Proiect realizat de

Culiniuc Cosmina i
Lazr Georgiana
Clasa a-X a H
 Definitie
Clasificare
Prezentarea drogurilor
Ce anume ii determina pe oameni sa
consume droguri?
Efecte generale
Adevarul despre droguri!
Sitografie
 O prim definiie a drogului, ce se regsete i n Dicionarul Explicativ
Romn este: drogul reprezint acea substan de origine vegetal, animal
sau mineral, care se ntrebuineaz la prepararea unor medicamente i ca
stupefiant.
Din punct de vedere farmacologic, drogul este substana utilizat de
medicin i a crei administrare abuziv (consum) poate crea dependen
fizic i/sau psihic ori tulburri grave ale activitii mentale, percepiei,
comportamentului, cunotinei.
Sensul clasic al termenului este considerat a fi (definiia dat de
Organizaia Mondial a Sntii), acea substan care, odat absorbit de
un organism viu, poate modifica una sau mai multe funcii ale acestuia.
n conformitate cu unele recomandri ale Organizaiei Mondiale a
Sntii, substanele sau clasele de substane psihoactive (drogurile)
care produc asemenea modificri i genereaz dependena, sunt
urmtoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele i
hipnoticele, cocaina, halucinogenele, tutunul, solvenii volatili, alte
substane psihoactive i substane din diferite clase, utilizate n asociere.
 1. Stimulente
Exemple: amfetamin, cocain, efedrin, cafein, theobromin, etc.
La rndul lor acestea pot fi:
Droguri care inhiba centrii nervosi:
- cannabis
- opiacee: opiu, morfina, derivatii de morfina: heroina, metadona, petidina, codeina
- barbiturice
- tranchilizante
Droguri care stimuleaza centrii nervosi:
- cocaina
- amfetamine
- crack-ul
2. Halucinogene
Exemple: psilocibin, LSD, mescalin, DMT, ecstasy, phenciclidina, peyote,
psilocyna
3. Calmante
Exemple: alcool, eter, cloroform, opiu, morfin, heroin, metadon, etc.
4. Antipsihotice
Exemple: clorpromazin, etc.
 Referitor la starea de agregare, trebuie sa remarcam ca majoritatea drogurilor sunt compui solizi i o
mica parte lichizi, care, in mod frecvent, se intalnesc pe piata consumatorilor de droguri sub urmatoarele
forme:
-pulbere cristalina alba (cocaina, metamfetamina, ketamina, martina, heroina de inalta puritate etc.);
-capsule i tablete albe sau colorate (Ecstasy, amfetamina, Foxy, MDEA, Yaba, BZP etc.);
-pulbere colorata (heroina etc.);
-bulgari, granule i placute amorfe sau cristaline (hiul, opiul, crackul de cocaina etc.);
-muguri sau frunze uscate i presate (cannabisul, khatul, marijuana, psilocybinul etc.);
-lichide (LSD, ketamina, GHB etc.).
Dupa modul in care drogurile sunt introduse in organism, putem vorbi de:
-droguri destinate consumului oral (Ecstasy, Foxy, MDEA, LSD, mescalina, khatul etc.);
-droguri care se introduc in organism prin injectare (heroina, metamfetamina, ketamina, cocaina etc.);
-droguri care se fumeaza (hiul, opiul, marijuana, cannabisul, ketamina, crakul de cocaina etc.);
-droguri care se prizeaza (cocaina, heroina etc.);
Dupa modalitatile de obtinere a drogurilor, putem face urmatoarea clasificare:
-droguri naturale, ce sunt sintetizate de anumite plante, de obicei in frunzele, mugurii i florile
acestora, care se recolteaza i se consuma ca atare (cannabisul, marijuana, frunzele de coca etc.);
-droguri care se obin prin procedee fizico-chimice de extractie i prelucrare din diveri compui
naturali (opiul, cocaina, heroina; morfina etc.);
-droguri de sinteza, obtinute prin procedee fizico-chimice fara implicarea unor compui naturali
(Ecstasy, metamfetaminele, LSD etc.).
