescrisă în
cartea tehnică sau caietul de sarcini al acestuia; mai întâi trebuie să se ia
măsuri pentru asigurarea unei vâscozităţi normale a uleiului. De asemenea,
spaţiul înconjurător trebuie să aibă temperatura prescrisă în cartea maşinii. În
acest context nu trebuie lăsat ca circuitul de răcire al turbinei să funcţioneze
mai mult decât trebuie, debitul apei de răcire se va ajusta cât mai des, astfel
ca temperatura lagărelor să fie cât mai aproape de cea de regim. Răcirea
exagerată a uleiului duce la uzura rapidă a lagărelor. În mod similar,
supraîncălzirea lagărelor nu se ameliorează prin forţarea răcirii, ci prin
eliminarea cauzei. Conductele pentru ulei şi apă trebuie să fie vopsite în culori
distincte, conform STAS 8589.
Organele de inchidere ale conductelor care nu se manevrează în mod curent în
exploatare, ci numai în perioadele de revizie sau golire a instalaţiilor, vor fi
blocate , pentru a împiedica acţionarea lor fără o dispoziţie expresă.
Pornirea turbinei se face numai în următoarele condiţii:
- Asigurarea căderii în limitele impuse de documentaţia furnizorului
(fişa de garanţii): 60/49,7 mCA
- Asigurarea sarcinii de aspiraţie de 4,5 mCA.
- Nivelul, temperatura şi calitatea uleiului în lagăre să fie
corespunzătoare documentaţiei furnizorului.
- Vana din faţa turbinei deschisă.
- Aparatul director închis şi deblocat.
- Temperatura mediului ambiant peste valoarea minimă admisă de
furnizor.
- Sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare pentru restul instalaţiilor din
centrală.
Pag.24/42
Pornirea după o oprire îndelungată se înscrie în regimul de avarie.

Se interzice modificarea timpilor de închidere fără autorizarea proiectantului.
Personalul de exploatare va întreţine permanent etanşările, astfel ca exteriorul
instalaţiilor hidraulice din centrală să fie uscat şi se va asigura protecţia
anticorozivă a pieselor metalice.
Piesele în mişcare (lanţuri, articulaţii, ghidaje, cremaliere,patine, etc.) vor fi
unse cu vaselină neutră.
Reguli de exploatare tehnică a construcţiilor hidrotehnice şi a echipamentelor

hidromecanice
Condiţiile tehnice de exploatare ale construcţiilor hidrotehnice aferente CHEMP
Vadu Frumos sunt cele prevăzute în detaliile de execuţie şi în normativul PE
307/90 capitol 2.
Protecţia anticorozivă a echipamentului hidromecanic va fi refăcută ori de cate

ori este necesar, astfel ca să fie pregătit de funcţionare în orice moment.
Ghidajele, dispozitivele de acţionare vor fi curăţate şi unse permanent.
Etanşările trebuie întreţinute astfel încât să poată fi pus pe uscat oricare din
obiectele amenajării hidrotehnice.Vanele plane vor fi manipulate profilactic cel
putin o data pe an.
Exploatarea utilajelor hidromecanice se realizează în conformitate cu cărţile
tehnice insoţitoare.
Exploatarea instalaţiilor electrice aferente CHEMP Vadu Frumos

Generatorul electric asincron, tip GA 100/55-8
Condiţiile tehnice de funcţionare ale generatoarelor electrice utilizate în CHEMP

sunt cele din cărţile tehnice şi caietele de sarcini, precum şi cele din
prescripţiile energetice (PE) privitoare la această categorie de maşini. Dacă
acestea nu prevăd altfel, se vor respecta şi următoarele:
- Funcţionarea generatoarelor în regimuri de durată, care depăşesc datele
tehnice nominale, de catalog, precum şi apariţia vibraţiilor, zgomotelor,
supraîncălzirilor locale, constitue anomalii de funcţionare. Orice anomalie
care se constată trebuie remediată imediat şi consemnată. La intervalele de
timp stabilite în documentaţiile tehnice, întocmite de furnizorul
generatorului electric, se va executa măsurarea vibraţiilor, cu consemnarea
rezultatelor care se obţin şi măsurile care se impun.
- În cazul declanşării generatorului electric printr-una din protecţii, se va
cerceta care din protecţii a acţionat şi care este cauza funcţionării acesteia.
Repunarea în funcţiune a generatorului se va face numai după eliminarea
cauzei care a condus la declanşarea lui.
- Imediat după o supraturare (ambalare) a generatorului electric, se va
executa o verificare tehnică generală a părţilor rotitoare, a lagărelor, a
fixării generatorului pe fundaţie, a vibraţiilor. La controlul părţilor rotitoare
se verifică dacă nu au avut loc deformări sau deplasări ale pieselor, apariţia
unor frecări ale rotorului cu statorul ori slăbirea şuruburilor. Se verifică dacă
unsoarea din rulmenţi nu s-a degradat. Se verifica si daca aductiunea este
plina.
Pag.25/42
- Lubrifiantul folosit la ungerea rulmenţilor va fi cel indicat de furnizor sau

unul echivalent. Termenele care se face ungerea, respectiv completarea
lubrefiantului consumat vor rezulta din experienţa bazată pe controlul
periodic al lubrefiantului timp de câteva săptămâni sau luni. Aceste termene
se vor respecta chiar dacă maşina nu a funcţionat sau a funcţionat un
număr redus de ore. Termenele rezultate din experienţă nu vor depăşi pe
cele indicate în documentaţia tehnică a maşinii. Prin ungător se introduce
unsoarea nouă, până când unsoarea cea veche este eliminată prin părţile
laterale. Înlocuirea unsorii se va face şi după scurgeri repetate, după
impurificări sau dacă din diferite motive s-a degradat. Degradarea se
constată prin pierderea consistenţei impusă de furnizor sau prin schimbarea
culorii.
- Pentru schimbarea unsorii se demontează rulmentul, carcasa şi se
îndepărtează unsoarea învechită. Se spală cu benzină piesele, după care
vor fi umplute cu unsoare proaspătă. Odată cu demontarea rulmentului, se
verifică starea pieselor de etanşare, la care şi canele labirintului trebuie să
conţină permanent unsoare.
- Periodic se va verifica şi starea suprafeţei de alunecare de pe arbore. În
regim de funcţionare, temperatura maximă a lagărelor nu va depăşi pe cea
indicată în documentaţiile tehnice ale proiectantului sau furnizorului maşinii.
Depăşirea temperaturii maxime admise se poate produce din următoarele
cauze:
- Lipsă, exces sau calitate necorespunzătoare a lubrefiantului (apariţia
fluierăturilor dovedeşte lipsa acestuia)
- Frecarea pieselor de etanşare
- Dezaxarea faţă de turbină
Mersul în condiţii uscate, lipsa jocului în rulmenţi, amprente sau rizuri pe
căile de rulare şi prezenţa corpurilor străine în rulmenţi conduc la
modificarea zgomotului uniform din funcţionarea normală.
Dulapurile de comandă – protecţie (circuite primare de 0.4 kV şi circuite
secundare de monitorizare, semnalizare, protecţie, automatizare)
Condiţiile tehnice de funcţionare sunt cele indicate în proiecte, în cartea

