Cocaina

Provenienta:
Cocaina este extrasa chimic din frunzele tufei de coca. Planta, nalta de mai multi metri, creste n
zonele tropicale din America de Sud si pe arhipelagul indonezian (Malaizia).

Forma:
pulbere alba, floconoasa, cristalina

Consum:
Cocaina se prizeaza sau se injecteaza

Actiune:
Daca se administreaza pe cale orala, cocaina produce stari de stupoare (euforie), n doze mici si
fenomene de intoxicatii, n doze mai mari.

Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la nivelul mucoaselor si plagilor. n
trecut, cocaina a fost folosita ca anestezic local, azi n acest scopt sunt utilizati derivati sintetici ai ei.

Mecanismul de actiune al cocainei consta n inhibarea resorbtiei neuromediatorilor adrenergici n

structurile de depozitare de la nivelul terminatiilor nervoase simpatice. Astfel, sub actiunea cocainei
creste concentratia mediatorilor adrenergici de tipul noradrenalinei . Acestia vor determina o excitare
adrenergica crescuta, deci vor creste tonusul simpatic general. Acest efect explica de ce cocaina poate
fi utilizata, pe o perioada limitata, ca substanta ce creste performantele individului.

[Simpaticotonie = excitabilitate crescuta a simpaticului. Determina accelerarea pulsului, dilatarea

pupilelor (midriaza), amplificarea transpiratiilor, inhibarea peristaltismului intestinal, excitabilitate
crescuta]

Astfel, cocaina ofera senzatia subiectiva a cresterii performantelor si fortei fizice, precum si cresterea
obiectiva a andurantei si a nivelului maxim de solicitare, pna la epuizarea totala a rezervelor psihice
ale individului. Sub actiunea continua a cocainei, nevoia de somn este neglijata, asemenea senzatiei
de foame, astfel nct individul poate renunta mai mult timp la aportul alimentar. Dispare sentimentul
de oboseala si epuizare, dispozitia se amelioreaza iar mobilizarea creste.
Desigur, toate acestea pot fi sustinute doar un timp limitat. Slabirea, oboseala, epuizarea, degradarea
fizica si, n ultima instanta, insuficienta functionala sunt consecintele utilizarii pe timp ndelungat a
substantei, pe lnga care apare dependenta psihica severa care la nici o substanta nu se instaleaza
att de puternic, n timp att de scurt ca la cocaina.

Starea de euforie:
Stupoarea din timpul consumului de cocaina e caracterizata de o stare generala de euforie, de senzatia
de fericire supraomeneasca si de o stare de multumire supranaturala, de un avnt al tuturor
sentimentelor, precum si de un covrsitor sentiment de uniune cu lumea - concomitent cu pierderea
memoriei trairilor generatoare de conflicte si probleme.
Cresterea mobilizarii, dezinhibarea, cresterea capacitatii de a stabili noi contacte, fanteziile de
omnipotenta si stimularea sexuala fac si ele parte din stupoarea data de cocaina.

Stupoarea data de cocaina poate fi mpartita n trei stadii:

Stadiul euforic
 Stadiul de stupoare

Stadiul depresiv

Stadiul euforic:
n cazul prizarii substantei, primele modificari euforice apar deja la scurt timp dupa administrare.
Consumatorii sunt foarte bine dispusi si se simt fericiti. Starea lor de spirit se mbunatateste din ce n
ce mai mult, astfel nct vor simti o nevoie crescuta de comunicare (logoree) , urmata de o accelerare
a proceselor cognitive (tahipsihie) .

n paralel, se manifesta o scadere progresiva a discernamntului critic, precum si pierderea

sentimentului de distantare. Inhibitiile sunt nlaturate, dispare teama, contactele devin mai facile.
Stadiul euforic, al trairilor pozitive, caracterizat de statisfactie si fericire, este descris de catre
consumatori ca scopul propriu-zis, ca efectul dorit al consumului.

