Intoxicatiile acute cu preparate psihotrope.

Anticonvulsivante.
Un medicament psihotrop este orice medicament capabil
sa afecteze mintea, emotiile si comportamentul. Anumite
medicamente psihotrope sunt legale (ex. litiu, prescris
pentru tulburarea bipolara), altele sunt ilegale sau ilicite,
precum: marijuana, cocaina, amfetamina etc. Unele
medicamente afecteaza creierul de fiecare data cand sunt
folosite, in timp ce altele afecteaza functiile cerebrale
numai daca sunt consumate in cantitati mari sau
continuu. Exista si situatii in care medicamentele
psihotrope creeaza o dependenta psihica, adica persoana
care le consuma simte nevoia de a le folosi in mod repetat.
Medicamentele psihotrope se administreaza numai pe baza pe
reteta, eliberata de medicul psihiatru. Asta pentru ca majoritatea
dintre ele creeaza dependenta si au efecte adverse, conducand la
probleme serioase de comportament. Pentru rezultate
terapeutice imbunatatite se recomanda combinarea medicatiei
psihotrope cu psihoterapie, intrucat aceasta din urma ajuta la
identificarea si rezolvarea starilor care conduc la anxietate.
De obicei, problemele
determinate de consumul de
medicamente psihotrope sunt
suspectate de medici in
momentul in care pacientii
prezinta modificari ale strarii
de dispozitie sau ale
comportamentului. In aceste
situatii, medicii adreseaza
pacienitlor intrebari specifice
despre posibilele consecintele
ale consumului prelungit de
medicamente. In unele cazuri,
pentru confirmarea
suspiciunii ca o persoana ia
medicamente psihotrope, se
recomanda inclusiv realizarea
unor analize de sange si de
urina.
Efecte adverse ale consumului de medicamente psihotrope

Consumul de
medicamente
psihotrope poate
conduce la
diverse probleme,
cum ar fi abuzul
de medicamente,
dependenta fizica
si dependenta
psihica.
 Abuzul de medicamente.

Reprezinta utilizarea oricarui medicament, inclusiv

psihotrop, fara indicatie medicala, in cantitati suficient de
mari sau pentru perioade destul de lungi incat sa afecteze
calitatea vietii sau sanatatea si siguranta consumatorului si
a persoanelor din jur.
 Dependenta fizica.

Apare atunci cand o persoana simte

nevoia de a lua un medicament pentru
a obtine o stare de placere, pentru a
ameliora anxietatea si tensiunea si
pentru a evita disconfortul resimtit.
Medicamentele care produc
dependenta creeaza eurforie, senzatia
de crestere a capacitatilor mentale si
fizice si modifica perceptia. De cele mai
multe ori, dependenta fizica este
puternica si greu de invins.
 Dependenta psihica.
Consta in comportamentul disruptiv, asociat cu folosirea unui
medicament de persoana dependenta. De obicei, acest tip de
comportament afecteaza capacitatea de concentrare la munca sau la
scoala, dar si interactiunea cu prietenii si familia. Poate fi provocata
atat de consumul de medicamente legale, cat si ilegale, dupa ce acestea
au fost folosite pentru anumite indicatii terapeutice sau pentru situatii
mai putin acceptabile.
 Medicamente si substante psihotrope

Opioide
Opioidele sunt adesea prescrise de medic datorita prorietatilor lor
importante in ameliorarea durerii. Pot crea dependenta si de aceea este
recomandat sa fie utilizate sub supravegherea medicului.
Printre cele mai frecvente opioide amintim:
•    Codeina – are un potential scazut de a crea dependenta
•    Oxicodona – se foloseste singura sau in diverse comabinatii, precum
oxicodona cu acetaminofen
•    Meperidina
•    Morfina
•    Pentazocina
•    Hidromorfona
•    Heroina – unul dintre cele mai puternice opioide. Heroina este ilegala
in multe tari, inclusiv Romania, insa este folosita limitat in tratamentul
anumitor boli in tari ca Marea Britanie, Elvetia etc
 Medicamente anxiolitice si sedative

