Cultivarea inului si canepei in Romania

by CartiAgricole on 14 martie 2011 in Cultura Plantelor

4
APRECIERI
Distribuie pe Facebook, sa vada si altii
Inul pentru fibra (Linum usitatissum)
Importanta inului pentru fibra consta in multiplele ntrebuintari ale fibrelor cat si ale produselor lui secundare- samanta,
turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu
matasos foarte apreciat. Din ele se confectioneaza panza pentru corabii, parasute, rufarie de pat si de corp, fete de masa,
servete, panza pentru picturi si pentru cauciucuri, fete de incaltaminte, etc.

Fibrele scurte (caltii) se utilizeaza la fabricarea hartiei fine, pentru confectionarea sacilor si a panzei de ambalaj.
Samanta, faina de seminte si turtele se utilizeaza in medicina. Puzderiile (resturile de tulpina rezultate in urma
operatiilor de zdrobit si melitat) servesc ca materie prima pentru confectionarea de placi aglomerate sau la fabricarea
glucozei, drept combustibil etc.

Suprafata mondiala cultivata cu in pentru fuior depaseste 1,5 milioane hectare, tari mari cultivatoare fiind : Rusia,
Polonia, Franta, Cehia, Belgia si Olanda.

Canepa pentru fibra (Cannabis sativa)

Canepa se cultiva pentru continutul sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei
sicativ.

Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele se utilizeaza la
confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind rezistente la
putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane,
furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se
fabrica tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca
material izolator.

Produsele secundare ca : uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale inului iar cenusa obtinuta prin
arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P, K, Ca. Din varfurile inflorescentelor plantelor
femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.

Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari cultivatoare fiind : Rusia,
Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania.

Culturile de in si canepa in Romania

Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MADR si prin sumele acordate pentru sprijinirea celor doua culturi
s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi
de suprafete fara unitati de procesare a inului si canepei. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil (din
28 de unitati de procesare existente in anul 1991) in anul 2007 au ramas in functiune:

1. SC Galir SA loc.Mangalia jud.Constanta procesare in, capacitate 640 tone fibre/an;

2. SC Lutex SA loc.Ludus jud. Mures- procesare canepa,capacitate 1500 tone fibra/an ;
3. SC Livius SRL loc. Nadlag jud.Arad procesare canepa, capacitate1500 tone fibra/an;
4. SC Carpic Carei jud.Satu Mare procesare canepa, capacitate 2000 tone fibra/an .

Anual se proceseaza in functie de cantitatea de tulpini melitate existente in stoc la fiecare unitate de procesare.
Marea majoritate a topitoriilor care au fost vandute, noii proprietari nu au tinut cont de obiectul de activitate al acestor
unitati, utilajele aflate in dotare fiind valorificate la fier vechi.

De asemenea, prin programul SAPARD imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscole,
investitii noi pentru constructii, modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente pentru procesarea plantelor textile
(in si canepa) inclusiv cladiri, masini, instalatii si echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare si marketingul
fibrelor textile s-a construit si dat in folosinta o unitate de procesarea semintelor de canepa in scopul obtinerii uleiului si
a suplimentelor nutritive, a fainei proteice din srotul obtinut in urma presarii, pe de alta parte, obtinerea semintelor
decojite folosite in scop alimentar.
CANAH International, primul producator de ulei de canepa din Romania, a carei fabrica are o capacitate de prelucrare
de 1000 tone seminte pe an, aceasta cifra constituind echivalentul a 250.000 litri ulei de canepa anual se afla in
localitatea Salonta, judetul Bihor.

Soiurile de plante textile cultivate

In pentru fibra:

Ada, Adria, Alexein, Alin, Bazil, Carolina, Codruta, Cosmin, Cristina, Daniela,Elena, Elisa, Ermina, Floriana,
Florinda,Fluin,Ina, Ioana, Iordan, Iulia, Iunia, Janina,Laura, Lirina, Louis, Martin, Monica, Nineta, Oliana,Paula, Radu,
Rares, Sabena, Selena, Sumuleu.

Canepa pentru fibra :

Denise, Diana, Irene, Silvana, Lovrin 110, Secuieni 1, Zenit.

Incepand cu 1 ianuarie 2007 cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene soiurile cultivate pentru a fi
eligibile la sprijinul financiar sunt cele cuprinse in Anexa II a Regulamentului Cosiliului nr.796/2004 care se modifica
anual.
In anul 2008 s-a publicat R(CE) nr.145/2008 care in Anexa II Soiuri de canepa eligibile pentru platile directe sunt
mentionate varietatile de canepa autorizate in anul de comercializare 2008/2009, respectiv soiurile de canepa: Denise,
Diana, Lovrin 110, Silvana si Zenit.