Stadiul de stupoare:
n cel de-al doilea stadiu, al stuporii, pe lnga modificariile descrise anterior, apar frecvente aprecieri
gresite ale realitatii, pseudohalucinatii, dar si halucinatii optice si auditive adevarate. n multe cazuri
se descrie un tablou clinic paranoid-halucinant, cu idei de relationare fata de propriile trairi. Drogatii cu
cocaina aud voci amenintatoare si dojenitoare. De multe ori afirma ca s-ar vorbi despre ei, ca s-ar sti
totul despre ei. n plus, la unii dintre ei se instaleaza si halucinatii tactile sau mixte n care, de
exemplu, cei n cauza simt prezenta unor animale mici sau a unor obiecte minuscule pe pielea lor;
uneori, ei le si "vad". Tulburarea constientei nu este semnificativa n timpul stadiului de stupoare.

Stadiul depresiv:
Stadiul al treilea, depresiv, se manifesta n principal prin oboseala, indiferenta si pasivitate, adesea
infiltrate de gnduri si idei suicidare. Acest stadiu este un episod periculos al consumului de cocaina,
deoarece apare riscul latent, necontrolabil al suicidului, ce se poate actualiza n mod iminent.

Intoxicatia:
Exista, pe de o parte, socul de cocaina, iar, pe de alta parte, intoxicatia acuta cu cocaina.

Socul de cocaina se manifesta prin insuficienta circulatorie grava si dispnee severa ce apar deja la cele
mai mici cantitati. Este vorba de un fel de reactie de hipersensibilitate.

Intoxicatia acuta cu cocaina este, n schimb, consecinta supradozarii substantei. Caracteristica

intoxicatiei acute cu cocaina este tonusul simpatic foarte crescut, manifestat prin dilatarea pupilelor,
ochii stralucitori (sticlosi), tahicardie (puls accelerat), rosirea fetei, transpiratii, hiperventilatie
(accelerarea respiratiei), cresterea temperaturii si cresterea tensiunii arteriale. Excitatia nervoasa
centrala poate duce la la aparitia unor crize convulsive si a unor miscari primitive, dar si a unor
halucinatii. n final, tabloul clinic prezentat degenereaza n pierderea cunostintei care, mpreuna cu
depresia respiratorie si prabusirea circulatie sanguine va duce la deces, daca nu se aplica masuri
medicale de terapie intensiva.

Dependenta:
n timpul perioadei de consum, apare o rapida si puternica crestere a dozelor de la 0,1 pna la 15 g, n
cazuri izolate chiar pna la 30 g zilnic. Creste rapid nu numai frecventa administrarii, dar si cantitatea
administrata de fiecare data.
Cocainismul reprezinta dependenta psihica puternica si tendinta puternica de a creste doza, n lipsa
dependentei fizice sau a tolerantei fata de substanta. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent al
dependentei exclusiv psihice care, n privinta efectului ei distructiv este comparabila cu dependenta
psihica si fizica data de consumul de opiacee.

Fenomenele de sevraj psihic ce apar n abstinenta sunt adesea att de puternice, nct pot duce la
tentative de suicid, avnd n vedere ca capacitatea de interventie a individului n timpul abstinentei
este pastrata - spre deosebire de cea din sindromul de abstinenta a opioidomanului.

Riscuri speciale:
Cocaina, de regula, se prizeaza. n consecinta, mucoasa nazala va prezenta inflamatii, ulceratii si - n
cazurile grave - chiar perforatii ale septului nazal, ceea ce va determina o nfundare a nasului si o
modificare corespunzatoare a fizionomiei.

Pe scena de azi a consumului de droguri , cocaina se consuma, de regula, n cadrul unor procese de
politoxicomanie. Evident, ea nu a fost disponibla multa vreme n cantitati suficiente pentru a face o
reala concurenta heroinei. n ultimii ani nsa, se pare ca si gaseste locul pe scena drogurilor. Persoane
dependente numai de cocaina sunt azi o raritate n practica clinica psihiatrica curenta, de cele mai
multe ori substanta este consumata tranzitoriu sau ocazional n cadrul unei depdendente generale
avansate de droguri.
Unii consumatori si injecteaza n mod constient amestecuri de cocaina si heroina - asa-
numitul "speed-ball" .
Au fost nsa nregistrate si cazuri n care consumatorilor li s-a vndut "spped-ball" n loc de cocaina
pura. Astfel se induce, n cel mai scurt timp, dependenta de heroina a consumatorului de cocaina, fara
cunostinta si vointa acestuia.

