2.

FUNCŢIA HETEROCATALITICĂ=sinteza proteinelor

 Proteinele sunt substanțe organice complexe alcătuite, în principal,

din 20 de aminoacizi, așezați într-o anumită ordine în molecula
proteică ce conferă specificitate moleculei.
 Conform dogmei centrale a geneticii:
ADN ARNm Proteine
Informaţia genetică se reproduce prin replicaţie şi este decodificată
într-o proteină specifică prin transcripţie şi translaţie.

 Legătura dintre secvenţa nucleotidelor în ADN şi succesiunea

aminoacizilor în molecula proteică se realizează cu ajutorul
codului genetic.
 Unităţile de codificare a informaţiei genetice sunt codonii.
 Codonul este alcătuit dintr-o secvenţă de 3 nucleotide alăturate din
macromolecula de ADN care determină poziţia unui aminoacid în
molecula de proteină sau sfârşitul sintezei proteice.
 Codul genetic este alcătuit din 64 de codoni, din care:
o 3 sunt CODONI STOP=NONSENS (UAA, UAG, UGA)
ce marchează sfârșitul sintezei proteice;
o 61 sunt CODONI SENS care codifică cei 20 de aminoacizi,
codonii AUG și GUG fiind și codoni de inițiere pt translație.
 CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC
 Codul genetic este degenerat, numărul codonilor este mai mare
decât nr aminoacizilor ( 64 de codoni şi 20 de aminoacizi) deci un
aminoacid poate fi codificat de mai mulţi codoni.
 Codul genetic este nesuprapus, ceea ce înseamnă că 2 codoni
vecini nu au nucleotide comune.
 Codul genetic este fără virgule sau alte semne de punctuaţie,
citirea informației genetice realizându-se continuu.
 Codul genetic este universal în toată lumea vie aceeaşi codoni
codifică acelaşi aminoacid.
ETAPELE SINTEZEI PROTEICE
Etapele sintezei proteice sunt:transcripţia şi translaţia.

 Transcripţia, prima etapă în procesul de sinteză proteică, constă

în copierea informaţiei genetice dintr-o catenă de ADN în ARNm
cu ajutorul enzimei ARN polimeraza, are loc în nucleul celulei.
ARNm copiază informaţia genetică numai a unei catene din
macromolecula de ADN.
 Procesul de transcriere cuprinde 3 faze:
-faza de inițiere:enzima ARN-polimeraza se asociază cu o
secvență din ADN numită promotor;
-faza de alungire:constă în creșterea catenei de ARNm nou-
formată în direcția 5-3;
-faza de încheiere: stoparea transcripției se realizează prin
întâlnirea cu un codon STOP sau prin intervenția unui factor de
terminare;
 La procariote, se sintetizează direct ARNm care participă la procesul
sintezei proteice.
 Genele la procariote conţin numai secvenţe informaţionale iar
ARNm copiază informaţia genetică mai multor gene succesive.
 La eucariote este copiată informaţia genetică a unei singure gene.
Genele cuprind secvenţe informaţionale denumite-exoni şi secvenţe
non-informaţionale denumite introni.
 Etapele transcripţiei la eucariote sunt:
-sinteza unui ARNm precursor;
-secţionarea ARNm precursor cu ajutorul unor enzime specifice,
separând secvenţele non-informaţionale (introni) de secvenţe
informaţionale (exoni) ;
-formarea ARNm matur alcătuit exclusiv din exoni asamblaţi cu
ajutorul enzimei-ligaza.
-ARNm matur trece din nucleu în citoplasmă şi ajunge la ribozomi
prin fenomenul de difuziune.

Schema transcripţiei la eucariote

începutul genei sfârşitul genei
ADN
Exon1 Intron1 Exon2 Intron2 Exon3 Intron3 Exon4

↓transcripție
ARNm precursor
Exon1 Intron1 Exon2 Intron2 Exon3 Intron3 Exon4

↓eliminarea intronilor
ARNm matur
Exon1 Exon2 Exon3 Exon4
  Translaţia =decodificarea informației din molecula de ARNm,
adică o secvenţă de nucleotide din ARNm este transformată într-o
secvenţă de aminoacizi în molecula proteică.
-are loc în citoplasmă la nivelul ribozomilor.
-pentru ca translația să se realizeze, trebuie ca la locul sintezei
proteice să ajungă toți factorii implicați:
 Migrarea ARNm în citoplasmă la nivelul ribozomilor;
-ARNm recunoaște locul sintezei proteice datorită primele nucleotide
ce formează o secvență de inițiere (la eucariote secvența conține
codonul AUG).
 Pregătirea aminoacizilor (AA) se realizează prin:
-activarea lor=legarea de ATP (adenozintrifosfat);
-aminoacidul activat (AA~AMP) se atașează de un ARNt (sub
influenţa enzimei aminoacil-sintetază ce-l va transporta la locul
sintezei proteice, în ribozomi;
AA+ATP aminoacil-sintetaza AA~AMP+P~P
AA~AMP+ARNt aminoacil-sintetaza AA~ARNt+AMP
AA=aminoacid oarecare
ATP=acid adenozintrifosfat
AMP=acid adenozinmonotrifosfat
P-P=pirofosfat
~reprezintă legătura chimică purtătoare de energie
 Formarea și elongarea catenei proteice constă în formarea
legăturilor peptidice între aminoacizii a 2 complexe AA1~ARNt1 şi
AA2~ARNt2.
Enzimele peptid-polimeraze catalizează formarea legăturilor
peptidice între aminoacizi.
AA1~ARNt1+ AA2~ARNt2 peptid-polimeraza
AA1~ AA2+ARNt1+ARNt2.