Vasiliu

COCAINA Alexandra
Seria C
Grupa 28
CUPRINS
1. ISTORICUL COCAINEI

2. EFECTELE COCAINEI

3. INTOXICAȚIA ACUTA CU COCAINĂ

4. INTOXICAȚIA CRONICĂ CU COCAINĂ

5. TRATAMENT

6.BIBLIOGRAFIE
ISTORIC
Cocaina a fost extrasă din planta Erytroxylon coca și folosită de sute de ani în
America de Sud și America Centrală, ca “stimulant”. Se cunosc date despre “curieri”
ai aztecilor care, consumând frunzele plantei alergau zeci de kilometri, fără a obosi.
Frunzele de cocaină au fost folosite pentru alungarea oboselii și pentru a limita
consumul alimentar in zonele sărace. În 1886, John Styth Pemberton a brevetat
băutura Coca-Cola având în compoziție Coca, ca ingredient de bază și cafeina.
•Pima restricție asupra folosirii cocainei a apărut în 1914, în Statele
Unite, odată cu legea intitulată Harrison Narcotic Act. În plus, consumul
cocainei este considerat o “trecere”, o “cale de acces” către
“drogurile puternice”. În prezent, folosirea acesteia în scopuri
medicale se limitează la utilizarea ca anestezic local vasoconstrictor in
oftalmologie sau ORL.

•Pentru a obține clorhidratul de cocaină, se amestecă frunzele de coca

cu alte substanțe cum ar fi kerosenul si se extrag alcaloizii, formându-
se astfel pasta bruta de coca. Aceasta se amestecă cu acetonă si acid
clorhidric, rezultând cristale de clorhidrat de cocaină, care prin
filtrare și uscare, formează cocaina pură.
COCAINĂ PURĂ
EFECTELE COCAINEI
Cocaina este una din cele mai puternice substanțe
psihoanaleptice, stimulant natural al sistemului nervos
central, produce euforie, se opune oboselii și crește
randamentul intelectual. În schimb poate conduce
progresiv la tulburări afective și la apariția unui
comportament vicios, anti-social.
Se absoarbe bine pe mucoase, îndeosebi dacă acestea sunt inflamate și este
metabolizată prin intervenția esterazelor din plasmă. Terapeutic, aplicată pe
mucoasă în soluție de 4-10%, provoacă efect anestezic dupa 2-5 minute care
se menține până la 45 de minute. Doza maximă pentru o administrare nu
trebuie să depășească 30 mg.
INTOXICAȚIA ACUTĂ
Trasă pe nas sau “prizată” este cea mai des folosită metodă de administrare,
absorbindu-se rapid prin mucoasa nazală și provocând efecte intense și de durată
(15-30 minute).
Prin mestecarea frunzelor de coca sau fierberea acestora sub formă de ceai,
absorbția substanței active se face mai lent, iar efectele nu sunt prea intense, dar de
durată.
Cocaina poate fi și injectată, metodă mai rar folosită și mai periculoasă. Substanța
injectată trece direct în sânge, este total absorbită și efectele apar în foarte scurt
timp (10-20 minute).
Cocaina poate fi și fumată, acest tip numindu-se “freebase” și “crack”. La nivelul
plămânilor se absoarbe rapid în sânge, are efecte imediate dar de scurtă durată (5-
10 minute).
FORME DE ADMINISTRARE
Manifestări clinice de intoxicație acută cu cocaină pot
apărea și la cantități mici (30-50 mg), mai ales dacă este
aplicată necontrolat pe mucoasa inflamată a căilor
respiratorii.
 Prin inhalare, cocaina se absoarbe aproape instantaneu
datorită supafeței mari de absorbție a alveolelor
pulmonare, pătrunde in torentul circulator aproape imediat
si are nevoie de doar 19 secunde pentru a ajunge la
creier.
La cei care fumează cocaină, efectele farmacologice
maxime se manifestă la aproximativ 2 minute după
instalare.
oCocaina determină timp de 20-45 de minute:

un sentiment de bunăstare, de creștere a încrederii în sine

 senzația creșterii capacității de concentrare
plăcere, euforie, logoree
 senzația de oboseală dispare.
apare o mai mare sociabilitate si volubilitate
 energie crescută
 creșterea respectului față de sine.
o La nivelul altor aparate și sisteme, cocaina are efecte stimulatorii
simpatice:

midriază

bronhodilatație

creșterea presiunii arteriale

 creșterea frecvenței cardiace

•Administarea intravenoasă determină pentru 10 minute senzația
de “eletrificare” a corpului.