maşinii, precum si cele din prescripţiile energetice privitoare la această
categorie de echipamente. Dacă acestea nu prevăd altfel, se vor respecta
urmatoarele:
- Dulapurile să fie închise, carcasele aparatelor să fie montate,
siguranţele vor fi cu patroane calibrate.
- Aparatele de măsură, indicatoare şi inregistratoare să fie în stare de
funcţionare.
- Instalaţiile de comandă, protecţie, automatizare, semnalizări şi
măsură vor fi în permanentă stare de funcţionare şi vor fi verificate
cel puţin o dată pe an.
Nu se admit improvizaţii în montarea echipamentelor sau în realizarea
legăturilor în circuitelor electrice primare sau secundare. Dulapurile electrice
sunt astfel concepute să asigure funcţionarea automată a agregatelor în
condiţii normale fără intervenţia personalului.Acesta are rolul de a efectua
lucrările de întreţinere curentă în vederea menţinerii utilajelor în stare de
funcţionare.
Pag.26/42
După montarea unui generator sau transformator nou se va verifica obligatoriu

fazarea: stabilirea sensului de rotaţie. La această operaţie nu se va conecta
direct la reţea generatorul (ca motor). Conectarea şi deconectarea
generatorului se va efectua numai în starea lansată, în mod automat. Dacă
frecvenţa reţelei variază, se va reface reglajul turaţiei de anclanşare. Aceasta
se situează în jurul vitezei de sincronism unde curentul de conectare este
minim.
Condensatoarele pentru îmbunătăţirea factorului de putere se vor conecta
independent şi nesimultan cu generatorul.
Generatorul asincron nu poate funcţiona independent de reţea. Centrala nu
este proiectată pentru alimentarea insulară a unei zone de consum. Dispariţia
tensiunii din reţea duce în mod automat la oprirea centralei.
Se va verifica anual sistemul de masura a turaţiei compus din senzor
optoelectronic şi controller digital. Cu aceeaşi periodicitate se va verifica şi
rezistenţa de dispersie a prizei de pământ. Dacă se constată diferenţe faţă de
măsurătorile anterioare, se vor măsura şi tensiunile de atingere,respectiv de
pas. În caz de abatere de la norme se va repara priza. Este foarte importantă
interconectarea prizei de pământ artificiale cu cea naturală, formată din
conducta de aducţiune.
Instalaţia de servicii proprii de curent continuu este compusă dintr-o baterie
acumulatoare tip auto de 24 V c.c. şi două redresoare de 220 V c.a./24 V c.c.
Bateria serveşte la închiderea aparatului director când dispare tensiunea din
reţea. Se va menţine în stare încărcată în tampon cu redresor, la tensiunea de
26,4 V dacă furnizorul nu indică altceva. Deoarece tensiunea reţelei nu este
constantă, se va urmări menţinerea tensiunii bateriei în jurul acestei valori (±
0,25 V). Se vor respecta instrucţiunile de exploatare elaborate de fabricantul
bateriei.
In Anexa 20 este redată Schema sinoptică de stabilire a deciziei de exploatare

în perioade de ape medii şi de ape mici.
6.2.3.Alte prevederi:
a)prevederi ale convenţiilor de exploatare la nivel local, bazinal sau naţional;
Nu e cazul
b)date de bază şi informaţii furnizate dispeceratului de către personalul

operativ de exploatare;
- parametrii captării
1. nivelul apei
2. volumul de apă disponibil
- parametrii înregistraţi sau prognozaţi referitori la debitele
afluente în captare şi în aval de captare prin corelare cu
regimurile de exploatare al MHC
- parametrii privind cerintele de gospodărire a apei (debit de
servitute etc)
- starea tehnică a construcţiilor şi a echipamentelor
hidromecanice
Pag.27/42
- condiţii impuse la funcţionarea centralei (cu una sau doua

turbine)
Principalele piese tehnice utilizate la stabilirea şi aplicarea deciziilor de
exploatare:
- diagrama Qi = f (Pi)
- cheia limnimetrică aval captare
- capacitatea de evacuare a descărcătorului de ape mari
c)informaţii primite de la dispecerat;

Decizia privind regimul de functionare al MHC este stabilita de
Departamentul de Exploatare București în functie de marimea debitelor
afluente pe raul Topolog de temperatura mediului ambiant si de starea fizica a
apei. Departamentul de Exploatare stabileste modul de exploatare in functie
de situatiile respective,la stabilirea regimurilor de functionare ținînd seama
atat de datele furnizate de reteaua hidrometeorologica proprie, cat si de datele
furnizate prin contract de filialele locale ale AN Apele Romane si DA Olt, apoi
transmite dispozitii privind pornirea sau oprirea hidroagregatelor centralei,
deschiderea sau inchiderea evacuatorilor.
d)modul de aplicare a deciziei de exploatare primite;

Nu e cazul
e)observaţii şi măsurători asupra parametrilor operativi;
Nu e cazul
f)mod de raportare şi înregistrare a manevrelor efectuate.
Personalul operativ asigura functionarea optima a hidroagregatelor si a celorlalte
folosinte si inregistreaza si comunica zilnnic la dispecerat date legate de:
- cotele in captare
- manevrele efectuate la echipamentul hidromecanic
- date hidrologice si hidrometeorologice
- starea tehnica a constructiilor si instalatiilor echipamentelor
hidromecanice
- datele principale de urmarie a comportarii constructiilor si instalatiilor
- starea cailor de acces, starea lucrarilor de intretinere curenta
Personalu operativ execută operativ sarcinile dispuse de catre Departamentul
de Exploatare.
Personalul operativ primeste de la Exploatarea Topolog dispozitii privind oprirea
sau pornirea centralei.
Manevrele se consemnează în Registrul de manevre din centrală.
Cota apei in captare se măsoară de la mira de 3 ori pe zi. Datele
hidrometeorologice se masoara zilnic, (inclusiv dupa terminarea ploii) sau orar, dupa caz,
in momentul ploilor torentiale. Debitele afluente se determina zilnic.
6.3.Exploatarea în perioade de ape mici sau deficitare
6.3.1. Elemente caracteristice:
a)parametrii definitorii:
- debit afluent: superior debitului de servitute, dar mai mic decât cel instalat
- nivelul minim al apei în camera de încărcare
Pag.28/42
b)Modul de livrare a apei folosinţelor: nu e cazul; singura folosinţă este cea