Soiurile mentionate in lista au un continut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%

Zone de favorabilitate
Inul pentru fibra

zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 220 -250 mm,
umiditatea relativa a aerului permanent peste 70%, nebulozitatea cea mai ridicata din toata tara, iar temperaturile medii
nu depasesec 17 grade Celsius.

Zona se extinde :
in depresiunile Gheorghienilor, Ciucului, si Toplitei din Transilvania si depresiunile Dornelor si Radautilor din nord
vestul Moldovei
in zona Carpatilor Meridionali si Orientali, precum si in zona Rodnelor, si Apusenilor (microzone).
Zona favorabila, cuprinde suprafete mai mari in regiunile muntoase ale Moldovei, zona Ciucului in judetele Cluj si
Maramures, pe valea Oltului, in Transilvania, depresiunea Fagaras, regiunile submontane din Banat, Oltenia si
Muntenia.
Regimul de precipitatii in timpul perioadei de vegetatie este mai redus, sub 200 mm, solul avand un rol secundar.

Zona a treia de cultura, la care se face apel numai in cazul in care cererile pentru aceasta planta sunt mari si nu pot fi
acoperite prin zona foarte favorabila si favorabila.

Canepa pentru fibra

Zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-550 mm,
temperaturile medii nu depasesec 16 18 grade Celsius.
Se extinde :

in vestul tarii (campiile Crisurilor, Muresului, Timisului, Carasului) pe vaile Muresului si Tarnavelor, valea
Somesului, Oltului, in depresiunea Barsei, depresiunea Sfantu Gheorghe precum si in valea Siretului si in valea
Moldovei .

Zona favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-400 mm, iar
temperaturile medii nu depasesec 15,2 18,9 grade Celsius.
Se extinde in :

Campia Transilvaniei, in partea de sud a podisului getic, nordul Campiei Romane (zona solului brun roscat)
Zona putin favorabila se caracterizeaza prin temperaturi medii in timpul perioadei de vegetatie de 14 -14,5 grade
Celsius.
Zona cuprinde si regiuni secetoase (stepa si silvostepa din sudul si sud estul tarii) si regiuni cu soluri mai putin
texturate (dealurile Olteniei, Munteniei, Moldovei, etc.).

Legislatie nationala pentru plante textile

1. Ordinul MAPDR nr.1044/2003 privind autorizarea unitatilor de procesare primara a tulpinilor de in si canepa pentru
fibra, in concordanta cu Regulamentul (CE) nr.245/2001 care prevede reguli detaliate de aplicare a R. (CE) nr.
1673/2000 privind organizarea comuna a pietelor de in si canepa
2. Ordinul MAPDR nr.677/2004 privind desemnarea unui laborator pentru determinarea continutului de
tetrahydrocanabinol (THC) la soiurile de canepa
3. Ordinul nr. 200 din 11 aprilie 2005 privind autorizarea Organizatiei interprofesionale a productorilor si
procesatorilor de in si cnep din Romnia
4. OMAPDR nr.1285/2005 pentru recunoasterea Consiliului pe produs Plante textile si produse procesate
5. HG nr.582/2004 pentru modificarea si completarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr.143/2000
privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, aprobat prin HG nr.1359/2000
6. Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2007:

* Ordonant de urgent nr. 25 din 29 martie 2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat productorilor agricoli
pentru achizitionarea de motorin n vederea efecturii lucrrilor agricole mecanizate de nfiintare si ntretinere a unor
culturi agricole ce se nfiinteaz n primvara anului 2006, precum si pentru aprobarea suplimentrii cu suma de 200
milioane lei (RON) a Programului Dezvoltarea durabil a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum
si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale trebuie s le pun n aplicare
* Hotrre nr. 214/2007 privind aprobarea activittilor pentru care se acord sprijin financiar productorilor agricoli din
sectorul vegetal n anul 2007, a cuantumului sprijinului si a sumei totale alocate fiecrei activitti, precum si pentru
modificarea alin. (1) al art. 1 din Hotrrea Guvernului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea
de subventii, pentru anul 2006, productorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol.
* Ordonanta de urgenta nr. 123/2006 pentru aprobarea acordarii sprijinului financiar producatorilor agricoli din sectorul
vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului, aprobata prin Legea
nr.125/2007

