DROGURI

Roman Ramona Aurelia

Cls.a X-A
Prof.Chende Ana Maria
Ce sunt drogurile ?
 Drogul este substanță care, fiind absorbită de un organism viu, îi
modifică una sau mai multe funcții (OMS); în sens farmacologic, drogul este
o substanță utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea
dependența fizică si psihică sau tulburări grave ale activității mintale, ale
percepției și ale comportamentului.
În sensul dat de către convențiile internaționale, prin drog înțelegem
substanțele supuse controlului prin Convenția Unică asupra stupefiantelor
din 1961 și substanțele psihotrope al căror control este prevăzut de
Convenția din 1971.
Convențiile și protocoalele aplicabile drogurilor au dat substanțelor
psihotrope un sens particular, diferențiindu-le de stupefiante. Cunoașterea
principalelor droguri utilizate, modul lor de administrare precum și efectele
acestora au o importanță deosebită în prevenirea abuzului.
Clasificare
 După efectul produs asupra sistemului nervos central:
o Produse depresoare(morfina, heroina, tranchilizantele, hipnoticele)
o Produse stimulente(cocaina, amfetaminele)
o Produse halucinogene(canabis)
După originea produsului:
o Produse naturale
o Produse semi-sinteză
o Produse de sinteză
După regimul juridic al substanțelor:
o Substanțe a căror fabricare si administrare sunt supuse controlului(morfina)
o Substanțe total interzise
După dependența generată:
o Droguri care creează dependență fizică
o Droguri care creează dependență psihică
o Droguri care creează dependență mixtă
 Semne și simptomele consumului
Semne fizice :
 pierderea /creşterea poftei de mîncare, o inexplicabilă scăderea sau
creşterea în greutate, orice schimbare a obiceiurile alimentare.
 schimbarea ritmului mersului, o încetinire sau o înţepenire a mersului, o
slabă coordonare a mişcărilor
 insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită
 ochii roşii şi înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decat de obicei,
blank stare
 palme umede şi reci, maini tremurătoare
 faţă roşie sau palidă
 miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine
 foarte activ, excesiv de vorbăreţ
 secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci
 urme de înţepături pe antebraţe sau picioare
 tremurături ale mîinilor, picioarelor sau capului
 puls neregulat
 DROGURI LEGALE

ALCOOLUL (Consumatorii susțin că îl folosesc pentru
relaxare, pentru reducerea anxietății, pentru a dormi mai
bine).

COFEINA (Consumatorii de cafea sau de alte băuturi care
conțin cofeină susțin consumul pe motiv că acesta îi
dinamizează, le da energie)

SEDATIVE=medicamente cu rol de calmare și pentru a ajuta
la somn---sunt considerate droguri în momentul în care
oamenii consumă mai mult decât le-a prescris medicul, în
doze mari ele acționând ca un drog periculos.
MORFINA
Numele ei derivă din numele Morpheus(zeul roman al viselor ) și este principalul
constituent al extractului de mac,numit opiu(care în limba greacă înseamnă suc de mac).
A fost izolată pentru prima dată în anul 1803 de farmacistul german Friedererich
Sertumer. Este calmantul durerii profunde cu cea mai puternică acțiune.În concentrații
mari devine drog: induce stări de apatie, de euforie, comă și deces.