 Utilizare:
XTC este vandut de obicei in cluburi, in timpul
concertelor rock sau la petrecerile adolescentilor sau
studentilor sub forma de pastile. Se mai poate consuma
sub forma de praf (pudra), uneori inhalata sau fumata si
rareori injectata. Sunt comercializate si sub forma de
amestecuri ce contin adaosuri de cafeina, amfetamina
sau LSD
Efecte si riscuri psihice:
- confuzie, depresie,
- tulburari ale somnului, dorinta puternica de a utiliza
droguri,
- sentimente de frica si paranoia (iluzia ca este
urmarit/observat)
- efect general calmant
- sensibiliatate inalta a sunetelor si culorilor;
 Efecte si riscuri fizice:
- contractii si dureri musculare
- scrasnitul involuntar al dintilor
- greata, diaree
- vedere dubla, miscari rapide ale ochilor,
- dilatarea pupilelor
- cresterea puternica a temperaturii corpului,
- blocaj renal
- afectarea grava a ficatului
- lezarea anumitor zone ale creierului,
Folosirea pe termen lung a XTC-ului, mai ales pe fondul deshidratarii, conduce la
lezarea anumitor zone ale creierului, raspunzatoare de gandire si memorie.

Durata de actiune:
La o doza medie de 100 mg efectul se instaleaza dupa ca. 20 min. - 1 ora.
Efectul dureaza 4 - 6 ore dupa care dispare treptat. Circa 2/3 din MDMA ingerata se
digera n stomac si se elimina, nemodificat, pe cale renala. Aproximativ 7% se
metabolizeaza la MDA la nivelul ficatului, iar restul ajunge, prin circulatia sanguina, la
creier.
Timpul de njumatatire este de 6 ore. Daca aportul depaseste capacitate de epurare a
organismului, apar efecte cumulative ce duc la supradozare.
 Cel mai cunoscut drog halucinogen este LSD.
Substanta activa se dizolva n lichide, ntr-o anumita concentratie,
si se aplica apoi pe un substrat (zahar cubic, hrtie sugativa,
bucati de psla, bucatele de hrtie, tablete sau capsule) n
vederea consumului.
Administrare
Administrat oral, efectul LSD ncepe sa se instaleze dupa circa 45
de minute.
Injectat intravenos, efectul apare la doar cteva minute. Efectele
evidente ale LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral si
diencefalului, n primul rnd asupra sistemului limbic si
sistemului reticular. Acesti centri cerebrali coordoneaza reactiile
emotionale la stimuli externi si influenteaza selectarea
informatiilor provenite din mediul nostru nconjurator, ce sunt
transmise catre creier prin organele senzitive.
 Efecte chimice si fiziologice:
Daca e sa privim efectul farmacologic al LSD la om, ne impresioneaza
doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp de 8 - 12
ore. n medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un gram de LSD ar fi
de ajuns pentru a oferi senzatii tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oras cu
10.000 de locuitori. Marja de siguranta a LSD este foarte mare; cantitati de
pna la 3000 de micrograme pot fi suportate de organism, n majoritatea
cazurilor, fara consecinte negative. Pe de alta parte, cantitatile de LSD
produse azi n laboratoare improvizate n bucatarii nu sunt ntotdeauna
pure. Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar
sesizabil. Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de
asteptarile individuale ale consumatorului fata de consum, ct si de
sugestiile pe care le primeste din mediul sau social.
Pericole fizice/biologice: Au fost descrise rupturi cromosomiale la
nivel celular, precum si malformatii congenitale, la copiii mamelor care au
consumat LSD n timpul sarcinii.
 Cocaina drog energizant ce da dependenta psihica severa
Provenienta: cocaina este extrasa chimic din frunzele tufei de coca.
Planta, nalta de mai multi metri, creste n zonele tropicale din
America de Sud si pe arhipelagul indonezian (Malaezia).
Cocaina se gaseste in general sub forma de pudra fina alba,
cristalina.
Utilizare:
Cocaina poate fi inghitita, inhalata pe nas (prizata), injectata sau
fumata.
Daca se administreaza pe cale orala, cocaina produce stari de
stupoare (euforie), n doze mici si fenomene de intoxicatii, n doze
mai mari.