Psihoza:
Un efect caracteristic al cocainei l reprezinta asa-numitele halucinatii tactile. Bolnavii psihotici au
senzatia prezentei unor vietuitori minuscule, a unor particule fine de praf sau a unor obiecte de
dimensiuni mici pe pielea lor, pe care pretind, uneori, ca le si vad. n consecinta, se vor scarpina
puternic (prezinta urme de grataj).

Sechele pe termen lung:

Dependentii de cocaina prezinta alterari ale caracterului tipice dependentei. Pot aparea leziuni
cerebrale grave, cum ar fi encefalomalacia ("nmuierea substantei cerebrale", n. tr.), ce duc la
dementa. n stadiul final apare o dezintegrare fizica totala.

Cocaina

Descriere
Sus

Cocaina este alcaloidul principal din frunzele de Erythroxylon coca, arbust originar din America de Sud (Muntii Anzi),
zonele subtropicala si tropicala. In Bolivia este raspandita varietatea Huanico coca, cu un continut mai mare in
cocaina decat varietatea Truxilo coca din Peru.
Indigenii din America de Sud mesteca frunzele de coca de mii de ani, pentru scaderea senzatiei de oboseala si
foame si pentru a inlatura efctele neplacute cauzate de altitudine (greata, ameteli). Planta era considerata un dar al
zeilor si era folosita in timpul ritualurilor religioase si a inmormantarilor.
Desi proprietatile frunzelor de coca ca stimulant si supresor al senzatiei de foame sunt cunoscute de multe secole,
izolarea alcaloidului cocaina a fost facuta abia in 1855. Multe din cunostintele de chimie erau insuficiente la acea
vreme, coca nu crestea in Europa iar frunzele se deteriorau usor in timpul transportului.
Alcaloidul cocaina a fost izolat pentru prima data de catre chimistul german Friederich Gaedcke.

"O potiune din frunzele de coca" a fost inclusa in reteta originala a lui John Styth Pemberton din 1886 pentru Coca-
Cola. Un alt produs - ceaiul peruvian Mate, contine aproximativ 5 mg cocaina per pliculet.

"Patria" cocainei este considerata Columbia, frunzele sunt insa recoltate mai ales in Bolivia si Peru. Obtinerea
cocainei din frunzele de coca este un proces relativ simplu. Dupa recoltare, frunzele sunt tratate cu apa, iar dupa
alcalinizare se supun extractiei cu kerosen. Extractul obtinut se trateaza cu apa acidulata (acid sulfuric), apoi se
alcalinizeaza cu var si amoniac pentru a precipita cocaina baza. Rezulta "pasta de coca", care ulterior se supune
purificarii prin tratare cu acid sulfuric diluat si permanganat de potasiu. dupa decantare, solutia rezultata este tratata
cu amoniac, rezultand cocaina baza, ce este extrasa cu eter sau acetona, apoi , prin tratare cu acid clorhidric este
transformata in clorhidrat. Din 150 kg de frunzese poate obtine 1 kg pasta de coca.

Din punct de veder chimic, cocaina este metil-benzoil-ecgonina. Absorbtia cocainei de la locul de aplicare are o
viteza limitata de vasoconstrictia locala pe care o induce. Metabolizarea la nivelul ficatului este catalizata de o
enzima numita CE, si este intensa in cazul in care este ingerat concomitent alcoolul. Produsii de metabolism ai
cocainei sunt mai lipofili (cu afinitate mai mare fata de sistemul nervos central) si mai toxici, ceea ce explica cresterea
mortalitatii in cazul consumului concomitent de cocaina si alcool.