energetică
6.3.2. Reguli de exploatare în regim de ape mici sau deficitare
Regimul de ape mici sau deficitare se încadrează în condiţiile normale de

exploatare.
Funcţionarea centralei este influenţată în mod direct de diminuarea debitului

evacuat de centrala Vadu Frumos din amonte. Pentru toate centralele este
valabilă următoarea regulă în caz de secetă: la debitul afluent Qmin > Q >
Qservitute o turbină va funcţiona cu intermitenţă, având aparatul director
reglat la deschiderea corespunzătoare debitului minim (cca. 0,6 m 3/s).
Pornirea şi oprirea se comandă în funcţie de nivelul (presiunea) apei la camera
de încărcare.
Dacă debitul afluent scade sub valoarea de servitute, centrala va fi scoasă din
funcţiune. La opriri pe timp de secetă nu se goleşte apa din instalaţie.
6.3.3. Alte prevederi:
a)prevederi ale convenţiilor de exploatare la nivel local, bazinal sau naţional;

Nu e cazul.
b)date de bază şi informaţii furnizate dispeceratului de către personalul
operativ de exploatare;
Nu e cazul
c)informaţii primite de la dispecerat;
Nu e cazul
d)modul de aplicare a deciziei de exploatare primite;
Nu e cazul
e)observaţii şi măsurători asupra parametrilor operativi;
Nu e cazul
f)mod de raportare şi înregistrare a manevrelor efectuate.
Manevrele efectuate se consemneaza in registrul de manevre.
6.4.Exploatarea în perioada de timp friguros
6.4.1.Parametrii definitorii:
- temperaturi ale aerului sub -10 ºC pe o perioadă mai lungă;
- temperatura apei sub 0 ºC, pod de gheaţă sau dop de gheaţă, formarea
zaiului.
- caderi de cantităţi mari de zăpadă
6.4.2.Măsuri pregătitoare:
6.4.2.1 Pregătirea instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor:
a)instalaţii, echipamente şi dispozitive ce se pun în funcţiune; condiţii de

punere în funcţiune
Pag.29/42
In condiţii de îngheţ, zona de funcţionare a hidroagregatelor se încălzeşte cu o

aerotermă mobilă de 10 kW (tip Aerolux) La traductoarele manometrice de la
admisia apei în turbină se pornesc instalaţiile electrice de încălzire.
b)operaţii de verificare a stării tehnice a echipamentelor;
Programele de întreţinere şi reparaţii se vor structura astfel încât să nu fie

necesară efectuarea de lucrări majore în perioada friguroasă.
De asemenea, se va efectua spălarea instalaţei înaintea anotimpului rece,

pentru a evita manevrele cu echipamentul hidromecanic îngheţat.
Se va evita stagnarea îndelungată a apei în bazin şi aducţiune. Dacă prognoza

vremii prevede coborârea temperaturii sub -10 ºC pe o perioadă mai lungă,iar
debitul disponibil nu poate asigura funcţionarea zilnică a centralei, se va goli
de apă întreaga amenajare: bazinul compensator, aducţiunea, distribuitorul,
turbinele şi instalaţia de răcire. Golirea instalaţiei se face astfel:
- Se închide vana plană a bazinului compensator (vana aducţiunii);
- Se deschide vana de spălare a bazinului compensator.
- Se va porni o turbină în regim neautomat, lăsând în funcţiune până la
scăderea totală a puterii, apoi se comandă declanşarea generatorului,
lăsând turbina să funcţioneze în gol pâna la consumarea apei din
aducţiune.
- După oprirea turbinei se deschide vana de spălare a distribuitorului.
Este interzisă deschiderea vanei de spălare a distribuitorului aflată la
o presiune care încă întreţine rotirea turbinei în gol.
Dacă totuşi apa a îngheţat în instalaţie, se va lăsa deschisă vana de spălare a
distribuitorului,până la dezgheţarea completă şi eliminarea ei în canalul de
fugă. După dezgheţare se va umple din nou instalaţia şi se va verifica dacă nu
s-a fisurat undeva. Se vor porni turbinele numai după ce s-a confirmat
integritatea instalaţiei. Se vor respecta şi regulile stabilite pentru regimul de
avarie.
Apariţia zaiului (cristale de gheaţă) poate provoca înfundarea grătarului la

camera de încărcare. Se va ridica nivelul apei, astfel zaiul va fi evacuat peste
deversorul lateral.
Ninsoarea abundentă are acelaş efect ca şi zaiul (deci se va proceda la fel), cu
deosebirea că accesul este îngreunat. În caz de necesitate se vor amâna
rondurile, mergând până la oprirea centralei, cu înştiinţarea centrului de
exploatare. La operaţiunile de deszăpezire drumul spre centrală are prioritate.
6.4.2.2 Asigurarea materialelor, utilajelor şi mijloacelor de intervenţie.
Fiecare centrală este dotată cu scule (târnăcoape, lopeţi, greble, căngi etc)
pentru degajarea căilor de acces, spargerea şi îndepărtarea blocurilor de
gheaţă şi alte intervenţii de aceeaşi natură.
In cazul în care sunt necesare utilaje şi mijloace de intervenţie mecanizate, se

apelează la terţi pentru efectuarea lucrărilor de degajare.
Pag.30/42
6.5.Exploatarea în perioadă de viitură
6.5.1.Elemente caracteristice:
a)parametri definitorii:
- debit afluent: Q > 2,2 m3/s (se depăşeşte capacitatea instalată)
- precipitaţii: avertizare meteo cod galben sau roşu
b)condiţii de exploatare:
Centrala funcţionează la capacitatea maximă disponibilă. In cazul în care se

constată ca turbiditatea apei creşte, centrala se va opri pentru a se evita
degradarea rotoarelor prin eroziune.
Nu există alte folosinţe care trebuie asigurate.
6.5.2.Măsuri pregătitoare:
a)surse de informare/avertizare suplimentare: prognoze şi atenţionări

meteorologice emise de INHGA/ANM – săptămânal/zilnic
b)organizarea specifică perioadei a activităţii personalului de exploatare;
Suplimentar faţa de exploatarea în regim normal:

- Se vor organiza schimburile de lucru astfel încât să se asigure
permanenţa personalului în centrale; la nevoie se va mobiliza
personal suplimentar din rândul celor care nu sunt în tură
- Se va intensifica frecvenţa observaţiilor vizuale de la pct. 3.1. (a)
- Se vor executa pregătirile şi verificările menţionate la punctele (c) şi
(d) de mai jos.
c)pregătirea părţilor componente ale amenajării; verificarea funcţionalităţii

instalaţiilor, dispozitivelor şi mijloacelor de informare;
Dacă în urma analizei situaţiei hidrometeorologice din bazinul hidrografic, se

prognozează debite care necesită instituirea stării de viitură, se vor lua urgent
următoarele măsuri:
- Examinarea tuturor părţilor componente ale amenajării
- Asigurarea căilor de acces pentru intervenţii, comunicaţii şi transport
- Verificarea funcţionării instalaţiilor hidromecanice
- Curăţirea grătarelor
- Asigurarea alimentării normale cu energie electrică a instalaţiilor
- Verificarea sistemelor de comunicaţii prin telefonie mobilă
d)verificarea funcţionalităţii mijloacelor de intervenţie; verificarea şi

completarea materialelor de intervenţie.
Materialele de intervenţie prevăzute în Anexa 23 se vor inventaria, verifica,

repara sau completa după caz.
Pag.31/42
6.5.3.Reguli de exploatare:
Când debitul din râu îl depăşeşte pe cel instalat în turbine, dar nivelul se
găseşte în limite normale (nepericuloase), se pot efectua manevre de spălare a
instalaţiilor: aducţiune, distribuitor, bazin, daca este necesar. Când nivelul apei
din albie depăşeşte cu cca. 1 m pe cel normal, se interzice orice fel de
manevră, personalul se va îndepărta de amenajare. Dacă şi drumurile de acces
sunt inundate, deplasarea persoanelor se face numai pe versant (malul stâng
al văii Topologului). Există pericolul ca râul să-şi schimbe albia. În caz că se
inundă şi centrala, se va solicita prin radiotelefon sau telefon mobil
deconectarea liniei electrice de 20 kV din staţia de transformare.
Bazinul compensator poate fi inundat la viituri pe râu cu debite având

asigurarea mai mare de 1%. Centrala poate funcţiona la viituri cu debite
inferioare acestei valori.
Se recomandă ca spălarea aluviunilor din instalaţie să se facă în perioada

apelor mari, fiind mai eficientă şi neconsumând apă din stocul util. Durata
spălării instalaţiilor se va stabili experimental.
De asemenea, se va utiliza la maxim volumul de apă disponibil pentru

producerea de energie electrică, atunci când acest lucru este posibil.
Regulile privind exploatarea echipamentului hidromecanic şi electric rămân

valabile din condiţiile normale de exploatare.
În perioada viiturior este strict interzisă folosirea ambarcaţiunilor.
Stabilirea detaliată a măsurilor privind exploatarea în condiţii speciale se face

în instrucţiunile tehnice interne (I.T.I.) pe baza cărţilor tehnice ale
echipamentelor şi uvrajelor.
In Anexa nr. 21 este prezentată Schema sinoptică de stabilire a deciziei de

exploatare în perioade de viitură.
6.5.4.Modul de acţionare după trecerea viiturii:
a)parametri definitorii ai perioadei tranzitorii;
- debitul afluent revine la valori apropiate de debitul instalat (2,2 m 3/s)

- precipitaţii: avertizare meteo cod galben sau roşu expirată
b)măsuri şi acţiuni ale personalului operativ de exploatare, specifice perioadei

tranzitorii;
După orice viitură se vor examina toate elementele CHEMP şi se vor stabili
măsuri de remediere în ordinea urgenţei, pentru readucerea întregii amenajări
în regim normal de funcţionare. Dacă în timpul apelor mari s-a produs o
avarie, se va trece în regimul de exploatare corespunzător (vezi pct. 6.5.5.1).
Pag.32/42
Cu prioritate se vor verifica infundarea gratarelor si depuneri in bazinul

compensator.
c)controale şi verificări obligatorii după trecerea viiturii.
După trecerea viiturii, se va apela la Laboratorul UCCH pentru efectuarea

verificărilor prevăzute în Instrucţiunile de urmărire curentă a comportării
construcţiilor.
6.5.5.Alte prevederi
6.5.5.1. Regimuri speciale de exploatare (avarie)
Se aplică atunci când a survenit o defecţiune sau avarie de natură să conducă

la indisponibilitatea totală sau parţială a unuia/unora din elementele
amenajării.
La avarierea bazinului compensator sau a aducţiunii, centrala trebuie oprită şi
trebuie efectuată golirea instalaţiei.
În cazul avarierii aducţiunii sau a centralei, acestea trebuie izolate în vederea
reparaţiei, iar apa se evacuează prin preaplinul bazinului compensator în albia
râului.
Lucrările ocazionale la apariţia semnalelor preventive, de avarie sau datorită
informaţiilor de aceaşi natură obţinute de la terţi, constitue intervenţii
accidentale. În aceste cazuri personalul de exploatare acţionează în modul
următor:
- Remediază de urgenţă defecţinile constatate. Dacă acestea depăşesc
competenţa sau atribuţiile personalului de exploatare, se va apela la o echipă
de intervenţii şi reparaţii.
- Dacă este cazul, se va trece la scoaterea din funcţiune a
echipamentelor afectate, inclusiv oprirea hidroagregatelor concomitent cu
închiderea vanei aducţiunii, apoi se trece la remedierea defecţiunii.
Dacă în funcţionarea turbinei au apărut vibraţii sau zgomote, aceasta va fi
oprită. Repornirea se va admite în urma constatărilor făcute de un specialist
sau pe baza măsurătorilor prescrise de furnizor. În oricare din situaţii se vor
lua măsuri pentru eliminarea cauzelor vibraţiilor sau zgomotelor.
Se va verifica periodic linia de arbore cu ajutorul dispozitivelor de măsură; nu
se vor efectua verificări empirice.
După oprirea de avarie se admite repornirea numai dacă s-a îndepărtat cauza
opririi.
După o ambalare de durată, pornirea este permisă numai în urma reviziei
turbinei.
După o reparaţie capitală pornirea turbinei se face în urma efectuării probelor
de mers în gol şi în sarcină, înscrise în caietele de sarcini sau în cartea tehnică.
Prima pornire după o perioadă indelungată de staţionare se va face cu
respectarea următoarelor condiţii suplimentare: se deschide lent aparatul
director până la poziţia când turbina începe să se învârtească. Se lasă în
această poziţie câteva minute, timp în care se supraveghează temperatura
Pag.33/42
lagărelor, circulaţia uleiului şi lipsa zgomotelor anormale. Dacă se constată

