Deertificarea

Deertificarea este un fenomen complex de transformare treptat a unor terenuri cu

soluri fertile n deerturi, determinat deschimbrile climatice (secet puternic i
prelungit) i activitile umane (supraexploatarea terenurilor).
Procesul de deertificare poate rezulta dup o evoluie secular a climatului (ex.
Sahara, ntre 50001000 .Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activitilor antropice,
omul fiind autorul deertificrii. Deertificarea se declaneaz obinuit ca urmare a
distrugerii covorului vegetal datorit exploatrii excesive, necorespunztoare a terenurilor
fertile, cultivrii excesive, despduririlor masive isuprapunatului, diminurii
rezervelor de ap (secarea rurilor i a izvoarelor de coast), eroziunii solului de ap i
vnt, destructurrii i polurii solului etc. n general, deertificarea este determinat de o
supraexploatare local, mai ales prinsuprapunat, care provoac o agravare a eroziunilor,
adncirea apei freatice i, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel,
Mesopotamia, o zon iniial nfloritoare, a fost transformat n deert prin suprapunat i
despduriri.
Deertificarea parcurge mai multe etape: reducerea i pierderea orizontului
superior al solului, dup care are loc o erodare a orizonturilor inferioare i pierderea
cvasitotal a substanelor organice moarte, astfel nct tot terenul este ulterior format
numai din particule minerale.
Deertificarea influeneaz n mod negative biodiversitatea, multe specii pier odat
cu distrugerea habitatului lor. Pe glob are loc extinderea deerturilor i deertificarea
terenurilor cultivate la o amploare crescnd. La scar global, deertificarea nainteaz
cu circa 50.000 km2pe an. Studiile Organizaiei pentru Alimentaie i Agricultur a
Naiunilor Unite (FAO) estimeaz c nisipurile Saharei nainteaz spre sud cu 1,5-10
km/an.
Principala cauz a deertificrii este ndeprtarea vegetaiei. ndeprtarea vegetaiei
este determinat de mai muli factori, cum ar fi seceta, schimbrile climatice, cultivarea
terenurilor arabile, punatul excesiv i defriarea. Vegetaia are un rol important n
determinarea compoziiei solului. Studiile au artat c, n multe ecosisteme, rata eroziunii
solului descrete exponenial odat cu abundena vegetaiei. Suprafeele uscate i
neprotejate de vegetaie sunt splate de ploi sau de inundaii, lsnd straturile infertile de
la baza solului s se usuce la soare. Aceste suprafee devin astfel tari i neproductive.