Metabolitul urinar major este benzoil-ecgonina. Testul initial pentru a depista un consumator de cocaina urmareste
detectarea acesteia in urina. Daca este testat parul sau saliva se cauta cocaina insasi.

Cuprins articol
1. Descriere
2. Forme de prezentare si comercializare
3. Modalitati de consum
4. Actiune toxica
5. Intoxicatia acuta
6. Intoxicatia cronica
7. Tratamentul intoxicatiei acute
8. Tratamentul intoxicatiei cronice

Forme de prezentare si comercializare

Sus

1. Frunzele de coca - se pot mesteca (proaspete) sau fuma (uscate si maruntite).

2. Pasta de coca - este produsul primei faze a procesului de extractie a cocainei din frunzele de coca. Contine 50-
90% sulfat de cocaina si impuritati toxice. Este o pulbere de culoare alba sau crem-bej, fina sau sub forma unor
particule aglomerate; este in general umeda si are un miros caracteristic. Este fumata in America de Sud singura sau
in amestec cu marijuana sau tutun (pistillo in Bolivia, bazuco in Columbia).
3. Clorhidrat de cocaina - pulbere alba, cristalina, cu gust amar, efect anestezic net si durabil, foarte solubila in apa
si alcool, insolubila in eter. De obicei se prezeaza dar poate fi andministrata parenteral i.v.

4. Cocaina baza - este obtinute dupa precipitarea din solutia apoasa a clorhidratului, la tratarea cu o baza
(alcalinizare). Cocaina baza este extrasa in eter, din care cristalizeaza cocaina. Procedeul de transformare in baza a
aparut la mijlocul anilor 70.
5. Crack - un tip de cocaina baza, obtinuta la alcalinizarea solutiei apoase a clorhidratului cu NaHCO 3 sau NH3,
incalzirea amestecului, apoi racirea si filtrarea precipitatului. Acesta este prelucrat in cuburi ("rock"). Pe piata
drogurilor se gaseste sub forma unor cuburi sau pietricele de culoare alb-galbuie. Denumirea sa provine de la sunetul
(pocnituri) pe care il face la incalzire.

Formele de cocaina baza sunt preferate pentru fumat (datorita volatilizarii la temperatura mai scazuta).
Puritatea cocainei disponibila pe piata drogurilor variaza in limite largi. La momentul producerii in jungla Sud
Americana are puritate mare (80-90%). Impuritatile provin in special din solventii folositi la extractie. Diluarea
ulterioara in scopul valorificarii pe piata implica adaugarea fie a unui anestezic local de sinteza, nesupus controlului
legislativ (xilina, procaina, anestezina), fie a unor substante inerte (lactoza, glucoza). Uneori sunt adaugate
amfetamine, fiind mai ieftine. In toate aceste cazuri aspectul este foarte putin modificat. Dupa diluare, concentratia
cocainei de pe piata drogurilor este cuprinsa intre 30-50%.

Modalitati de consum
Sus

- mestecarea frunzelor - efecte cu latenta de 5-10 minute, durata de aproximativ 1 ora;

- prizare - este utilizat clorhidratul de cocaina cu absorbtie la nivelul mucoasei nazale. Fractionarea unei doze se
face cu ajutorul unui obiect ascutit (o lama de ras) in linii mai accesibile prizatului. O doza tipica ("linie") de prizat
contine intre 20-30 mg sau mai mult (pana la 100 mg), are 3-5 cm lungime, se intinde pe o suprafata neteda (de
obicei pe o oglinda) si se prizeaza cu ajutorul unui pai sau al unui tub improvizat de hartie. ACest intreg arsenal se
numeste "paraphernalia".
In cazul prizarii, efectele se declanseaza rapid (3-5 minute), ating un maxim in 15-20 minute si dureaza circa 30
minute-1 ora.