* Ordonanta de urgenta nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe
complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007,si pentru modificarea art. 2 din legea nr. 36/1991
privind societatilor agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata prin Legea nr.139/2007
* Hotrre nr. 636/2007 privind declararea strii de calamitate natural n agricultur pentru culturile nsmntate n
toamna anului 2006 si n primvara anului 2007, precum si pentru stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi
acordat ca despgubire.
* Hotarare nr.477/2007 privind aprobarea nivelului fondurilor publice care se acorda in anul 2007 conform prevederilor
Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, precum si pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr.816/2003

Sprijinul valoric se prezinta astfel:

1 leu/litru, subventionarea motorinei pentru lucrrile mecanice de nfiintare a culturilor de primvar;

50,55 /ha plata unica pe suprafata( SAPS);
34,42 /ha, plati nationale directe complementare (PNDC);
41,72 /ha plati nationale directe complementare, cuplate de productie;
160 /to pentru fibra lunga de in si 90 /to pentru fibra scurta de in si canepa;
7% din cheltuielile medii de productie/ ha pentru subventionare credite agricole pentru productie;
propunere max. 750 lei/ha Despagubiri pentru calamitati;

Pentru implementarea legislatiei prevazuta in organizarea comuna a pietelor in sectorul inului si al canepei pentru fibre
s-au elaborat si publicat urmatoarele acte legislative:

* Ordonanta guvernului nr. 33 din 1 august 2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 41/2005
privind reglementarea unor msuri financiare
* Ordin nr. 682/2007 pentru aprobarea Normelor privind acordarea ajutorului comunitar pentru procesarea primar a
tulpinilor de in si de cnep pentru fibre pentru anul de piat 2007/2008

Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2008:

* Hotrre nr. 277/2008 privind aprobarea activittii pentru care se acord sprijin financiar productorilor agricoli din
sectorul vegetal n anul 2008, a cuantumului sprijinului financiar si a sumei totale alocate acestei activitti
* Ordin nr. 174 din 19 martie 2008 privind modificarea si completarea anexelor E, F, H, J, K si L la Ordinul ministrului
agriculturii, pdurilor si dezvoltrii rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
acordare a sprijinului financiar pentru activittile din sectorul vegetal, zootehnic, al mbunttirilor funciare si al
organizrii si sistematizrii teritoriului, precum si conditiile de eligibilitate
* Hotrre nr. 276/2008 pentru aprobarea nivelului fondurilor publice care se acord n anul 2008 potrivit Legii
creditului agricol pentru productie nr. 150/2003.

Sustinere 2008

Sprijin din bugetul national care se va derula prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene
15% din nivelul creditelor de productie;
39,0 lei/ha ( subventionarea cu un leu/litru de motorin utilizat pentru lucrrile mecanice de nfiintare a culturilor
agricole de primvar, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).
Sprijin din Fondurile Europene ce se vor acorda prin APIA:

60,5 /ha plata unica pe suprafat( SAPS);

47,1 /ha, plti nationale complementare, decuplate de productie;
41,7 /ha plti nationale complementare, cuplate de productie;
CULTIVAREA CANEPII, O AFACERE CU POTENTIAL URIAS PENTRU CARE PRIMESTI SUBVENTII
GENEROASE

Este un business cu mare potential si cunoscuti oameni de afaceri si-au infiintat deja plantatii de canepa: Dan
Lazarescu, celebra creatoare de moda Irina Schrotter sau sportivul Ivan Patzaichin.

12 avantaje ale afacerii cu canepa

1. Canepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice;

2. De la canepa se valorifica totul de la canepa iar produsele obtinute sunt folosite in diverse ramuri industriale: textila,
farmaceutica, cosmetica, auto etc.;

3. Rezulta o productie mare pe hectar - canepa produce cu 250% mai multe fibre decat bumbacul;

4. Exista sprijin cuplat din acest an. Sprijinul cuplat ce va introdus din acest an pentru anumite culturi ar putea ajuta la
reinvierea culturilor de canepa din Romania. Astfel, sprijinul cuplat la canepa va fi de 194 de euro/ha in 2015, urmand
sa creasca cu cate 10 euro in fiecare an, pana in 2020.

5. Din semintele de canepa se produce bere, din frunze se fac medicamente si ceaiuri medicinale, din fibre se produc
tricotaje naturale si ecologice;

6. Costurile pentru cultivarea unui hectar de canepa de fibra se ridica la circa 2000 de lei si se pot obtine in medie opt
tone de tulpina de canepa;