Opium

Face parte din clasa opiaceelor (euforice). Se obține din sucul secretat de tulpina, frunzele și capsulele
imature ale unui anumit tip de mac. Are aspect de plastilină și culoarea cafeniu închis. În medicină, se
folosește în cantităti mici ca somnifer, calmant, analgezic și ca materie primă pentru fabricarea legală a
morfinei, a codeinei și a altor derivați. Narcomanii extrag morfina, apoi, prin acetilare, se obține heroina.
Opiumul se poate ingera ca atare sau sub formă de decoct, iar cel preparat se fumează de obicei, cu
ajutorul unor pipe. Se confectionează o bobiță de opiu care se expune la flacără (pentru a se înmuia), apoi
se pune în cosul unei pipe speciale. Apoi consumatorul aduce pipa deasupra flăcării și aspiră profund fumul
care se degajă. Reziduul combustic, numit „dross” este conservat de fumător pentru reutilizare.

Efecte:

• după starea dezagreabilă a primelor pipe, provoacă o senzație de euforie, cu exaltarea imaginației;
• fumătorul are nevoie de imobilitate și de liniște pentru a atinge o stare contemplativă, odată cu o
semi-amorțire;
• pe termen scurt, provoacă amețeli, vărsături, cefalee, precum și o depresie a centrilor respiratori;
• pe termen lung, apar disfuncționalități organice (constipație, pierdere în greutate și apetit),
precum și o scădere a activității și a interesului individului;
• pentru consumatorii obișnuiți, generează toleranță, dependență psihică și fizică.
Forme de consum:

• ingerare;
• inhalare.
Forme de prezentare și comercializare:

• bobițe.

Canabis este denumirea generica pentru drogul psihoactiv cunoscut ca marijuana,

iarba, ”dope”. Numele stiintific al plantei canabis este canabis sativa. Potrivit unui
raport al Natiunilor Unite, canabisul a fost drogul cel mai produs, traficat si
consumat in 2010. In acel an, intre 119 si 224 de milioane de adulti din intreaga
lume l-au consumat.
Cum functioneaza canabisul?

Principala substanta chimica psihoactiva (cu efecte asupra creierului) din canabis
se numeste delta-9 tetrahydro-canabinol (THC). Aceasta substanta este cea care
induce senzatia de ”high”. Produsele pe baza de canabis au diverse concentratii de
THC. Continutul de THC din canabisul ilegal a crescut in mod ingrijorator in ultimii
50 de ani.

Canabisul este folosit in principal sub 3 forme: marijuana, hasis si ulei de hasis.
Marijuana este produsul rezultat din uscarea florilor si a frunzelor plantei de
canabis. Este produsul cel mai putin puternic si de obicei se fumeaza. Hasisul este
obtinut din rasina. Este uscat, presat si fumat, consumat ca atare sau adaugat in
mancare.

La fumarea canabisului, substanta THC este absorbita cu repeziciune din plamani

in sange, iar apoi transmisa catre creier si celelalte organe ale corpului. Cand
canabisul este consumat ca ingredient in alimente sau in bautura, substanta este
absorbita mai incet.

• Schimbarea perceptiei: efecte halucinogene, consumatorii vad realitatea

distorsionat
• Schimbarea starii de spirit: unele persoane resimt o senzatie de euforie, altii
de relaxare, cunoscuta sub denumirea de ”high”.
• Palpitatii
• Alterarea capacitatii de memorare
• Afectarea memoriei pe termen scurt
• Dificultati de concentrare
• Respiratie accelerata
• Volubilitate
• Stare de somnolenta
• Lipsa de inhibitii
• Calmarea starilor de rau
• Apetit crescut
• Lipsa coordonarii
• Anxietate, paranoia
• Senzatie de uscaciune a ochilor, gurii, gatului
 • Apetit crescut, pofta de dulciuri
• Deficiente de atentie

• Crize de ras in fazele de inceput ale consumului abuziv

• Somnolenta
• Lipsa de concentrare si de coordonare
• Tendinta de a uita foarte repede
• Ochi rosii
• Perceptia distorsionata a timpului
• Posesia unui ”kit”, care contine foite de hartie, pipe, “bonguri”
• Paranoia, comportament nerealist

Persoanele dependente de canabis, care incearca sa intrerupa consumul,

manifesta simptome de iritabilitate, agresivitate, insomnie, transpiratie pe timp de
noapte, lipsa poftei de mancare, scadere/ crestere in greutate, tulburari de
digestie, crampe, stari de rau dupa mese, agitatie, anxietate, depresie, pofte. Toate
aceste simptome ingreuneaza abstinenta.

LSD-ul face parte din substantele chimice cu cel mai puternic efect halucinogen si
produce schimbari majore ale starii de spirit. LSD este prescurtarea pentru acidul
lisergic (Lysergic Acid Diethylamide) si e fabricat din claviceps, o ciuperca parazita
care creste pe secara. Se dizolva in apa si e lipsit de miros, culoare si gust.
In 1943, doctorul Hofmann a descoperit proprietatile halucinogene ale LSD-ul,
dupa ingerarea accidentala a unei cantitati mici. Cateva zile mai tarziu, a repetat
experienta si a consumat ceea ce el considera a fi o doza foarte mica, adica 250 de
micrograme (doza medie necesara pentru a produce halucinatii intense este de 50
de micrograme).
Halucinogenele sunt substante care determina modificari in perceperea realitatii.
O persoana aflata sub influenta unui drog ca LSD-ul poate avea halucinatii vizuale
sau auditive, poate avea senzatii care par reale, dar nu sunt. Halucinogenele
produc tulburari rapide si intense ale dispozitiei, iar consumatorul poate resimti
mai multe emotii in acelasi timp.
Alte substante halucinogene cunoscute sunt MDMA (ecstasy), fenciclidina (PCP,
praful ingerului, sau angel dust) si canabisul, dar LSD-ul este cea mai puternica
dintre ele.

LSD-ul distorsioneaza perceptia realitatii, deoarece interfereaza cu abilitatea

creierului de a stoca trairile imediate. Portiunea din creier numita cortex se
confrunta cu o multitudine de experiente senzoriale. Acest flux de informatii pe
care consumatorii il primesc, stocheaza si compara cu evenimente si trairi trecute
reprezinta de fapt baza experientei psihedelice.

Consumatorul poate resimti o multitudine de emotii in acelasi timp sau poate

oscila rapid intre stari emotionale contradictorii. El trece rapid de la o idee la alta si
de la o amintire la alta. Drogul provoaca halucinatii si viziuni (distorsionarea
luminii, a culorilor, a formelor, aparitia unor obiecte imaginare cum ar fi pereti care
sangereaza sau se topesc, efecte stralucitoare).

• Pupile dilatate
• Salivarea, uscaciunea gurii
• Furnicaturi la maini sau la degetele de la picioare
• Stari de slabiciune
• Schimbari de temperament
• Schimbari in comportament
• Anxietate, depresie, lipsa de orientare, paranoia
• Ameteli, greturi, puls accelerat, convulsii
• Transpiratie, fiori
• Vedere incetosata