Medicamentele anxiolitice se elibereaza pe baza

de reteta medicala pentru tratamentul anxietatii,
in timp ce sedativele sau somniferele sunt
prescrise pentru a induce somnul. Ambele pot
provoca dependenta, iar acesta poate sa apara
inclusiv dupa doua saptamani de administrare.
Principalele medicamente anxiolitice si sedative
sunt:
•    Benzodiazepine (ex. Xanax)
•    Barbiturice
•    Glutetimida
•    Cloralhidrat
•    Meprobamat
 Marijuana
Cunoscuta si sub denumirea de canabis, marijuana se consuma de obicei, su
forma de tigari gata cumprate sau facute de consumator din tulpini, frunze sau
flori ale plantei uscate – Cannabis sativa sau Cannabis indica. De asemenea, se
mai foloseste si sub forma de hasis, adica rasina presata (gudronul) a plantei.
Asemenea alcoolului, marijuana poate fi folosita episodic fara a crea dependenta
si fara perturbe comportamentul consumatorului. Cu toate acestea, multe
persoane devin dependente psihic si char fizic de marijuana.
 Amfetamine

Amfetaminele conduc frecvent la dependenta si pot avea

consecinte serioase asupra sistemului nervos central. Pot fi
folosite aproape continuu sau periodic si se administreaza, de
obicei, oral, dar si prin prizare, fumat sau injectii. Amfetaminele
amplifica starea de alerta, cresc capacitatea de concentrare, reduc
apetitul si maresc performanta fizica.
Unele amfetamine nu sunt aprobate pentru a fi folosite in practica
medicala, iar altele sunt produse si fabricate ilegal. 
Medicamentele clasificate ca amfetamine sunt:
•    Amfetamina 
•    Metamfetamina – cea mai folosita amfetamina din Statele
Unite ale Americii
•    Metilendioximetamfetamina – MDMA, Ecstasy, Adam
 Cocaina

Cocaina are efecte similare amfetaminelor, insa mult mai intense. Produce o
senzatie de alerta maxima, euforie si putere atunci cand este injectata
intravenos sau cand este prizata. De asemenea, cocaina poate fi administrata
si pe cale orala, prin inhalare sau sub forma de pudra. Incalzita la fierbere,
impreuna cu bicarbonat de sodiu, se transforma in “crack” si se poate fuma.
Efectele dureaza aproximativ 30 de minute, fapt care obliga consumatorul sa
ia doze repetate, creand dependenta.
 Substante halucinogene

Lista substantelor halucinogene este in continua crestere, deoarece sunt sintetizate numeroase
substante noi. Numele lor provine de la faptul ca distorsioneaza perceptiile auditive si vizuale.
Printre cele mai comune substante halucinogele se numara:
•    LSD (dietilamida acidului liseric)
•    Psilocibina (ciuperca magica)
•    Mescalina  (peyote)
•    2,5-dimetoxi-4-metilamfetamina (DOM, STP)
 Fenciclidina

Cunoscuta si sub denumirile PCP sau praful

ingerilor, fenciclidina se administreaza prin fumat,
dupa ce a fost pulverizata pe diverse plante, precum:
patrunjel, frunze de menta, tutun sau marijuana. De
asemenea, poate fi consumata si prin injectare sau pe
cale orala.
Praful ingerilor inhiba functiile cerebrale, conducand
la stari de confuzie si dezorientare la scurt timp dupa
adminsitrare.
 Ketamina

Ketamina (Special K, Super

K) are efect sedativ si
reduce sensibilitatea
dureroasa. De asemenea,
distorsioneaza perceptia
timpului, a mediului si a
propriului corp. Consumata
in doze mari, ketamina
produce halucinatii. In
general, se administreaza
prin prizare, dar poate fi
injectata si intravenos.
 Solventi volatili

Aceste substante sunt

continute in numeroase
produse casnice, motiv
pentru care sunt folositi
mai frecvent de
adolescenti, comparativ cu
LSD sau cocaina.
Consumul reprezinta o
problema, in special la
copiii mai mici de 12 ani,
intrucat solventii volatili
conduc rapid la intoxicare.
Anticonvulsivante.
 Mod de actiune 