anomalii, se opreşte imediat turbina şi se înlătură cauzele. Apoi se va relua
pornirea.
În cazul comportării normale, se va deschide în continuare aparatul director şi
se va funcţiona timp de câteva minute la turaţii de 25%, 50%, 75% şi
respectiv 100% din viteza nominală, ţinând agregatul sub observaţie ca mai
sus. Dacă nu se constată nereguli, se va stabili funcţionarea la turaţia
nominală.
În timpul în care se lucrează la turbină sau la generator, vana aductiunii
trebuie să fie blocată în poziţia „închis”, iar aparatul director să fie închis şi
blocat. Blocarea se face mecanic (prin lacăte), electric (prin deconectarea
circuitului de alimentare) şi/sau organizatoric (prin indicatoare de securitate).
Pentru prevenirea pornirii de la sine a unui agregat aflat în stare de repaos,
opritorul servomotorului aparatului director trebuie să se găsească în poziţia
„închis”.
Vanele care nu sunt concepute să lucreze în poziţii intermediare (vanele
fluture), nu vor fi lăsate în aceste poziţii. La manevrarea lor se va acorda
atenţie eventualelor vibraţii şi se va trece cât mai repede peste poziţiile în care
acestea se produc. După efectuarea manevrelor cu palan, acesta va fi blocat
pentru a împidica intervenţia persoanelor neautorizate.
Se vor lua măsurile tehnice şi organizatorice împotriva pătrunderii persoanelor
pe teritoriul instalaţiilor: bazin compensator, camera de încărcare bazin
liniştire – canal fugă, turbină, distribuitor, conductă aducţiune. Dacă totuşi
este necesară intervenţia personalului în interiorul acestor instalaţii, accesul se
va admite numai sub supravegherea permanentă, cu luarea tuturor măsurilor
de securitatea muncii. Este interzisă orice manevră până la evacuarea
persoanelor.
Terminarea acţiunii va fi verificată şi confirmată de electricianul de exploatare
din tură. Odată cu personalul se vor evacua şi materialele folosite la
intervenţie.
6.5.5.2. Prevederi referitoare la întreţinere şi reparaţii
Stabilirea categoriilor şi periodicităţii reparaţiilor la construcţii şi echipamente

hidrotehnice se va face în conformitate cu planul anual de mentenanţă şi cu
normativele în vigoare. Fiecare reparaţie va fi pregătită pe baza constatărilor
efectuate cu ocazia controalelor, stabilindu-se volumul lucrărilor, tehnologia de
execuţie, necesarul de resurse, precum şi graficul de eşalonare.
Este important ca după terminarea lucrărilor, toate materialele şi sculele să fie
evacuate din instalaţie, înainte de punerea în funcţiune.
(a) Periodicitatea efectuării controlului:
Periodicitatea efectuării controlului lucrărilor şi instalaţiilor aferente se

stabileşte prin instrucţiuni specifice.
Controlul curent la instalaţiile centralei se va efectua zilnic, la intrarea în tură
şi după orice eveniment tehnic, şi constă în citirea tuturor aparatelor de
măsură şi indicatoarelor. Se inspecteză starea instalaţiilor şi construcţiilor.
Pag.34/42
Dacă agregatele sunt în funcţiune, se va verifica şi compara regimul cu cel de

consemn (putere, energie produsă în tura precedentă, timpul de funcţionare,
temperatura în diferite puncte, zgomote, turaţie). Orice anomalie va fi
analizată rapid şi va fi eliminată în limita competenţei personalului. În caz
contrar vor lua măsurile conform regimului de exploatare respectiv (v. cap.
precedent).
Controlul săptămânal (în regim de exploatare normală) constând în:
- Verificarea vizuală a întregii amenajări şi a utilajelor hidromecanice
aferente
- Idem, la postul de transformare şi racordul de 20 kV
Controlul sezonier (în fiecare anotimp):
- Se verifică funcţionarea instalaţiilor hidrotehnice
- Integritatea construcţiilor şi a terenurilor din patrimoniu, respectiv
starea instalaţiilor electrice şi de automatizare
- Existenţa şi starea stocurilor de piese de schimb, materiale, scule,
dotări, inventar şi documentaţii.
Controlul ocazional are loc:
- După orice lucrare efectuată în amenajare;
- La cerere şi la sesizări;
- Urmare a unor anomalii de funcţionare: schimbarea nejustificată a
regimului de funcţionare, variaţii de debit, presiune, etc;
- După calamităţi naturale;
- La primirea şi predarea exploatării.
- Dupa trecerea viiturii, se va face inspectia intregii amenajari.
(b) Periodicitatea efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii
Clasificarea lucrărilor după complexitatea acestora precum şi periodicitatea şi

planificarea lor fac obiectul Regulamentului de mentenanţă şi a Planului anual
de mentenanţă.
Lucrările de întreţinere se efectuează conform cărţilor maşinilor şi

instrucţiunilor specifice acestora. După periodicitate, lucrările se împart în
categorii asemenea controalelor:
- întreţinere curentă;
- întreţinere săptămânală;
- întreţinere sezonieră;
- întreţinere ocazională.
Aceste lucrări sunt strâns legate de exploatarea instalaţiilor conform capitolului

precedent. Dacă nu este specificat altfel, întreţinerea va consta din
următoarele operaţii minimale:
- întreţinerea curentă (zilnică): se completează uleiul la lagăre, se
destupă orificiile de drenare a apei, se măsoară tensiunea bateriei,
densitatea electrolitului şi la nevoie se cuplează şi redresorul pentru
încărcare;
- întreţinerea săptămânală: curăţirea grătarului din bazinul
compensator, curăţirea filtrului din circuitul apei de răcire,
Pag.35/42
completarea electrolitului din bateria acumulatoare, ungerea pieselor

