Iazuri de decantare

Iazurile de decantare sunt o acumulare de apa, realizata cu un baraj sau prin diguri de contur, in scopul retinerii deseurilor menajere si/sau industrial, lichide sau solide, depuse subacvatic. Iazul de decantare se poate realiza in scopul retinerii sedimentelor transpotate in canalizarea apelor meteorice.

Componentele unui iaz de decantare: Barajul sau digurile de contur - care delimiteaza volumul in care au loc depunerile si delimiteaza suprafata pe care se produce decantarea. Sistemul de distributie a hidromasei in iaz prin acest sistem se descarca in mod uniform amestecul de steril1 si apa. Sistemul de colectare si evacuare a apelor cuprinde constructiile si instalatiile de colectare a apei limpezite si de dirijare a apei spre emisar2 sau spre sistemul de recirculare. El mai cuprinde si constructiile de deviere a apelor afluente catre iaz si de descarcare din iaz a apelor provenite din precipitatii si din scurgerea de la suprafata.

Iazuri de decantare in industria miniera In industria miniera, iazurile de decantare se folosesc pentru depozitarea in amestec de apa a sterilului. In iazurile de decantare, sterilele de procesare pot fi descarcate numai dupa ce au trecut prin procedura de denocivizare a sterilelor3. In majoritatea cazurilor, apele provin din mine refulate in iazurile de decantare ale uzinelor de preparare, unde se face epurarea lor. Uzinele de preparare preiau apa tehnologica4 din raurile cele mai apropiate printr-o priza de apa situata in amontele uzinei. Apele uzate rezultate in urma procesului de preparare a minereurilor sunt refulate prin pompare in iazurile de decantare, iar de aici, dupa limpezire, ajung din nou in emisar.
1

Sterilul partea nefolositoare a unui zacamant de miniereu sau a unui produs minier,fara valoare industriala, este partea indepartata la finalul procesului de prelucrare 2 Emisar rau curat 3 Denocivizarea sterilelor reduce cantitatea de cianuri sau alte substante pana la un nivel acceptat de standarde 4 Apa tehnologica este apa folosita pentru o varietate de activitati in instalatiile industriale si procesele
tehnologice. Dupa folosire, apa procesata necesita in mod obisnuit, in continuare o tratare, inainte de a fi deversata sau refolosita. Scopul pretratarii apei reziduale poate fi, de asemenea, reciclarea sau recuperarea resurselor.

Depozitarea si stocarea in stare uscata a produselor provenite din industria miniera se face in halde5. O mare parte din accidentele tehnice au la origine lipsa de control a bilantului apelor ce intra si sunt evacuate din iaz, acumularea in exces a apei in iaz este datorata capacitatii insuficiente de evacuare sau datorata avarierii sistemului de evacuare. Situatia este agravata de faptul ca in majoritatea cazurilor nu se admite deversarea libera, datorita interdictiei de evacuare in aval a apelor contaminate si netratate , iar sistemul de evacuare controlata nu are capacitati de rezerva , care sa dubleze instalatiile aflate in exploatare. Caracterizarea iazurilor de decantare in functie de tipul constructie Iazuri de decantare de tip vale Iazuri de decantare de tip ses Iazuri de decantare de tip coasta

Depozitarea materialelor reziduale se face in 2 moduri: Materialul grob care nu reprezinta interes economic este depozitat in halde de steril. Materialul procesat cu granularitate fina, este transportat sub forma de pulpa si se depoziteaza in iazuri de decantare

Schema fluxului tehnologic

Haldele reprezinta depozitarea si stocarea in stare uscata

Decantarea simpla: sterilul sub forma de pulpa este deversat pe dig prin robineti. Partea globala se depune in apropierea zonei de deversare, iar partea fina este transportata de apa spre zona de lac unde se sedimenteaza. Surplusul de apa ce provine din hidrotransport si din precipitatii va fi eliminat printr-un sistem de evacuare(sonda inversa si prin dig). Cand are loc o distrugere a sistemmului de evacuare pe anumite portiuni, datorita presiunii, se produce o deplasare a materialului din iaz, formand un gol care se propaga pana la suprafata, generand o surpare sub forma de con numita palnie de prabusire. Inaltimea de garda reprezinta inaltimea dintre nivelul apei si partea superioara a digului(coronament). Plaja este portiunea dintre coronament si conturul exterior al apei din lac. Ea are o panta orientata dinspre coronament spre lac si permite curgerea tulburelii si sedimentarea sterilului in functie de granulometria acestuia si de viteza de curgere. Inaltimea si plaja fac parte din elementele de siguranta ale unui iaz de decantare. Digul de amorsare este realizat din rembleu permeabil(pietris cu nisip, sol) si are o inaltime si un volum care permit depozitarea sterilului in faza initiala de constructie. Schema generala a unui iaz de decantare:

Constructia digului tine de mai multi factori : Granulometria sterilului Topografia terenului Caracteristicile geomecanice ale terenului de fundare Seismicitatea zonei Conditii climatice, hidrologice, ecologice, etc.