 Fenomene toxice:
 neliniște, confuzie mintală
 delir, convulsii
 tahipnee, HTA, tahicardie, hipertermie
 colaps, raspirație rară, neregulată apoi stop respirator si comă
În intoxicația acută cu cocaină nu există antidot, se vor
aplica măsuri generale nespecifice:

- susținerea funcțiilor vitale (respiratorie si cardiovasculară)

- oxigenoterapie, reechilibrare volemică

- tratamentul convulsiilor (Diazepam injectabil) și al comei.

INTOXICAȚIA CRONICĂ
Oamenii de știință consideră că factorii genetici sunt responsabili de
aproximativ 70% din nr. cazurilor de dependență la cocaină (fiind
considerată de natură ereditară.

Cocainomania constituie o problemă de sănătate publică majoră

și are numeroase repercursiuni sociale:
exacerbarea violențelor de stradă
 creșterea incidenței actelor criminale
 frecvență mare a apariției bolilor infecțioase și a expunerii nou-născuților la drog.
 Persoana dependentă de cocaină:
o este logoreică
oeste expansivă
o nu simte mirosurile,
o prezintă midriază
o are conjunctiva hiperemică.

Dependența psihică este puternică cu degradare

psihică rapidă.
După euforia inițială, apare disforia, iar cu timpul doza
necesară apariției euforiei crește, fapt ce demonstrează
instalarea toleranței.

Utilizarea compulsivă duce la:

 “explozia dozelor”
agitație
anxietate
atacuri de panică
 uneori la doze mari la manifestări psihotice cu halucinații și delir
schizofreniform.
Semne evidente ale intoxicației cronice cu cocaine:

 midriază caracteristică

leziuni ale septului nazal ( pană la gangrenă și perforație)

perforația bolții palatine

 tulburări psihice accentuate

SINDROMUL DE ABSTINENȚĂ
Reprezintă sevrajul determinat de dozele mari și are 3 faze:
Faza I: - durează până la 4 zile, constă în descreșterea elanului vital, a bunei
dispoziții cu apariția agitației si depresiei, comportamentul de craving (căutarea
permanentă a drogului) este înlocuit de hiperalgezie

Faza II: - disforie, anhedonie (incapacitatea unei personae de a simți plăcerea în

cursul unor experiențe care ar trebui să determine plăcere), lipsă a motivației care
poate dura până la 10 săptămâni

Faza III: - poate dura indefinit și este caracterizată prin apariția episodică a
craving-ului
Persoanele dependente de cocaină decad fizic și moral, recurgând la acte
antisociale pentru a-și procura drogul.
Deoarece efectul substanței nu durează mult, cocainomanii se gândesc în
permanență la modurile cum pot face rost de cantități și mai mari de cocaină.

Cu timpul, din punct de vedere psihologic, cocaina are ca efecte :

•reducerea concentrării, a ambiției, a dorinței de acțiune

•mărește confuzia și iritabilitatea, cu degradarea personalității

•afectarea vieții sociale, profesionale si personale

TRATAMENT
Nu există un tratament farmacologic clasic. Se descriu 3 etape importante în
terapia dependenței la cocaină:
 Dezintoxicarea și “fortificarea” generală
 Acțiuni orientate asupra personalității
Terapie de susținere

◊ Supraveghere medicală strictă în centre specializate cu întreruperea bruscă a

administrării substanței. Vindecarea este foarte dificilă si impune obligatoriu
psioterapia. Rezultatele pe termen lung sunt descurajatoare deoarece dependența
este asociată concomitent și cu alte substanțe de abuz.
SUBSTANȚE FOLOSITE ÎN TRATAMENT
Antidepresive precum despiramina cu efect anorexigen și Venlafaxin ( inhibitor al
recaptării de adrenalină și serotonină).
Acidul vinil gamaamino butiric care blocheaza acțiunea cocainei în creierul
primatelor a fost introdul în 2005 în studii clinice pentru terapia adicției la cocaină.
Rimonabat, antagonist al receptorilor canabinoizi, testat frecvent în studii clinice
pentru proprietățile sale antiadictive.
GBR 12909(Vanoxerine), inhibitor selectiv al captării dopaminei care diminuă
efectele cocainei la nivel central.
Antiepileptice: Vigabatrin, Tiagabin, Topiramat
Disulfiram
Antagoniști selectivi ai receptorilor dopaminergici D3.
Un vaccin ce previne pătrunderea cocainei în creier se află în cercetare.
În stradă cocaina este
cunoscută sub numele
de:
coke
 candy
snow
 girl
big C
 Charlie
BIBLIOGRAFIE
1. Farmacologia efectelor adverse și toxice – Liliana Mititelu-
Tarțău, Cătălina Elena Lupușoru
2. Farmacologia în comprimate - Liliana Mititelu-Tarțău, Cătălina
Elena Lupușoru
3. www. Wikipedia.com