CLASIFICARE DROGUIRI

Droguri care inhiba centrii nervosi

opiacee
opiu
morfina
heroina
codeina
barbiturice - somnifere
solventi, gaze volatile
alcool

Droguri care stimuleaza centrii nervosi

cocaina
amfetamine
nicotina din tutun
Droguri halucinogene ( care produc modificari psihice mai ales in sfera
cognitiva si perceptuala )

LSD
Ecstasy
Phenciclidina (PCP)
Peyote (mescalina)
Psilocybina si Psilocyna
Derivatele de canabis ( hasis, marijuana )

Inhalanti

solventi organici
lacuri, vopsele ("Aurolac")
gaz
adezivi
benzine usoare

Fumtorii de marijuana se aseamn cu fumtorii de igri, din punct de vedere

medical au aceleai probleme la nivel respirator, ei fiind expui infeciilor
pulmonare, ns riscul este mult mai mare dect al celor din a doua categorie
pentru c marijuana conine un numr mai mare de substane toxice, cancerigene.

Studiile au artat c consumul regulat de marijuana i pe o perioad ndelungat

poate duce la apariia cancerului, n special la nivelul gtului.
Canabisul afecteaza:

memoria de scurta durata

logica
abilitatea de miscare
abilitatea de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, manuirea
diverselor aparate.

Ecstasy
Efectele pe termen scurt specifice pentru ecstasy sunt senzatia de gat si gura
uscate, transpiratie excesiva si crestere a presiunii sangelui pentru ca retine apa in
organism. Tot consumand lichide, se produce "umflarea" celulelor, afectand astfel
si creierul, iar moartea poate surveni imediat. Drogurile in general, reduc senzatia
de foame si oboseala si stimuleaza abilitatea de coordonare a corpului. Asa si
ecstasy. Consumatorul se va simti relaxat si in completa armonie cu toti prietenii si
cu tot ceea ce il inconjoara. Dupa acestea apare insa tahicardie, hipertensiune
arteriala, varsaturi, coma cu convulsii, cu mare pericol pentru viata
consumatorului.
Supradoza: Consecintele supradozei la ecstasy n-au fost explorate in totalitate
inca, dar surse sigure indica posibilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura
corpului foarte ridicata, care duc la moartea consumatorului.
Consumul frecvent si pe tremen indelungat poate conduce la stari de frica,
panica si confuzie. Este unul din cele mai periculoase droguri.

Tetrahidrocanabinolul (T.H.C.)
Ulterior se produce deteriorarea funciei gndirii, cu trecerea de la o idee la alta,
fr a avea legtur ntre ele, cresc dimensiunile tempo-spa iale (minutele devin
ore, distanele se mresc), instinctele sunt dezinhibate, fond pe care se pot contura
deliruri diverse, uneori cu urmri grave i irepetabile. n timp se intaleaz o stare
de pasivitate, cu reducerea instinctului de conservare ( nu se alimenteaz, nu
reactioneaz n faa pericolului), insomnie, dezorientare tempo-spaial, indiferen a

fa de anturaj, care conduc inevitabil n cazul continurii administrrii, la

degradarea psihic i fizic.

Halucinogenele
ntruct pe lng halucinaii, substanele psihodisleptice genereaz i
depersonalizare, precum i o distorsionare a percepiei binomului spaiu-timp,
determinnd manifestri de intensitate psihotic asemntoare schizofreniei, aceste
substane fr efect terapeutic (nemedicamentoase) au fost denumite i substane
schizofrenomimetice.
Efectul halucinogen se produce la doze mici, ceea ce favorizeaz apari ia
intoxicaiilor cu consecine uneori letale. Dei nu induc dependen fizic, datorit
efectului psihic marcat, caracterizat printr-o euforie patologic, determin
dependena psihic intens, ceea ce justific includerea acestor substane n
categoria drogurilor.

Heroina
Efectul heroinei este puternic si riscurile sunt si mai mari daca se
asociaza cu alte droguri, precum ar fi alcoolul. Efectele heroinei variaza si
consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica ce se intampla sau se poate
intampla odata ce s-au drogat. PCP poate cauza nebunie temporara, comportament
violent si psihoza. Consumatorii vor fi adesea deziluzionati de capacitatile lor si de
ceea ce pot sa faca. Ei cred ca pot face lucruri extraordinare. Au fost nenumarate
situatii in care consumatorii de heroina au sarit de pe cladiri crezand ca pot zbura.
Desi productia de heroina este ilegala in aproape toate tarile lumii, aceasta exista in
continuare. Uneori poate nici nu este PCP, dar este tot o forma letala a acestui drog.
Consumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara, asa ca de fiecare data
isi risca viata. Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de formulele lor
chimice. Pentru a ocoli aceste restrictii legale, chimistii care se ocupa cu asa ceva
modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin lege pentru a produce
droguri similare. Aceste droguri pot fi chiar mai puternice decat cele pe care le
copiau initial. DMA (ecstasy) este drog "imitatie" de care se abuzeaza. O intreaga
familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina sintetica. Cea mai
reprezentativa dintre acestea este fentanyl-citratul, numit si Alb de China, care
este de cateva ori mai puternic decat heroina si a cauzat multe victime printre
dependenti, fiind folosit in acelasi mod ca si heroina.