- fumat - se foloseste cocaina baza sau "crack"-ul pentru ca se volatilizeaza la o temperatura mai scazuta iar latenta
efectelor este scurta (8-10 secunde). Durata efectelor este de asemenea scurta (aproximativ 15 minute), starea de
euforie "high" este urmata de deprimare rapida, care determina repetarea dozei, uneori la cateva minute in cursul
episoadelor prelungite de fumat. Cocaina fumata nu produce un efect la fel de intens cum se obtine prin prizare
deoarece cea mai mare parte a drogului se pierde datorita temperaturii ridicate. Formele de cocaina baza sunt mai
potrivite pentru fumat (fiind mai lipofile) deoarece prin fum ea ajunge la nivelul SNC mult mai repede decat prin
prizare (aproximativ 5-8 secunde), comparativ cu patrunderea pe calea i.v. care dureaza 15-30 secunde. Cocaina
baza produce o euforie foarte intensa si de scurta durata.

- injectare - in special i.v. Este modalitatea de consum cu cel mai ridicat potential dependogen. Aproximativ 18%
dintre consumatori recurg la injectarea i.v., latenta efectelor fiind de 15-30 secunde. Aceasta categorie de
consumatori prezinta cele mai multe cazuri letale, mai ales ca uneori se recurge la combinatii foarte periculoase - de
exemplu cocaina si heroina care poarta numele de "speedball" , avand actiune sinergica de deprimare respiratorie.
- administrarea pe cale orala - este o modalitate folosita mai rar. Este consumata cocaina sub forma de clorhidrat.

Actiune toxica
Sus

Cocaina ofera senzatia subiectiva a cresterii performantelor si fortei fizice, precum si cresterea obiectiva a andurantei
si a nivelului maxim de solicitare, pana la o epuizare totala a rezervelor psihice ale consumatorului. Sub actiunea
continua a cocainei nevoia de somn este neglijata, dispare senzatia de foame, astfel incat individul poate renunta
mult timp la aportul alimentar. Dispare senzatia de oboseala si epuizare iar dispozitia se amelioreaza. Toate acestea
pot fi sustinute o perioada limitata de timp. Scaderea in greutate, oboseala, epuizarea, degradarea fizica si, in ultima
instanta, insuficienta functionala sunt consecintele utilizarii pe termen lung a cocainei. De asemenea
apare dependenta psihica severa, care la nici o alta substanta nu se instaleaza atat de puternic si in timp atat de
scurt ca la cocaina.

Latenta, ca si durata efectelor sunt dependente in mare masura de calea de administrare. Cu cat absorbtia este mai
rapida, cu atat efectul euforizant este mai intens. In cazul fumatului sau injectarii i.v. se obtine un val de placere
euforica, exploziva "flash", dar si durata de actiune este mai scurta.

Referitor la mecanismul implicat in dezvoltarea dependentei, este acceptat faptul ca potentialul dependogen al
cocainei este legat de capacitatea acesteia de a bloca recaptarea dopaminei. Cocaina actioneaza ca blocant al
transporturilor monoaminelor, avand afinitate similara pentru transportul dopaminei, serotoninei si
noradrenalinei. Blocarea recaptarii dopaminei la nivelul centrilor circuitului de recompensa sta la baza potentialului de
abuz al cocainei, in timp ce blocarea recaptarii noradrenalinei este implicata in producerea efectelor toxice.

Intoxicatia acuta
Sus

Cazuri letale se inregistreaza in randul "body packers" sau "stuffers", persoane care inghit baloane sau pachete cu
cocaina de puritate mare, iar la destinatie isi administreaza purgative energice pentru recuperarea drogului. Se poate
ajunge la absorbtia unor cantitati toxice de cocaina in cazul in care sucurile digestive corodeaza invelisul pachetelor,
cu sfarsit letal.
Decesul survine prin:
- blocarea recaptarii catecolaminelor in periferie ceea ce conduce la stimulare simpatica cu
vasoconstrictie, tahicardie,HTA si midriaza. Cele mai severe manifestari ale stimularii simpatice se manifesta la nivel
cardiovascular: aritmii (fibrilatie ventriculara), ischemie sau infarct miocardic, hipertensiune arteriala (chiar si la
concentratii plasmatice asociate cu efecte euforice, cocaina produce in mod tipic o crestere cu 30-50% a ritmului
cardiac si a tensiunii arteriale.
- manifestari toxice la nivelul SNC - rigiditate musculara sau hiperactivitate si convulsii. Hipertermia se asociaza in
mod tipic cu rabdomioliza, insuficienta renala mioglobinurica si insuficienta multipla de organ (cauzata si de un
eventual infarct intestinal cu perforare sau infarct cerebral).