în mişcare (la care nu este asigurată ungerea automată);
- întreţinerea sezonieră: decolmatarea amenajării: bazin compensator,
conductă aducţiune, distribuitor, bazin liniştire, rigole de drenaj etc.;
curăţirea ruginii, respectiv refacerea protecţiei anticorozive a pieselor
metalice. Dacă normele nu prevăd altfel şi starea lor nu impune mai
des, se vor revopsi o dată la 5 ani utilajele şi toate confecţiile
metalice.
- întreţinerea ocazională: aici se încadrează operaţiunile de întreţinere
necuprinse în cele periodice, dar fiind necesare pentru buna
funcţionare a centralei, nu suferă amânare până la următorul ciclu de
reparaţii (capitale sau curente), deoarece favorizează degradarea
avansată a elementelor amenajării.
Se vor efectua micile reparaţii apărute la elementele de beton din amenajare,

la clădiri, la drumul de acces şi la instalaţiile aferente: pod rulant, palan,
pompă apă, etc.
Menţionăm că instalaţiile electrice se vor întreţine în conformitate cu
reglementările în vigoare. Lucrările de reparaţii capitale şi curente se
efectuează de asemenea în conformitate cu reglementările în vigoare, de catre
personal autorizat.
Exploatarea centralei pe durata lucrărilor de întreţinere şi reparaţii planificate
se încadrează în condiţii de exploatare normală.
Dacă în urma reparaţiei se modifică parametrii iniţiali, se va proceda ca la o
centrală nouă în perioada de punere în funcţiune şi probe tehnologice. Centrala
din amonte nu este influenţată. Reparaţiile neplanificate, în general, se
încadrează în regimul de avarie, deci şi modul de exploatare va fi adecvat (a
se vedea pct. 6.5.5.1).
(c)Măsuri şi lucrări în cazul de defecţiuni şi avarii la construcţii şi

echipamente
La orice defecţiune se va izola elementul respectiv.

În cazul unor defecţiuni majore: deplasări de construcţii sau utilaje, fisuri,
scăderea nemotivată a parametrilor, zgomote neobişnuite şi alte fenomene
necunoscute, se va proceda la oprirea imediată a centralei sau a agregatului
afectat. Se va examina amenajarea şi se va încerca eliminarea cauzei
defecţiunii. În caz de reuşită, se va reporni centrala conform celor descrise în
capitolul II. În caz de insucces, se aplică măsurile corespunzătoare regimului
de avarie.
Nu se admite funcţionarea cu improvizaţii sau cu instalaţii defecte.
La orice defect sau situaţie neprevăzută va fi anunţată conducerea Secţiei de
Exploatare Topolog pentru stabilirea de măsuri adecvate. În cazul in care nu
este posibil acest lucru, se va opri centrala, isau se va închide vana aducţiunii
de la bazinul compensator. Apoi se va încerca restabilirea comunicării cu
conducerea secţiei, prin centrala vecină.
Pag.36/42
6.6.Urmărirea şi prevenirea degradării calităţii apei
6.6.1.Supravegherea calităţii apei prin observaţii vizuale:
Instalaţiile CHEMP nu sunt poluante, dar diminuarea debitului afluent din albie
are efecte nefavorabile asupra faunei şi florei. Din acest motiv, în conformitate
cu prevederile din Autorizaţia de Gospodărire a Apelor, se va elibera
permanent în albie debitul de serviture care se va asigura de la captarea
Topolog. Când debitul scade sub valoarea celui de servitute, centrala va fi
oprită pentru evitarea secării albiei.
De asemenea, se vor evita variaţiile mari de debite deversate, prin
manevrarea lentă a turbinei şi a vanelor de spălare, respectiv de golire a
instalaţiei. Operaţiile de spălare a bazinului sau a distribuitorului turbinelor se
efectuează întimpul viiturii pentru a nu tulbura suplimentar apa din albie.
Toată amenajarea hidrotehnică trebuie astfel întreţinută, încât să nu provoace
inundaţii sau eroziuni prin degradarea apărărilor construite sau formarea unor
diguri sau baraje în albie. În acest context, activitatea de exploatare nu numai
că nu trebuie să dăineze mediului, ci chiar trebuie să favorizeze refacerea
vegetaţiei în zonele afectate.
Secţiunile de observare sunt:
- în amonte: la priza de apă
- în aval: la bazinul de liniştire
Fenomemele urmărite sunt:
- turbiditatea apei / zilnic
- prezenţa plutitorilor / zilnic
Mod de consemnare, raportare şi destinaţia observaţiilor:
Consemnãrile legate de turbiditatea apei şi prezenţa plutitorilor se efectuează

în Raportul de tură. Situaţiile anormale se raportează conducerii Secţiei de
Exploatare.
6.6.2.Supravegherea calităţii apei prin măsurători
Nu se fac măsurători.
6.6.3.Măsuri pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii apei:

Nu se arunca uleiuri sau resturi provenite de la reparatii in apa.
a)prevenirea şi combaterea eutrofizării lacului:
Centrala nu dispune de lac de acumulare.
b)intervenţii în cazuri de poluări accidentale:

La primirea unei avertizari privind poluarea accidentala a sursei de apa,
angajatul angajatul Secţiei de exploatare care a primit avertizarea, anunta
imediat conducerea unitatii.
Pag.37/42
La constatarea unei poluări accidentale a surselor de apa, pentru care nu s-a

primit comunicarea de avertizare din partea sistemului de gospodarire a
apelor, angajatul Secţiei de exploatare care a observat fenomenul anunţă
imediat conducerea Secţiei, care procedează imediat la informarea SGA Olt.
In ambele situatii, conducerea Secţiei dispune de urgenta trecerea la
realizarea actiunilor si masurilor proprii pentru limitarea pagubelor care ar
putea fi produse de deteriorarea calitatii apei brute folosite pentru producerea
energiei electrice.
c)asigurarea debitelor de diluţie pe cursul de apă în aval:
Debitele de servitute sunt asigurate de la captarea Topolog.
d)condiţii de folosire a luciului apei: nu e cazul
6.7.Stoc de materiale şi mijloace de intervenţie: conform Anexei 23.
Pag.38/42
CAPITOLUL VII: Personalul operativ de exploatare
7.1.Componenţa formaţiei de exploatare:
Formaţia de exploatare a CHEMP Vadu Frumos este formatã din 5 electricieni

de exploatare, repartizaţi câte unul în tură.
7.2.Sarcini ale personalului de exploatare operativă:
a) sarcini legate de exploatarea obiectivului
Personalul de exploatare operativă al centralei executã operaţii şi manevre

stabilite prin normele, regulamentele, prescripţiile energetice de exploatare şi
fişa postului, în scopul producerii energiei electrice şi a exploatãrii în condiţii de
siguranţã a instalaţiilor aferente centralei hidroelectrice.
La întocmirea regulamentului s-a considerat că personalul centralei este

instruit pentru exploatarea instalaţiilor hidroenergetice. Prezenta documentaţie
nu constitue curs de calificare şi nici nu se substituie prescripţiilor şi
normativelor energetice aplicabile. O listă a acestora, fără a fi limitativă, este
prezentată în Anexa 19.
Activitatea de exploatare a personalului nu se rezumă numai la întreţinere,

manevre şi supraveghere, ci şi la urmărirea funcţionării optime a agregatelor
(aceste regimuri sunt descrise în capitolele precedente), ca şi la urmărirea în
limita atribuţiilor a comportării în timp a tuturor elementelor amenajării
hidroenergetice.
Personalul are obligaţia să sesizeze modificările intervenite în amenajările