Efecte:
Starea de "high" dureaza in mod obisnuit 4-6 ore. Sub influenta heroinei
pupilele sunt contractate, pleoapele sunt cazute, apare depresie, apatie, descreste
activitatea fizica si apare o stare de rau. Un consumator frecvent poate sa motaie
sau aparent sa doarma si deseori isi scarpina sau atinge fata si nasul. Efectele
heroinei constau si in diminuarea generala a activitatii respiratorii si
cardiovasculare, diminuarea acuitatii vizuale precum si intr-o estompare a
reflexelor pasive. Injectata intravenos, heroina poate provoca pneumonie si poate
avea efecte secundare. Doze mai mari de heroina pot induce somn, voma si
respiratie superficiala si incetinita, tegumente umede, convulsii, coma sau moarte..

Mecanismul formarii dependentei

Dependena psihica este starea mentala caracterizata prin impulsul pacientului spre
consumul periodic sau continuu al drogului, in scopul dobandirii unei placeri sau al
anularii unei stari de tensiune.
Dependena fizica reprezinta starea adaptativa care are drept consecine apariia
unor tulburari fizice intense, cand este stopata administrarea substanei sau dupa
neutralizarea aciunii sale de catre un antagonist specific.
Tolerana se manifesta prin necesitatea de a mari progresiv dozele pentru a se
obine efectul dorit.
Sevrajul este caracterizat de survenirea simptomelor somatice dup stoparea sau
reducerea unui drog care se utilizeaz regulat.
Astfel, din cele menionate mai sus, reies urmtoarele caracteristici
psihopatologice ale toxicodependenei:
nevoia permanenta de consum continuu sau periodic a unui drog natural sau
sintetic, cu tendina de a crete doza iniial administrata
dependena fizica i psihica
neputina de a renuna la utilizarea drogurilor
manifestari psihopatologice si fiziologice care apar in cazul intreruperilor
brute a consumului de substane
degradarea fizica, psihica, morala i sociala in urma utilizrii indelungate a
drogurilor

Sindromul de abstinenta se manifesta dupa oprirea administrarii drogului la cateva

ore si este o expresie a dependentei fizice, prin simptome si semne care pot fi chiar
periculoase pentru viata pacientului. Multe dintre ele sunt inverse fata de reactia la
drogul respectiv si este mai grav pentru toxicele cu efect intens si de scurta durata,
cum este heroina. Sindromul de abstinenta poate duce la moarte.

Dependenta implica o componenta psiho-fizica, persoana care o dezvolta nefiind in

masura sa isi controleze dependenta.
Obisnuinta- reprezinta o optiune ce implica posibiliatea de a alege. O persoana cu
un anumit obiei poate sa se opreasca din realizarea acestuia, daca cu adevarat isi
doreste.
Dependenta psihica- nevoia de a mentine sau de a regasi senzatia de placere , de
bine, satisfactia, stimularea care substanta i-o aduce consumatorului, dar si de a
evita senzatia de rau psihic care apare.
Dependenta fizica- include efectele somatice ale utilizarii repetate a substantelor
respective, nevoia care nu poate fi rerimata si care obliga subiectul sa consume
substanta penru a evita sevrajul.
Sevrajul- perioada cind consumul este intrerupt sau substanta este consumata intr-o
cantitate redusa.
Sindromul de abstenenta- este o stare care persista un timp mai indelungat fara
substanta , iar sevrajul dureaza citeva zile.
Toleranta- necesitatea resimtita de subiect de a consuma o cantitate mai mare de
substanta pentru a obtine efectul dorit sau obtinerea unui efect diminuat in cazul in
care continua sa consume aceiasi catitate de substanta.
Neuroadaptatrea- se refera la adaptarea SNC , la administrarea repetata a
substantei psihoactive care rezulta in crestere a tolerantei si chiar la aparitia unui
sindrom de sevraj la incetarea utilizarii substantei. Sta la baza sindromului de
dependenta.