9.Efectul consumului de droguri asupra creierului-marijuana,cocaina,heroina
Ce sunt drogurile și cum acționează?
Drogurile sunt substanțe chimice care, atunci când sunt ingerate, schimbă modul în care funcționează organismul, afectând modul în care te simți și te comporți. Când înghiți, inhalezi sau injectezi un drog în organism, acesta intră în sânge și se deplasează prin corpul tău. Odată ce medicamentul ajunge la creier, îți schimbă complet simțurile, astfel încât să percepi realitatea, să te miști și să te comporți diferit. Cum de au aflat oamenii despre droguri? Din cele mai vechi timpuri, oamenii au știut despre proprietățile drogurilor. Ele au fost folosite în ceremonii religioase, ceremonii mistice și în scopuri terapeutice, dar și pentru a induce stări de dorință. De exemplu, tabletele sumeriene de lut din Mesopotamia, cu aproximativ 7.000 de ani în urmă, menționau macul, din care se extragea opiu și derivații acestuia. Sumerienii l-au numit Khul Gil, care înseamnă „planta fericirii” .Știința creșterii macilor a trecut de la sumerieni la asirieni, babilonieni și în cele din urmă la egipteni. Șamanii foloseau pulbere otrăvitoare de ciupercă pentru a atenua tulburările mintale la prizonierii și exilații siberieni. Deși era un medicament pur mineral, în China era adesea folosit în combinație cu canabis. În 1817, Pierre-Jean Robiquet a izolat opiul și a extras cu succes codeina. Din 1827, compania Merck din Darmstadt a trecut la producția de morfină. În 1912, la Haga a fost adoptată Convenția Internațională a Opiului. privind interzicerea opiumului din 19 februarie 1925 și Convenția de la Geneva privind controlul fabricării și distribuției de stupefiante din 13 iulie 1931. În 1945, Consiliul Națiunilor Unite pentru Droguri face parte din Comisia Economică și Socială a Națiunilor Unite. Clasificarea drogurilor Din punctul de vedere al efectului asupra sistemului nervos central, drogurile se clasifică în următoarele clase: a) Droguri Psiholeptice (inhibitoare ale sistemului nervos central) • opioide: mialgin, fortral, metadonă, ketamină etc • opiacee:opiu, morfină, heroină, codeină, papaverină • tranchilizante,anxiolitice-benzodiazepine: alprazolam, diazepam, etc. • barbiturice-somnifere: barbital, fenobarbital etc • solvenți: toluen, acetonă, butan. • alcool b) Droguri Psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central) • cocaină • amfetamine și derivați: MDMA (Ecstasy) • produse pe bază de cafeină: cafea, ceai, băuturi energizante • nicotină din tutun c) Droguri Psihodisleptice (care produc modificări ale sistemului nervos central) • derivate din canabis: hașiș, marijuana Ilie George Alexandru Clasa a X-a I
• halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD,
compuși sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP) • anticolinergice:atropină, benztropină, scopolamină etc. Efectele diverselor categorii de droguri asupra organismului uman. a) Marijuana (Canabis) Efectele ingredientelor active ale canabisului depind în mare măsură de personalitatea utilizatorului și de mediul social. Unii oameni nu simt nimic atunci când fumează marijuana, în timp ce alții o consideră relaxantă și înălțătoare. Efectele timpurii includ adesea o stare de agitație, uneori însoțită de o stare de tensiune și anxietate, urmată în curând de un sentiment confortabil de siguranță și protecție. Urmează o stare calmă specială de introspecție și echilibru. Alteori, pot exista schimbări de dispoziție, alternând râsul nemotivat și tăcerea meditativă. Consumatorii nu pot face întotdeauna față intensității noilor experiențe, care pot duce la anxietate severă. Amețelile post-cannabis nu progresează în același mod în toate cazurile și există stări euforice atipice. Consumul de canabis poate simula, exacerba sau induce psihoza schizofreniei. Marijuana nu creează dependență fizică. Dependența psihologică de ingredientele active ale canabisului se poate dezvolta după utilizarea pe termen lung și depinde de factori precum doza utilizată, regularitatea utilizării și fizicul utilizatorului. Există un număr tot mai mare de consumatori care fumează zilnic și al căror ritm de viață și sentiment de bunăstare sunt semnificativ perturbate fără drog. b) Heroina Heroina are practic același spectru de efecte ca morfina. Heroina declanșează și euforie intensă. Asemenea morfinei, tocește activitatea intelectuală a unei persoane și îi afectează starea de spirit în ceea ce privește eliminarea anxietății și a proastei dispoziții. Oamenii par super fericiți când sunt sub influența heroinei. Nevoile lor sunt satisfăcute pe deplin, heroina suprimând pofta de mâncare și contribuind la deshidratare, simțind că au tot ce le trebuie. Adesea, consumatorii raportează un episod de „flash”, un flux dinamic de plăcere care învăluie întregul corp imediat după ce a fost injectat în sânge. Grupul de efecte pe care le simt cei care iau aceste medicamente este cunoscut și sub denumirea de „kick”. Termenii sugerează o funcție puternică de îmbunătățire a senzațiilor prin care aceste opiacee pot domina comportamentul dependentului, în special atunci când sunt injectate. Cu o nouă doză, depresia dispare, la fel ca și simptomele de sevraj fizic. c) Cocaina Câteva dintre efecte sunt leziuni ale creierului, probleme în viața sexuală a individului, hemoragia cerebrală și insuficiența cardiacă. Cocaina funcționează prin inhibarea recaptării serotoninei, norepinefrinei și dopaminei. Are ca rezultat concentrații mai mari ale acestor trei neurotransmițători în creier. Trece cu ușurință bariera hematoencefalică și poate duce la ruperea acesteia. Cel mai studiat efect asupra SNC este blocada proteinei transportoare de dopamină. Normal, un neuron eliberează dopamină în spațiul sinaptic și se leagă de receptorii ei de pe neuronul din apropiere pentru a trimite un semnal. Când semnalul a fost trimis, dopamina este recaptată de transportatori în neuron. Cu toate acestea, odată cu consumul de cocaină, dopamina nu este recaptată; se leagă de transportorul de dopamină și nu își poate îndeplini funcția de reabsorbție. Ilie George Alexandru Clasa a X-a I