CHEMP faţă de autorizaţiile eliberate şi să le comunice deîndată conducerii
Secţiei de Exploatare.
Programul de lucru al personalului de exploatare se stabileşte prin

Regulamentul de Ordine Interioară şi se adaptează în funcţie de starea tehnică
a instalaţiilor şi de regimul hidrologic.
b) Obligaţia de a cunoaşte prevederile regulamentului de exploatare şi ale

instrucţiunilor specifice funcţiei şi locului de muncã
Personalul de exploatare are obligaţia de a cunoaşte prevederile

regulamentului de exploatare şi ale instrucţiunilor specifice funcţiei şi locului de
muncă. La modificarea acestora, personalul este instruit şi semneaza de luare
la cunoştinţă. Conducerea secţiei verifică periodic nivelul de cunoaştere a
regulamentului. Conducerea Departamentului efectuează verificări prin sondaj.
Pag.39/42
c) modul de predare/primire a serviciului de tură.
Persoana care primeşte serviciul are obligaţia de a se prezenta la centrală cu

15 minute înainte de ora de începere a programului pentru:
- efectuarea împreună cu persoana care predă serviciul a rondului
redus de primire a schimbului,
- luarea la cunoştinţã despre modificările apărute în instalaţii,dispoziţiile
date in tura precedentã precum şi despre necesitatea supravegherii
suplimentare a instalaţiilor.
Dupã efectuarea rondului redus şi obţinerea informaţiilor din teren, persoana
care predă serviciul şi cea care primeşte serviciul semneazã în Raportul de tură
la rubricile de predare, respectiv primire a serviciului.
7.3.Protecţia muncii
Din punct de vedere al tehnicii securităţii muncii, instalaţiile din centralele

hidroelectrice de mică putere cuprind elemente hidraulice, de construcţii,
electrice şi mecanice. În documentaţiile tehnice şi în cărţile maşinilor sunt
enumerate şi măsuri de protecţia muncii aferente exploatării lor.
Punctele periculoase sunt indicate în cărţile maşinilor şi în proiectele de

execuţie ale construcţiilor hidrotehnice. Atenţie deosebită se va acorda
menţinerii curăţeniei golurilor (conductelor) de aerisire. Aceste goluri vor fi
acoperite numai cu grătare rare, care să împiedice astuparea golului, dar să fie
nedemontabile, pentru evitarea accidentelor. La fel se vor asigura cu încuietori
toate capacele şi grătarele, împotriva pătrunderii persoanelor neautorizate.
Accesul în incinte închise (camere de încărcare, conductă, cămine, corp
turbină, distribuitor, etc.) se va face numai după aerisirea lor, având în vedere
posibilitatea degajării gazelor periculoase (toxice şi inflamabile) prin
descompunerea materiilor organice sedimentate. Admiterea personalului în
interiorul instalaţiilor se face numai cu supraveghere permanentă atât
înăuntru, cât şi în exterior, cu luarea tuturor măsurilor de protecţia muncii.
Până la evacuarea personalului este interzisă orice manevră. Evacuarea
personalului va fi verificata şi confirmată de şeful de tură. Odată cu personalul
se vor evacua şi materialele, respectiv uneltele folosite. Dacă s-au prognozat
ape mari sau în timpul viiturilor nu se execută astfel de lucrări.
În timpul iernii este interzisă folosirea podului de gheaţă ca drum de acces sau
de trecere şi traversarea râului prin vadul înzăpezit, iar rondurile nu se
efectuează de unul singur.
În timpul viiturilor, se interzice orice intervenţie şi personalul se va îndepărta

de amenajare. Dacă există pericolul inundării centralei, se va solicita prin
radiotelefon întrruperea liniei electrice de 20 kV.
Se vor pune indicatoare de securitate la captarea secundară, la camera de

încărcare, bazin compensator, la bazinul de liniştire şi canalul de fugă:
„Atenţie! Pericol de înec! Pericol de cădere!” Pe gardul postului de
transformare se vor afişa indicatoarele de electrosecuritate. „Atenţie! Pericol
Pag.40/42
de electrocutare!” Pe poarta centralei se inscripţionează: „Accesul interzis!”,

iar în interior se vor prevedea indicatoare specifice exploatării.
Apa utilizată pentru turbinare nu se utilizează în scopuri alimentare.

Alimentarea cu apă potabilă trebuie asigurată dintr-o sursă verificată,
respectând cu stricteţe regulile de igienă.
Construcţiile hidrotehnice ale CHEMP Vadu Frumos nu sunt amenajate pentru

agrement. Accesul persoanelor străine este interzis. În acest scop s-au instalat
indicatoare de interdicţie la locurile periculoase: bazin compensator, cameră de
încărcare, bazin de liniştire, canal de fugă, postul de transformare. Palanele
amplasate în aer liber sunt blocate împotriva intervenţiei persoanelor
neautorizate.
Se vor respecta toate indicaţiile privind protecţia personalului referitoare la

diferite regimuri de exploatare, enumerate în capitolele precedente.
Se vor lua la cunoştinţă şi respecta prevederile următoarelor acte normative:
- Legea securitãţii şi sãnãtãţii în muncã 319/2006

- HG 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate pentru utilizarea în
muncă de către lucratori a echipamentelor de muncã
- Instrucţiunile proprii de securitate şi sãnãtate în muncã
- Normele specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice
- IT(H) – 8/89 – Instrucţiuni de protecţia muncii pentru MHC si CHEMP
- PE 009 – Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor
pentru ramura energiei electrice şi termice
- Ordin MMP nr. 1422/2012, publicat în MO NR. 649/12.09.2012 –
Regulament de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice;
Normativul cadru de dotare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor
Pag.41/42
Anexe la regulamentul de exploatare
Anexa 1 Plan de situaţie cu încadrarea în zonă a amenajării scara