Metode de constructie a zidurilor:

1) Metoda cu ridicare spre amonte Se realizeaza prin depunerea materialului grosier peste cel fin pe masura ce digul se inalta.Stabilitatea acestor constructii scade cu inaltimea,necesitand limitarea inaltimii si a vitezei de inaltare. Aceasta metoda prezinta siguranta in zonele uscate si cu climat arid. Pentru regiunile temperate cu precipitatii abundente precum si in zone seismic este considerata o metoda cu un grad ridicat de risc.

2) Metoda cu ridicare spre aval Constructia digului se realizeaza prin miscarea coronamentului spre aval in timp ce acesta se inalta. Aceasta constructie necesita o cantitate mare de nisip, care creste o data cu inaltarea digului.Este cea mai sigura metoda, insa este foarte costisitoare, folosindu-se in regiuni cu grad ridicat de seismicitate.

3) Metoda cu ridicare pe vertical Pozitia coronamentului nu se modifca in plan orizontal, miscandu-se pe verticala in timp ce se inalta digul. Dpdv al sigurantei seismice, aceasta metoda este mai sigura decat cea cu ridicare spre amonte si necesita mai putin nisip decat metoda cu ridcare spre aval.

4) Metoda mixta Consta in ridicarea digului spre aval pana la un anumit nivel , dupa care constructia continua cu ridicarea spre amonte.

Iazurile de decantare din Romania: 1) Iazul de decantare de la Valea Sesei Iazul de decantare numit Valea Sesii este situat n Muntiii Metaliferi, aproape de Roia Montan. Iazul de Valea Sesii este un iaz de decantare de vale, deschis (adica are un singur baraj). Barajul, contruit din anrocamente, nchide valea fiind construit ntre doi versani. Tulbureala de steril este deversat n iaz printr-un sistem de conducte care trebuie s permit dirijarea deversrii spre diverse zone situate pe conturul iazului astfel ca toat suprafaa s fie ocupat. Sterilul cu coninut de sruri de metale ale acidului sulfuric se constituie n depozit i se reazem pe versanii naturali. n iazul de la Valea esii depozitul de steril, n cele mai multe locuri sondate, n-are consisten; ntr-un loc era format un fel de plaj pe care am clcat i nu ne-am scufundat. Apele limpezi, care sunt de fapt soluii apoase ale acelorai sruri, ar trebui s ajung ntr-un sistem de colectare i evacuare din care acestea trebuie s fie descrcate spre o staie de epurare chimic sau spre un sistem de recirculare sau -cel mai simplu, fra costuri, fr jen spre un emisar (un ru curat de obicei). Sistemul de colectare i evacuare noi nu l-am vzut, -dar e drept c n-am ajuns la baraj unde ar putea s fi fost.n septembrie 2011 iazul avea n jur de

130ha. Acesta a acoperit aproape n totalitate satul Geamna; gospodriile au fost rscumprate de Cupru Min SA Abrud. Durerea cea mai mare a locuitorilor a fost aceea ca nu a fost respectat promisiunea de a se strmuta cimitirul. Sterilul a nghiit rnd pe rnd casele oamenilor, dealul pe care era construit biserica, cimitirul. Biserica este unul din puinii martori care ne arat c aici a fost odat o aezare omeneasc. Nmolul a ajuns acum la nivelul acoperiului. Sterilul continu s fie deversat cu consecven i nivelul iazului crete n fiecare an. De aceea cei de la Cupru Min nal barajul an de an. Sub apele acestui lac se afla o buna parte din comuna Geamna ,cimitirul si biserica Trei Ierarahi.

2) Iazurilor de decantare din bazinul mijlociu al rului Aries Activittile miniere desfsurate n bazinul mijlociu al rului Aries au afectat acest teritoriu din punct de vedere natural, economic si social. Activittile asociate industriei miniere, fie c este vorba de exploatarea n sine, fie de cele asociate nchiderii minelor, reprezint o surs major de risc att pentru mediul nconjurtor, ct si pentru populatia local. Exploatrile miniere auro argentifere si cuprifere au modificat permanent relieful, introducnd astfel profunde disfunctionalitti si dezechilibre cu impact local si regional. Bazinul hidrografic al rului Aries include partial Patrulaterul Aurifer al Muntilor Apuseni, ceea ce a avut ca rezultat construirea a 11 iazuri de decantare, apartinnd mai multor exploatri miniere. n ceea ce priveste stabilitatea structural a acestor depozite de steril, se pot observa ravene si siroiri pe taluz, avnd o evolutie progresiv. De aceea, riscurile induse de fenomenele atmosferice extreme sau de combinatii ale acestora pot avea consecinte semnificative, producnd accidente tehnologice. La exploatarea minier Baia de Aries, activitatea principal a fost exploatarea a dou tipuri de zcminte: zcmntul plumb zincifer si zcmntul auro-argentifer, prin lucrri miniere orizontale si verticale. Pe lng acestea, aici erauprelucrate secundar si concentratele aurifere.