Orice doza este potential toxica. O doza de 1-1,2 g cocaina intranazal este in mod obisnuit o doza letala, dar au fost
inregistrate decese si la doze de 20 mg. In practica, dozele toxice sunt dificil de prevazut, datorita diferentelor sub
aspectul diluantilor, falsificatorilor si continutului de cocaina in comertul stradal. Pe de alta parte exista diferente de
toleranta individuala.

Intoxicatia cronica
Sus

Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale:

- consumul experimental (in scop recreational);
- consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce in ce mai mult de la scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa
nu piarda sursa de procurare a drogului;
- preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin indiferente);
- dependenta - consumatorul nu poate face fata treburilor zilnice fara drog, neaga problema pe care o are, se
produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi pierde controlul.

Consumul cronic de cocaina (cocainomania) este caracterizat de:

1. Dependenta psihica - de fapt singura caracteristica, atat necesara cat si suficienta pentru a defini dependenta de
drog. Dependenta fizica si toleranta pot fi prezente, dar niciuna nu este nici necesara, nici suficienta, prin ea insasi
pentru a defini dependenta de drog. Dependenta psihica reprezinta necesitatea de ordin psihologic de a lua drogul,
denumita in terminologia actuala "craving" (dorinta intensa de a retrai efectele substantei psihoactive), si reprezinta
cauza recaderilor dupa perioade lungi de abstinenta.
Consumul cronic de cocaina se datoreaza potentialului extrem de mare de creare a dependentei, legat de efectul de
recompensa - ranforsare pozitiva - (obtinerea efectului dorit) si mai putin de conditionarea negativa (evitarea
simptomelor de abstinenta).
Utilizarea cocainei crack ca si administrarea injectabila sunt asociate cu dezvoltarea mai rapida a dependentei dupa
initierea consumului.
2. Toleranta - caracterizata prin necesitatea de doze semnificativ crescute pentru a obtine starea de intoxicatie sau
efectul dorit sau prin efect diminuat substantial la continuarea folosirii aceleiasi cantitati.
Toleranta se dezvolta pentru efectele psihice placute, majoritatea consumatorilor isi cresc dozele pentru a intensifica
si prelungi efectele euforice. Se poate ajunge astfel la consumul a cateva grame de cocaina pe zi.
3. Dependenta fizica - in cazul consumului de cocaina, dependenta fizica este redusa, dar acest fapt este
"compensat" de o dependenta psihica extrem de puternica.
Cocainismul reprezinta dependenta psihica puternica si tendinta puternica de a creste doza, in lipsa
dependentei fizice sau a tolerantei marcate fata de substanta. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent
al dependentei exclusiv psihice care, in privinta efectului ei distructiv este comparabila cu dependenta
psihica si fizica data de consumul de opiacee.