1:100.000)
Anexa 2 Principalele funcţiuni ale obiectivului/amenajării: Nu se aplică la
CHEMP Vadu Frumos (folosinţa energetică exclusivă)
Anexa 3 Caracteristicile lacului de acumulare: Nu se aplică la CHEMP Vadu
Frumos.
Anexa 4a Plan de situaţie – baraj frontal (prag deversant Topolog și
Cumpenița)
Anexa 4b Secţiuni transversale caracteristice prin barajul frontal(prag
deversant Topolog și Cumpenița)
Anexa 5a Planuri de situaţie ale barajelor (digurilor) laterale: Nu se aplică la
CHEMP Vadu Frumos.
Anexa 5b Secţiuni transversale caracteristice pentru barajele (digurilor)
laterale: Nu se aplică la CHEMP Vadu Frumos.
Anexa 6 Secţiuni caracteristice ale descărcătorului de suprafaţă
(transversală şi longitudinală).
Anexa 7 Capacităţi de evacuare ale descărcătorului de suprafaţă. Nu se
aplică la CHEMP Vadu Frumos.
Anexa 8 Capacităţi de evacuare ale golirii de semiadâncime. Nu se aplică la
CHEMP Vadu Frumos.
Anexa 9 Secţiuni caracteristice ale golirii de fund (transversală şi
longitudinală).
Anexa 10 Capacităţi de evacuare ale golirii de fund. Nu se aplică la CHEMP
Vadu Frumos.
Anexa 11 Secţiuni caracteristice prin priza de apă: Vezi anexa 4a/4b.
Anexa 12 Debite uzinate în funcţie de putere şi cădere netă.
Anexa 13 Traseul în plan al derivaţiei
Anexa 14 Amplasare AMC pentru supravegherea comportării în timp
Anexa 15a Aparate şi dispozitive hidro-meteorologice şi hidrometrice.
Anexa 15b Praguri critice la posturi hidrometrice. Nu se aplică la CHEMP Vadu
Frumos.
Anexa 16 Fluxul informaţional pentru exploatare
Anexa 17 Fluxul informaţional pentru urmărirea calităţii apei
Anexa 18 Harta sinoptică a sistemului informaţional
Anexa 19 Lista documentaţiilor care au legătură cu exploatarea obiectivului
Anexa 20 Schema sinoptică de stabilire a deciziei de exploatare în perioade
de ape medii şi de ape mici.
Anexa 21 Schema sinoptică de stabilire a deciziei de exploatare în perioade
de viitură.
Anexa 22 Timpi de golire a lacului: Nu se aplică la CHEMP Vadu Frumos.
Anexa 23 Stocul de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor,
gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale.
Pag.42/42

Regulament de Functionare MHC Vadu Frumos

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regulament de Functionare MHC Vadu Frumos

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aprobat:

Administraţia Naţională “Apele Române”

REGULAMENT DE FUNCŢIONARE – EXPLOATARE

REGULAMENT DE FUNCŢIONARE – EXPLOATARE

CAPITOLUL I: Date generale.............................................................................................................4

Notă: Prezenta documentaţie a fost întocmită în conformitate cu REGULAMENTUL CADRU din 23

CAPITOLUL I: Date generale

1.1. Denumirea obiectivului şi deţinătorul acestuia:

Obiectiv: Centrala hidroelectrică de mică putere (microhidrocentrala) Vadu

Deţinător: TRANSENERGO MICROHIDRO S.R.L.

Unitatea de Exploatare: Departamentul Exploatare / Secţia de Exploatare

Amplasamentul amenajării CHEMP Vadu Frumos se desfăşoară de-a lungul

CHEMP Vadu Frumos prelucrează apa prelevată la captările Topolog şi

Accesul la lucrare se face din drumul DN7D, sectorul Şuici-Sălătrucu şi în

Amplasamentul este prezentat în Anexa 1: Plan de situaţie, scara 1:200.000

1.3. Acte şi documente de identificare:

a) Actul de aprobare a investiţiei: Decret Prezidenţial nr. 202/15.07.1981;

b) Acord de gospodărire a apelor: 0-5 din 25.01.1988 emis de Direcţia Apelor

c) Autorizaţia de gospodărire a apelor: nr. 51/01.09.2008 emisă de Direcţia

d) Proiectant general şi de specialitate: IEIRIEDEET Piteşti/ISPH Bucureşti,

e) Constructori: TAGEM Bucureşti/AEM Câmpina

f) Perioada de construcţie: 1988-1992

g) Data punerii în funcţiune: 1992

h) Clasa de importanţă a construcţiei: V (conform STAS 4273-83)

i) Categoria de importanţă: D (conform NTHL-021)

j) Zona seismică: ag=0,16 Tc =0,7

1.4. Funcţiile obiectivului (conform datelor din proiect):

1.4.1. Alimentări cu apă ale localităţilor – nu e cazul

1.4.2. Alimentări cu apă ale industriilor – nu e cazul

1.4.3. Irigaţii – nu e cazul

1.4.4. Piscicultura – nu e cazul

1.4.5. Producerea energiei electrice:

1.4.6. Atenuarea viiturilor – nu e cazul

1.4.7. Debit minim necesar în albia aval (de servitute):

 Conform Autorizaţiei de Gospodărirea Apelor menţionate la pct. 1.3.c:

1.4.8. Alte folosinţe – nu e cazul

CAPITOLUL II: Caracteristici tehnice şi constructive

2.1. Parametrii caracteristici ai amenajării

Amenajarea nu are acumulare. In tabelul de mai jos sunt redaţi parametrii

Tipul parametrilor Niveluri Cota (mdM)

2.2.Caracteristici ale amenajării

A. Captarea Topolog: pe râul Topolog, în aval de captarea Topolog-

B. Captarea Cumpeniţa: pe pârâul Cumpeniţa, afluent de stânga al râului

C. Bazinul compensator: pe ramura Cumpeniţa,la cca. 100 m de captarea

b) tipul şi materialul de construcţie:

A. Captarea Topolog: tiroleză, beton armat

Amplasamentul se situează în zona depozitelor sedimentare paleogene, pe

Permeabilitatea stratului aluvionar este medie spre mare, datorita

 Cota talveg: 735,00 mdM

e) etanşare (baraj şi fundaţie):

Nu au fost necesare lucrari de etansare sau de drenare.

f) galerii de drenaj în corpul construcţiei, rigole de colectare: nu e cazul

Captarea este prevăzută cu următoarele echipamente hidromecanice :

Notă: Din proiect, captarea a fost prevăzută cu posibilitate de spălare

Captarea este prevăzută cu următoarele echipamente hidromecanice :

- grătar de priză, cu dimensiunile 2.15 m x 2.0 m, lumina 25

Notă: Din proiect, captarea a fost prevăzută cu posibilitate de spălare

- batardou admisie 2.5 m x 2.5 m

2.2.2. Baraje (diguri) laterale: nu e cazul

2.2.3. Elemente componente ale obiectivului hidrotehnic:

Captarea este prevăzută cu un deversor liber amplasat frontal având creasta

Secţiunile caracteristice sunt date în Anexa 4/5.

Deversorul are rolul de a evacua în albie debitele care depăşesc capacitatea de