Sterilul este depozitat n opt halde si patru iazuri de decantare. Activitatea a ncetat n anul 2004, ns nu s-au realizat activitti de monitorizare a impactului asupra mediului produs de lucrrile de conservare a iazurilor de decantare. Mai mult, la nchiderea uzinei de preparare, cianurile utilizate nu au fost neutralizate. Aceasta indic importanta aplicrii unor tehnologii curate n cadrul activittii de extractie si valorificare a minereurilor aurifere, de la nceputul activittii unei exploatri si pn la nchiderea final sau temporar a acesteia. Toate cele patru iazuri de decantare sunt n conservare. Iazul Valea Sartsului este un iaz de vale, situat n aval de Baia de Aries si a fost operativ pn n august 2004. Pe versantii si se pot observa ravene de mici dimensiuni si alte procese de eroziune n suprafat. Iazul Valea Ariesului are o suprafat de 2,8 ha, este situat n lunca Ariesului si este n conservare. Iazul Brzesti, de asemenea n conservare, este situat n lunca Ariesului si este acoperit cu vegetatie spontan, fiind stabilizat. Platoul si taluzurile au fost revegetate planificat sau prin autorevegetare, iar vegetatia este format din ierburi, arbusti sau arbori. n schimb, iazul Valea Cutii, cu o suprafat de 3,8 ha, nu este stabilizat n prezent aceste iazuri sunt incluse ntr-un program de nchidere si reecologizare finantat de Banca Mondial.

3) Exploatarea Minier Rosia Poieni

Zcmntul de la Rosia Poieni cuprinde 64,5% din rezerva de cupru a Romniei. Este cea mai mare unitate de exploatare a substantelorminerale utile de la noi din tar si una din cele mai mari din Europa. Obiectul de activitate al Exploatrii Miniere Abrud l-a constituit extragerea minereului cuprifer din zcmntul Rosia Poieni si prelucrarea sa prin tehnologia clasic de flotatie, n vederea obtinerii concentratelor cu un continut de 16,5 - 22 % cupru. 4) Iazul de decantare Valea Sesei A deservit instalatia de preparare a minereului de la Rosia Poieni, fiind amplasat pe teritoriul comunei Lupsa, sat Geamna. Barajul a fost supranltat n anul 2008, pentru punerea lui n sigurant .Iazul nu are sistem de drenaj, astfel c se depsesc frecvent indicatorii de calitate a apelor evacuate.

5) Iazul de decantare Valea Stefancei I Este amplasat pe teritoriul comunei Lupsa, satul Stefanca, pe firul Vii Stefancei cu barajul situat la aproximativ 3 km de confluena cu rul Aries .Desi nu s-au observat probleme de stabilitate, lucrrile de monitorizare se deruleaz continuu . 6) Iazul de decantare Valea Stefancei II Este amplasat n aval de iazul Valea Stefancei I si este folosit n prezent ca iaz de avarii. El este construit prin bararea vii Stefanca cu un baraj principal din anrocamente si un baraj de picior. Suprafata activ este de 11 ha, cu o capacitate total proiectat de 12.000 tone . Construirea si utilizarea iazurilor de decantare au avut ca efect ridicarea nivelului freatic local, ceea ce a dus la nmlstinirea zonelor adiacente. De asemenea, au aprut alunecri pe versanti, cauzate de excesul de umiditate, creat prin bararea orizonturilor freatice . 7) Exploatarea minier Rosia Montan Exploatarea minier Rosia Montan se ncadreaz pe teritoriul administrativ al comunei Rosia Montan, n bazinele hidrografice Corna si Rosia si la confluenta prului Rosia cu rul Abrud. Aceasta ncorporeaz urmtoarele obiective miniere de interes din punct de vedere al protectiei factorilor de mediu: uzina de preparare de la Gura Rosiei, 2 iazuri de decantare (Gura Rosiei si Valea Slistei), 2 cariere de exploatare (Cetate si Crnic) si 17 halde de steril . 8) Exploatarea minier Iara Exploatarea minier Iara a fost nfiintat n anul 1972, n subordinea fostului Combinat Minier Cluj. Datorit valorii economice reduse a zcmntului de minereuri complexe Valea Lita, exploatarea minier s-a limitat doar la minereul de fier din zcmintele Masca Bisoara si Cacova Ierii. n anul 1982 n subordinea E.M. Iara intr si Sectia de exploatare a nisipurilor cuartoase de la Fgetul Ierii. n anul 2006, Exploatarea Minier Iara, apartinnd C.N.C.A.F. Minvest S.A. Deva, a fost nchis. Iazul Bisoara este un iaz de coast, cu o suprafat total de 8,50 ha si un volum total de 3,33 mil. m3. Depozitarea n acest iaz a fost sistat n anul 1975. Iazul Fgetul Ierii este de asemenea un iaz de coast, avnd o suprafat total de 5,84 ha si un volum de 1,56 mil. m3 . Ambele iazuri sunt n prezent n conservare .