Celulele cerebrale comanda miscarile corpului printr-o activitate
electrica ce parcurge si coordoneaza nervii pana la muschi. Majoritatea
anticonvulsivantelor au o actiune inhibitorie asupra celulelor cerebrale
si reduc activitatea electrica, impiedicand declansarea crizelor.
Efecte


Orice medicament anticonvulsivant
are efecte secundare, de exemplu:
scaderea capacitatii memoriei,
dificultate de concentrare sau
letargie. Important este sa se
gaseasca doza care impiedica
declansarea crizei si antreneaza cele
mai mici efecte secundare, situatie
care se poate determina dupa cateva
saptamani de tratament. Se impun
examene regulate pentru a
determina concentratia
medicamentului in sange.
 Riscuri si precautii


Crizele sunt precedate de o senzatie premonitorie, cum
sunt „stralucirile luminoase” sau zgomotele, urmate de
pierderea cunostintei. Majoritatea anticonvulsivantelor
afecteaza degradarea de catre ficat a altor substante,
influentand actiunea altor medicamente.
 Medicamentele antiparkinsoniene 

Sindromul parkinsonian se caracterizeaza prin tremuraturi ale

corpului, redoare musculara, fata „inghetata” si dificultate in
realizarea si controlarea unei miscari (achinezie). Tulburarile
sunt cauzate de un dezechilibru intracerebral intre dopamina si
acetilcolina, ceea ce provoaca imposibilitatea transmiterii
influxului nervos in zona cerebrala care coordoneaza miscarile.
In stare normala, intre aceste doua substante care au actiuni
opuse se stabileste un echilibru. In maladia parkinsoniana,
actiunea dopaminei este redusa, iar acetilcolina domina procesul.
Aceasta situatie apare din cauza faptului ca celulele producatoare
de dopamina sufera un proces de degenerescenta. O alta cauza
este efectul secundar produs de medicamentele neuroleptice, de
o leziune cerebrala sau de ingustarea vaselor cerebrale.
 Indicatii 

Antiparkinsonienele reduc crizele, dar nu pot restabili echilibrul

dopamina-acetilcolina. 
Dopaminergicele. Administrarea directa de dopamina nu poate
rezolva problema, deoarece este greu absorbita de catre tubul digestiv,
pe de o parte, iar pe de alta parte, nu poate trece din sange in creier.
La nivelul acestuia, dopamina provine din precursorul natural,
levodopa, care este bine absorbita de tubul digestiv si trece in creier,
unde este transformata in dopamina. Astfel se reface echilibrul cu
acetilcolina. O mare cantitate de levodopa este degradata in organism
inainte de a ajunge in creier. In aceste conditii se administreaza
substantele cardidopamina si benzodiserazida, care impiedica aceasta
degradare. Folosita ca antiviral, amantadina ridica testul de dopamina
in creier, stimuland eliberarea sa. Actiunea dopaminei este stimulata
de bromcriptina, care imita actiunea acesteia.
 Intoxicatiile acute cu medicamente

Intoxicatiile cu medicamente pot apare in cazul intoxicatiilor

voluntare, in scop suicidar sau in cazul supradozarii
accidentale, situatii frecvente la copii si la varstnici. Tipurile de
medicamente implicate in intoxicatii sunt variate:
antidepresive, hipnotice, neuroleptice, tranchilizante,
analgezice, antipiretice, antiinflamatorii, fier medicamentos, 
digitalice, atropina etc.
Semnele clinice care pot apare variaza in functie de substanta
medicamentoasa: de la tulburari digestive (greturi, varsaturi,
 dureri abdominale, diaree), tulburari cardio-respiratorii (hipo
sau hipertensiune, hiperventilatie, tahicardie), agitatie sau
somnolenta si pana la alterarea starii de constienta si coma.
 Primul ajutor:


- evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale (ABC), si resuscitarea cardio-
respiratorie in cazul in care victima este in stop cardio-respirator
- apelarea serviciului de urgenta 112
- daca este inconstienta sau varsa, se va aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o parte)
- daca victima este constienta se poate incerca provocarea de varsaturi
- se cauta ambalajele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoxicatie
- pana la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul TOXAPEL pentru a solicita
informatii cu privire la acordarea primului ajutor.