4. Sindrom de abstinenta - este relativ putin marcat, dominat de apatie si depresie. Acesta evolueaza in trei etape -
"crash"-ul de abstinenta (agitatie psihomotorie, anorexie, oboseala, dorinta indenta de drog), urmat de o perioada de
anxietate, torpoare, activitate onirica si intensificarea dorintei de drog). In faza de disparitie, simptomele se atenueaza
treptat, existand riscul accentuat de recadere.
5. Euforie.
Un incepator, dupa prizare, are senzatia de anestezie nazala si de frig. Apare insa imediat o satre de euforie, cu
cresterea aparenta a inteligentii si indraznelii.
Euforia produsa este activa, descrisa prin sintagma "bucurie in miscare", spre deosebire de euforia pasiva a
opiomanului. Consumatorul se simte curajos, rezistent, viguros, mai lucid. Este antrenant si prezinta o nevoie intensa
de miscare si viteza. Aceasta stimulare ("dinamism de imprumut") este urmata insa rapid de o stare de apatie,
deprimare si tristete, teama. Pupilele sunt midriatice, ochii devin sticlosi iar pentru a depasi aceasta stare individul are
nevoie de o a doua doza (de regula mai mare). In aceste conditii pot aparea halucinatiile auditive, vizuale, olfactive si
tactile si o stare deliranta cu tendinta de evadare. Halucinatiile tactile - cutanate si mucoase - reprezinta o trasatura
caracteristica a intoxicatiei cocainice. Consumatorii cronici de cocaina prezinta senzatii anormale de frig, de
furnicaturi, senzatia de nisip, de sticla pisata, de fibre textile la nivelul mucoasei bucale, de paraziti sub piele.
Consumul cronic de cocaina, pe perioade lungi, este asociat cu o varietate mare de tulburari grave:
- prizarea duce la perforarea septului nazal (vasoconstrictia locala induce leziuni ale mucoasei nazale);
- hipertermie (prin agitatia psihomotorie);
- in cazul infiltratiilor - necroze la nivelul tesuturilor moi;
- fumatorii de cocaina pot prezenta o patologie pulmonara grava; - tulburari la nivelul aparatului genital - barbatii
prezinta ginecomastie si impotenta iar femeile prezinta tulburari de ciclu, galactoree, sterilitate. Poate determina
desprinderea placentei in al doilea sau al treilea trimestru de sarcina;
- deficite cognitive variate; - afectare neurologica cu modificarea performantelor si timpi de reactie scazuti la testele
motorii; convulsii; hemoragii intracraniene (prin rupturi de anevrsim); - tulburari psihice - anxietate, depresie, psihoze
(cu halucinatii);- la nivel cardiovascular - tahicardie, hipertensiune, disectie aortica; in cazul intoxicatiei severe apare
largirea intervalului QT, disritmii, hipotensiune prin efect miocardic direct. Creste agregarea plachetara si reduce
tromboliza endogena iar impreuna cu vasoconstrictia de la nivelul arterelor coronare pot determina infarct
miocardicacut;- la nivel gastrointestinal - ischemie intestinala, perforare;
- la nivelul aparatului renal - insuficienta renala datorita rabdomiolizei sau hipotensiunii;
- risc crescut de avort spontan, moarte subita a sugarului, intarziere de dezvoltare motorie si cognitiva in primii ani de
viata. Nou-nascutii au un risc crescut de a dezvolta sindromul de dependenta neonatal ("crack baby syndrome").

Semne de alarma care sugereaza faptul ca o persoana este dependenta de cocaina:

- isi schimba cercul de prieteni;
- imprumuta sau fura bani pentru a-si cumpara o noua doza;
- devine preocupat pana la obsesie de cocaina;
- in mod compulsiv se agita din timp pentru a-si face rost de urmatoarea doza de cocaina;
- prezinta modificari ale personalitatii, tulburari de judecata, pierderea interesului pentru activitatile care in trecut ii
faceau placere;
- se eschiveaza sau minte in legatura cu diverse activitati.

Tratamentul intoxicatiei acute

Sus

In studiile pe animale, doar benzodiazepinele si masurile de racire s-au dovedit a scadea mortalitatea din intoxicatia
acuta cu cocaina. Astfel, racirea externa si reducerea agitatiei psihomotorii si a convulsiilor cu ajutorul
benzodiazepinelor sunt masuri timpurii critice.