Denumire IUPAC
7,8-didehidro-4,5-epoxi-17-metilmorfinan-3,6-diol
 Morfina este utilizată pentru a trata durerile acute și cronice.
Morfina se administrează de obicei parenteral, sub formă de clorhidrat de
morfină. Administrarea orală (per os) a morfinei nu este avantajoasă,
deoarece biodisponibilitatea în acest caz este foarte mică. Sulfatul de morfină are
o biodisponibilitate ceva mai bună la administrarea orală. Se poate administra și pe
cale rectală, sub formă de supozitoare sau clisme.
CANABISUL
Canabis este denumirea generică pentru drogul psihoactiv cunoscut ca marijuana, iarba,
”dope”. Numele științific al plantei canabis este canabis sativa. Potrivit unui raport al
Națiunilor Unite, canabisul a fost drogul cel mai produs, traficat și consumat în 2010. În acel
an, între 119 si 224 de milioane de adulți din întreaga lume l-au consumat.
Principala substanță chimică psihoactivă (cu efecte asupra creierului) din canabis se
numește delta-9 tetrahydro-canabinol (THC). Această substanță este cea care induce senzația
de ”high”. Produsele pe bază de canabis au diverse concentrații de THC. Conținutul de THC
din canabisul ilegal a crescut în mod îngrijorător în ultimii 50 de ani.

Efecte pe termen lung:

• Creșterea riscului de
apariție a bronșitei.
• Cancer pulmonar
• Apariția perturbărilor
psihice
 HEROINĂ
Heroina, cunoscută și sub denumirile diacetilmorfină și diamorfină, este un compus
organic din clasa opioidelor, fiind utilizat ca drog ilicit în principal pentru efectele sale
euforice. Există și heroină de uz medical, aceasta fiind pură, diferită față de amestecul de
morfină, heroină și 6-MAM(6-monoacetilmorfină) utilizat ca drog.
Doar în unele state, are statut de medicament analgezic, fiind utilizată pentru
tratamentul durerii intense din infarctul miocardic sau în tratamentul de substituție a
opiodidelor.
A fost sintetizată prima oară în 1874 de către C.R.Alder Wright, un chimist englez care
lucra la spitalul StMary.El a combinat morfina în prezența anhidridei acetice timp de mai
multe ore a obținut un produs pe care el l-a numit diacetilmorfină.
 COCAINA
Cocaina  este o substanță naturală ce este extrasă din frunzele unei plante
originare din America de Sud, numită Erythroxylon Coca sau arborele de coca. Dați fiind
diferiții factori de mediu, conținutul în cocaină al frunzelor de cocă diferă de la 0.1-0.8%.
Planta de cocă care crește la altitudini înalte conține o concentrație mai mare de alcaloid al
cocainei decât cea care crește la altitudini mai joase. În regiunile producătoare de cocă din
America de Sud, frunzele de cocă sunt mestecate de către populația indigenă, dar poate fi
rulată în țigarete și fumată sau sub formă de infuzie și folosită și consumată ca ceai.
Pentru vânzarea ilegală a cocainei, frunzele de coca sunt aduse la ferme, unde sunt
uscate. După uscare, ele sunt puse într-o groapă, se adaugă substanțe chimice (kerosen) și
se începe procesul de extragere a alcaloidului cocaină.