Atunci cand este inhalata pe nas, praful de cocaina ajunge prin
nari la mucoasa nazala, de aici in sange.
Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase
de la nivelul mucoaselor si plagilor. n trecut, cocaina a fost folosita
ca anestezic local, azi n acest scopt sunt utilizati derivati sintetici
ai ei.
 Efecte: efectele cocainei pot fi remarcate imediat dupa
consum si dispar in 20-30 de minute de la folosire. Dozele
mici de cocaina (sub 100mg) provoaca un sentiment de
fericire si energie. Consumatorul devine vorbaret, este
foarte ager mintal si este temporar hipersensibil la sunete si
stimuli vizuali. Cocaina inhiba pofta de mancare si reduce
nevoia de somn.
Alte efecte:
- energie crescuta
- scaderea poftei de mancare
- ascutime mintala
- tulburarea ritmului cardiac, tensiune arteriala crescuta
- ingustarea vaselor de sange
- dilatarea anormala a pupilelor cu imobilizarea irisului.
 Amfetaminele sunt droguri, medicamente care mresc viteza de
reactie a corpului. Ele fac inima s lucreze mai repede si
pompeaz adrenalina in sistem. Initial sintetizate intre cele dou
rzboaie mondiale, au fost folosite ca drog militar pentru a le da
soldatilor mai mult energie si a le mari viteza. Uzul medical al
amfetaminelor era un lucru obisnuit in anii 50 si 60 cand erau
folosite in mod slbatic pentru combaterea depresiei si pentru
scderea in greutate. Oricum, marea majoritate a firmelor ce le
produceau au fost incet eliminate de pe piat. Cel mai comun tip
de amfetamine intalnite pe strzi este o pudr alb numit
Amfetamina sulfat. Aceasta este o pudr produs ilegal, cu
concentratii diferite. Amfetaminele Sulfat pot fi prizate sau
injectate. Unii le fumeaz, dar din cauz c nu ard prea bine
aceast metod nu este foarte intlnit. Exist de asemenea o
form de amfetamin, numit speed, in mod obisnuit numit
gheat (dar si cristal, sticl si inghetat), desi este destul de rar
intlnit. Are efecte similare, dar dureaz pn la 39 de ore si este
considerat de profesionisti ca fiind mai puternica.
 Actiune si pericole n caz de abuz:
Cresterea performantelor si a capacitatii de efort se face pe seama
rezervelor energetice; daca acestea nu se refac n cantitate suficienta, cu
timpul se ajunge la epuizarea generala a organismului. Acest risc este cu
att mai mare, cu ct prin efectul lor central, amfetaminele si derivatii lor
suprima senzatia de foame, determinnd reducerea aportului alimentar.
Nevoia de somn dispare iar senzatia de oboseala este suprimata (ceea ce
face ca oamenii surmenati sa resimta mult mai mult efectul amfetaminelor
dect cei odihniti). Capacitatea de gndire este accelerata pna la fuga
de idei si initiativa crescuta. Sub influenta amfetaminelor oamenii vorbesc
mai usor si sunt mai convinsi de valabilitatea si originalitatea celor spuse
dect n mod normal. Munca de rutina face mai multa placere,
contradictiile sunt ignorate mai usor, iar relatiile sociale sunt mai bune.
Doze crescute de peste 20 miligrame pot determina la persoane, care nu
sunt obisnuite cu efectul substantelor, fenomene adverse deosebit de
neplacute ce umbresc actiunea stimulatoare: palpitatii, uscaciunea gurii,
dureri de cap, greata cu varsaturi, neliniste si insomnie chinuitoare.
 Abuz si dependenta:
Amfetaminele sunt substante ce creaza foarte repede dependenta
fizica si psihica, n sensul ca dozele urmatoare pot fi crescute rapid
si foarte mult - pna la cantitati care, pentru persoane neobisnuite,
sunt letale. Dependentul trebuie sa-si creasca din ce n ce mai
mult doza, pentru a atinge starea de euforie dorita, n acelasi timp
nsa doarme din ce n ce mai prost. Dependentii de amfetamina
dorm doar cteva ore pe noapte, timp de luni de zile. Dependentul
de amfetamine ajunge la clinica de psihiatrie adesea ntr-o stare
ce se deosebeste foarte putin de psihoza acuta. El se simte
amenintat si urmarit de orice persoana necunoscuta, are
halucinatii auditive si este complet derutat. n cazurile mai putin
grave, dispozitia persoanei este constant negativa si tensionata.