Analizele de laborator pot fi utile:

- EKG - la pacientii la care se suspecteaza o leziune miocardica;
- radiografie toracica, analiza gazelor sangvine;
- punctie LCR la pacientii agitati pentru a identifica infectiile SNC sau sangerarile;
- probe urinare si de sange pentru a identifica rabdomioliza;
- screeningul toxicologic al urinei pentru metabolitii cocainei este pozitiv timp de trei zile dupa ingerare.

In cazul in care pacientul prezinta durere toracica, pacientul va fi sedat, i se va administra nitroglicerina daca EKG-ul
este sugestiv, va primi antiagregant plachetar. Se preleveaza cel putin 2 probe biologice (CK, CKMB). IMA este putin
probabil daca ambele determinari sunt normale si pacientul nu prezinta simptomatologie clinica.
Hipertensiunea poate fi tratata cu blocante ale canalelor de calciu sau fentolamina.
Betablocantele sunt contrainterzise la pacientul cu intoxicatie acuta cu cocaina.

In cazul Body packers (persoane care transporta ilegal cantitati mari de droguri sub forma de pachete ingerate):
- radiografiile abdominale pot fi utile pentru identificarea pachetelor; scanarea prin CT poate fi de asemenea utila.
- se administreaza doze repetate de carbune activat (pentru adsorbtia scurgerilor de drog din pachete);
- irigarea intestinului cu propilenglicol (Golytely) 2l/h, la adulti;
- se practica indepartarea chirurgicala a pachetului la orice body packer su simptomatologie de intoxicatie acuta sau
cu obstructie intestinala.

Body stuffers (persoanele care inghit pachete prost ambalate, de obicei pentru a evita arestarea:
- au o probabilitate mai mare de a prezenta simptomele intoxicatiei acute decat body packerii, darcantitatea de drog
ingerata este mai mica;
- identificarea radiologica a pachetelor este in general inutila;
- sunt indicate carbunele activat si irigarea intestinala;
- tratamentul simptomatic este de obicei suficient iar interventiile chirurgicale sunt rareori necesare.

Tratamentul intoxicatiei cronice

Sus

Problema majora a tratamentului dependentei de cocaina consta in reabilitarea pacientilor, in sprijinirea lor pentru a
rezista dorintei de a relua consumul, intrucat sindromul de retragere nu are manifestari marcate (nu necesita tratarea
simptomelor de abstinenta).

Sistemele dopaminergic si serotoninergic au constituit tinta a numeroase studii. In cadrul detoxifierii au fost testati
agonisti dopaminergici ca bromcriptina si amantadina. Utilizarea acestor medicamente este sustinuta de ipoteza
depletiei dopaminergice postulata in cazul abuzului cronic de cocaina.
In cadrul reabilitarii pentru dependenta de cocaina, au fost testate in studii clinice diverse medicamente
antidepresive, saruri de litiu, iar in studii preclinice, antagonistii dopaminergici de tipul flupentixolului, care blocheaza
efectul de reintarire pozitiva al cocainei.

O noua strategie de tratament al dependentei de cocaina este reprezentata de imunoterapie, modalitate de tratament
prin care, dupa administrare, cocaina este retinuta in fluxul sanguin de catre anticorpi specifici, blocandu-se asftel
patrunderea acesteia la nivelul sistemului nervos central. Un exemplu de vaccin anti-cocaina este IPC-1010.
Cercetarile realizate pana in prezent, referitoare la imunoterapia dependentei de cocaina arata ca eficacitatea acestei
modalitati terapeutice se dezvolta gradual. In consecinta, nu este de asteptat ca imunoterapia sa tinteasca imediat
cravingul pentru cocaina. Terapia adjuvanta, cu medicatie care sa reduca cravingul pentru cocaina ar putea fi utila in
aceasta privinta, in special pe parcursul procesului de imunizare. Interactia anticorpilor anti-cocaina cu aceasta
medicatie ar trebui studiata in continuare.
Istorie

Jurnalism

Limba

Literatura romana

Management

Medicina

Personalitati

Profesor scoala

SociologieAsistenta
socialaFilozofiePsihiatriePsihologieRes
urse umane

Stiinta

Tehnica mecanica

Timp liber