Denumire IUPAC:
metil(1R,2R,3S,5S)-3-(benzoiloxi)-8-
metil-8-azabiciclo[3.2.1]octane-2-
carboxilat
 Cocaina este folosită în America de Sud de mai mult de 3000 de ani, iar în Statele Unite
din secolul al XIX-lea în forme variate cum ar fi: frunze de cocă, pasta de cocă, pudra de
cocaină, cocaina bază (ex.crack).
Forma finală a cocainei induce modul în care poate fi administrată și, ca și consecință,
intensitatea și durata efectele fizice și psihice. De exemplu, pentru a fi eficientă, cocaina pudra
poate fi injectată, prizată sau ingerată, în timp ce crack-ul poate fi numai fumat. De aceea, în
timp ce consumatorii de cocaină pot să-și administreze drogul într-o varietate de moduri,
consumatorii de crack se limitează numai la a-l fuma.
Cocaina este o pulbere albă, denumită de asemenea și “zăpadă”. Cel mai frecvent este
distribuită în folii de aluminiu, pachete de plastic sau hârtie sau sticluțe mici. Cocaina este
deobicei pisată într-o pulbere fină, cu o lamă de ras, pe o oglindă sau alte suprafețe tari,
aranjată într-o linie, apoi rapid inhalată sau prizată prin nas, cu un pai scurt sau o hârtie rulată.
Poate fi de asemenea injectată intravenos.
 BARBITURICE
Barbituricele au fost în trecut unele din cele mai folosite droguri ce deprimă centrii
nervoși. Au fost unele din cele mai răspândite medicamente prescrise pentru inducerea
relaxării și a somnului. Ele pot fi obținute în mod legal, fiind prescrise de către medic, sau
de pe piața neagră.
Cele mai folosite barbiturice sunt Amobarbital, Ciclobarbital, Fenobarbital,
Tiopental, Seconal, Amital, sub formă de tablete și capsule de diferite culori.
Efectele fizice ale barbituricelor seamănă cu intoxicații alcoolice, vorbire greoaie și
dezorientare. O supradoză poate duce la dilatarea pupilelor, respirație superficială,
tegumente umede, slăbire, puls accelerat, comă și moarte.
X-TC
MDMA (3,4-metilendioximetamfetamina), numit și Adam, Ecstasy  sau X-TC  este un
drog sintetic, psihoactiv, halucinogen și cu proprietăți asemănătoare amfetaminelor.
Structura sa chimică, este asemănătoare cu cea a MDA și a metamfetaminelor, despre care
se cunoaste că  deteriorează creierul.
XTC este un așa-numit “designer drug” (drog proiectat), care reprezintă o amenințare
serioasă asupra sănătății, putând duce la deces.
Opiniile despre ecstasy sunt asemănătoare cu cele despre LSD, apărute între 1950-
1960, care s-au dovedit ulterior nefondate. În conformitate cu acestea, XTC crește
încrederea reciprocă și doboară barierele între iubiți și membrii ai familiei.
LSD
Dietilamida acidului lisergic este unul dintre cele mai puternice și mai bine
studiate halucinogene.
A fost sintetizat în 1938 de Dr.Albert Hoffman, dar efectele sale halucinogene nu
au fost cunoscute până în 1943, când Hoffman a consumat accidental LSD. S-a
descoperit ulterior ca o doză mică, de numai 25 mg (echivalentul a câteva cristale de
sare) a fost capabilă să producă halucinații puternice.
Datorită structurii sale, similare cu o substanță prezentă în creier și datorită
efectelor similare cu anumite psihoze, LSD a fost folosit în cercetarea bolilor
mentale. În timp utilizarea ilicită a scăzut, comparativ cu popularitatea inițială din anii
’60.    Doza medie este între 20-80 mg , efectele de high durând între 10-12 ore. LSD
în mod obișnuit este vândut impregnat în hârtii absorbante (“sugativă cu acid”),
tablete (“microdoze”) sau pătrățele subțiri de gelatină (“geamuri”).
Efectele fizice includ: dilatarea pupilelor, scăderea temperaturii corpului, greață,
“piele de găină”, creșterea glicemiei și a ritmului cardiac. În prima oră după ingestie,
consumatorul poate experimenta modificări vizuale și modificări extreme în
dispoziție.
 OMS definește dependența ca fiind starea fizică sau psihică ce rezultă din
interacțiunea unui organism cu o substanță, caracterizată prin modificări de
comportament și alte reacții, însoțite întotdeauna de nevoia de a lua substanța în mod
continuu sau periodic, pentru a-i resimți efectele psihice și pentru a evita suferințele.
Toate drogurile adictive au două lucruri în comun: ele produc inițial un efect de
plăcere (“high”) urmat de un recul al unor efecte neplăcute. Acest lucru se întâmplă ca
efect al supresiei producției normale al unor substanțe chimice în creier, care în mod
normal produc efectul de “plăcere”. După suprimare, creierul intră într-o stare de
depresie. El necesită din punct de vedere fizic mai mult drog ca să ajungă la normal și să
se simtă bine din nou. Acest ciclu de plăcere/tensiune duce la o pierdere fizică a
controlului asupra utilizării drogului.
Vă mulțumesc pentru vizionare!

~Sfârșit~