Euforia initiala dispare aproape total; chiar si dozele crescute
asigura doar o dispozitie lamentabila. Dimineata este perioada
din zi cea mai neplacuta. Toate miscarile par a necesita un efort
urias - o reactie a organismului la efectul constant de stimulare a
stupefiantului.
 Heroina este un derivat semisintetic al morfinei(derivata a
opiumului). Cel mai periculos stupefiant, induce o puternica
dependenta fizica si psihica. Este de trei sau patru ori mai
puternic decat morfina si initial era considerat un analgezic ce nu
creeaza dependenta, substitut al morfinei. Cea mai populara
forma este cea nchisa la culoare,care este vnduta n pachete
mici de celofan sau folii sau n bilute din acelasi material. O
ntreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate ca
heroina sintetica.
Cel mai folosit mod de utilizare este prin injectare (subcutanata,
intramusculara sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra
poate fi prizata sau fumata. Constituie in multe tari o problema
majora pentru ca duce extrem de rapid la dependenta fizica si
psihica. Impreuna cu cocaina si ametamfetaminele deseori stau la
baza unor acte criminale - spargeri, jafuri, furturi; drogul este
foarte scump si insuportabila nevoia de a-l administra permanent.
 Efecte:
O singura consumare produce o senzatie de bine (flash) urmata de o perioada de
'placuta apatie', care se caracterizeaza prin lipsa de preocupari, de frica, de durere
psihica si fizica (starea de 'high')
starea de "high" dureaza in mod obisnuit 4-6 ore;
mioze (contractii pronuntate a pupilelor)
pleoapele sunt cazute;
pupile contractate
apare depresie;somnolenta;
incetinirea ritmului cardiac si a respiratiei;
apatie; piele palida
relaxare musculara
descreste activitatea fizica si apare o stare de rau;
deficit de atentie si de memorie;
vorbire neclara;
pofta de mancare dispare
greutatea corporala scade
subiectul fumeaza foarte mult,
detasat fata de cei care-l inconjoara
pielea sa are miros specific de otet
Doze mai mari de heroina pot induce somn, voma si respiratie superficiala.
O supradoza poate cauza o respiratie superficiala si incetinita, tegumente umede,
convulsii, coma sau moarte.
Sevraj: tremur puternic, dureri articulare si musculare, dureri abdominale insotite de
simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi, febra, frisoane, transpiratii),
neliniste si insomnie acuta
 Cannabis este o planta care seamana cu tutunul si atinge
sase metri inaltime; principalul compus al sau este THC
(beta-9-tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator
substantelor chimice naturale secretate de creier si care
actioneaza la nivelul sistemului nervos central.
Se prezinta sub diferite forme: marijuana (preparata din
frunze si flori uscate); hasis (preparat din rasina de canabis
care se amesteca cu ceara, rezultand tablete de diverse
culori, in functie de zona de provenienta: kaki (Maroc), maro
(Liban) sau negre (Afganistan, cele mai puternice); ulei de
canabis, un derivat al hasisului.
Marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara pe care ti-
o rulezi singur ("joint") sau pot fi mancate (efectul este mai
puternic). Uleiul de canabis este picurat de unii pe o bucata
de zahar, altii prefera sa puna 1-2 picaturi de ulei pe tigara.
 TOLERANTA SI DEPENDENTA
Consumul frecvent al unor doze mari de cannabis poate produce o toleranta moderata.
Toleranta nseamna ca o persoana are nevoie de doze mai mari de drog pentru a ajunge
la aceleasi efecte pe care le avea folosind cantitati mai mici.
Consumatorii de cannabis pot avea o diversitate de probleme de sanatate, sociale,
legale, financiare si de comunicare cu ceilalti, devenind dependenti de cannabis, ceea
ce poate duce la fenomene de sevraj moderate, care constau de obicei n simptome
asemanatoare gripei.
Numai un procent redus din utilizatori devine dependent de cannabis, dar cei care nu
sunt dependenti, pot deveni n timp.
Putini din cei care consuma n mod ocazional pot sa-si deterioreze n mod serios
sanatatea.
Efecte pe TERMEN LUNG
cresterea riscului de aparitie a bronsitei
cancer pulmonar (tendinta de a retine fumul adnc n plamni, mai mult dect un
fumator obisnuit poate fi mai daunatoare la utilizatorii sistematici de cannabis)
schimbarea motivatiei - pierderea energiei si a interesului pentru alte activitati
scaderea puterii de concentrare, a memoriei si capacitatii de nvatare - aceste efecte
pot dura cteva luni dupa ce s-a renuntat la consumul de cannabis, ele fiind reversibile
perturbari psihice - pot apare episoade scurte de comportamente psihotice, uneori n
forme grave
 Curiozitatea - nu nseamn c devenii dependent doar pentru c ai ncercat, dar nu
continua utilizarea sistematic duce la dependen, iar n cazul drogurilor
puternice, prima doza poate fi fatal.
Teribilismul - consumul de droguri poate fi vzut ca excitant i provocator. Unii
sunt tentai s nfrunte riscurile implicate, departe de a fi mpiedicai de vorbe
precum "pericol". Poi sa iei n eviden i n mod pozitiv, fr s consumi droguri!
Caut alternative!
Presiunea grupului - este important s tii s spui "NU!" asta dovedete c ai o
personalitate puternic, c nu poi fi uor manipulat. ncearc s ai propria opinie,
chiar dac cei din jurul tu au alta.
Probleme (n familie, la coal, cu prietenii) - unii tineri pot folosi droguri pentru
a acoperi problemele existente (divorul sau nenelegerile prinilor, abuz sau
neglijen din partea prinilor, cerinele uneori prea mari ale colii). Trebuie nteles
c folosirea drogurilor rezolv doar aparent i temporar problema, ea continund s
existe i chiar s se agraveze.
Neintegrarea n colectivitate i societate - consumul de droguri poate fi un
rspuns la singurtate, la probleme privind integrarea n colectivitate sau dispreul
fa de sine. Este important s v ajutai unii pe alii, s trecei peste probleme fr
s recurgei la droguri. Cerei ajutorul atunci cnd avei nevoie (pentru asta exist
psihologul din coal).
 Cteva dintre efectele consumului de droguri sunt :
scderea capacitii de concentrare, de memorare, de
nvare, de coordonare, de a efectua sarcini complexe,
schmbri rapide ale strii afective, pierderea identitii,
halucinaii, scderea rezistenei organismului i
creterea riscului apariiei unor boli grave( bronite,
cancer pulmonar, SIDA etc.), perturbri psihice, uneori
n forme grave.
Drogurile produc iniial un efect de plcere urmat de
efecte neplacute, de o stare de depresie. Aceast
plcere duce la o pierdere a controlului utilizrii
drogului.Dozele din ce n ce mai mari produc efecte
dezastruoase asupra organismului i in final moartea.
- consumnd etnobotanice i plateti singur distrugerea
sntii, sau chiar moartea;
- tu vrei noi "prieteni", ei vor doar banii ti (i aduc drogul
apoi TE UIT);
- ca i consumator de droguri srceti, n timp ce traficanii
se mbogesc;
- urmreti integrarea ntr-un anumit grup i obii izolarea;
- vrei s rezolvi problemele cu prinii, coala sau prietenii,
pe care nu le poi controla, dar obii agravarea problemelor,
iar drogurile i vor controla viaa;
- i caui fericirea, dar i faci s sufere pe cei din jurul tu;
- te apropii prea mult de persoane care i pot face ru i te
izolezi de adulii care te iubesc, te apreciaz i te sftuiesc;
- dependena de droguri se instaleaz foarte uor, dar se
vindec foarte greu.
 www.dependenta.ro
www.dex-online.ro
www.oralanswers.com
www.dependenta.ro
www.sanatate.acasa.ro
www.psihoeducational.ro/
www.5pm.ro/
www.wikipedia.org/wiki/
www.revista-informare.ro/