1.

CE SUNT DROGURILE -DEFINIȚIE

• OMS (1969): în sens amplu “Orice substanţă care, introdusă într-un organism viu,
poate modifica una dintre funcţiile acestuia”

• OMS (1982): în sens strict (drog de abuz)

“Orice substanţă cu efecte psihoactive (capabilă să producă modificări de percepţie, a
stării de spirit, conștiință și comportament și susceptibilă de a fi autoadministrată cu un
uz nemedical”
Drogurile pot fi licite (ex tutunul, alcoolul, sau ilicite (ex heroina, cocaina, cannabisul,
ecstasy)

În prezent: se înţelege prin “drog” orice substanţă care întrunește următoarele condiţii
• este capabilă să producă efecte psihoactive
• duce la repetarea consumului din cauza plăcerii pe care o provoacă (efect de
consolidare pozitiva )
• produce stare proastă fizică și/sau psihică la încetarea consumului si nu poate fi
folosită în scop terapeutic

2. Clasificarea generală a drogurilor

A. în funcţie de efectul asupra SNC,
≈ substanţe stimulente sau psihoanaleptice;
≈ substanţe depresoare sau psiholeptice;
≈ substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.
1.Stimulentele sunt substanţe care accelerează activitatea SNC. Din această categorie fac
parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele şi
psihostimulenţii. Acestea se subclasifică în:
– stimulente ale veghii – amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate acestea
întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală şi creează o senzaţie de bine.
– stimulente ale umorii – substanţe ce îndepărtează starea depresivă.

2 Depresoarele sunt substanţe care încetinesc activitatea SNC în general ele având efecte
analgezice şi sedative. Principalele substanţe ce fac parte din această categorie sunt: opiul
şi derivaţii săi (morfina şi heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia,
morfinice de sinteză, barbiturice, tranchilizante şi hipnoticele.

3 Halucinogenele sunt substanţe care perturbă activitatea SNC şi provoacă alterări ale
percepţiei, temporale şi spaţiale. De fapt ele „deformează senzaţiile şi percepţiile celui care
le utilizează”. În această categorie sunt cuprinse: canabisul, LSD 25, mescalina şi altele.

• B. în funcţie de originea produsului:

-droguri naturale;
-droguri de semisinteză;
- droguri de sinteză (sintetice).

Drogurile naturale sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele,
canabisul şi răşina acestuia, khat-ul, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu
principii halucinogene.

Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o
substanţă naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).

Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina,
LSD 25, amfetamina, designer- drugs, ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în
laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluşi şi „solvenţii volatili şi alte
produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai
multe produse ce sunt deturnate de la folosirea
lor tradiţională, fiind totodată larg răspândite şi uşor de procurat. Acestea antrenează o
puternică dependenţă psihică şi uneori fizică producând totodată şi fenomenul de toleranţă.
C. În funcţie de regimul juridic al
C. în funcție de dependenţa generată (clasificare de ordin medical).

-droguri ce creează dependenţă fizică;

-droguri ce creează dependenţă psihică;

-droguri ce crează dependenţă mixtă – din

această ultimă categorie fac parte cele
mai multe stupefiante.

D în funcție de regimul juridic

- legale (alcoolul, cafeaua, nicotina, medicamentele

- ilegale

3. AMFETAMINA
(speed, black beauties, dexedrine, biphetamine)
Face parte din clasa stimulantelor şi are aspect de pulbere albă sau lichid cu miros aromat, de culoarea
coniacului. Se consumă oral (capsule), prizată, fumată sau injectată.

Efecte: Asemănătoare cu cele ale adrenalinei: energie, euforie, dilatarea pupilelor, atenţie, siguranţă.
Efecte pe termen scurt: acnee severă, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, creşterea pulsului şi
a presiunii sanguine, migrene.
Efecte pe termen lung: ulcer, afecţiuni ale vaselor sanguine, psihoză, malnutriţie din cauza lipsei
apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienţa pilulelor contraceptive.

4. BARBITURICE
(amytal, nembutal, seconal, fenobarbital, barbs, red devils)
Din clasa sedativelor (antidepresive), se prezintă sub formă de capsule roşii, albastre, galbene sau albe.
Sunt antidepresive puternice care încetinesc sistemul nervos central. Au şi efecte sedative, iar la doze
puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise pentru tratarea insomniilor, neliniştii şi tensiunii. Unele dintre
ele sunt folosite şi pentru anestezii. Se consumă oral sau prin injectare.

Efecte pe termen scurt: efecte similare cu beţia – ameţeală, relaxare sau agitaţie, pierderea inhibiţiilor,
dezorientare, capacitate scăzută de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuală
scăzută. Combinate cu alcool sau alte medicamente, pot cauza coma sau moartea. Efecte pe termen
lung: dependenţă, afecţiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca
convulsii, iar supradoza – moartea.

5.CANABIS
(cânepă indiană, iarbă, buruiană, kif, ganja, shang)
Substanţă din clasa halucinogenelor. Planta seamănă cu tutunul şi atinge şase metri înălţime; principalul
său compus este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol )
, care are un rol asemănător substanţelor chimice naturale secretate de creier şi care acţionează la
nivelul sistemului nervos central. Din canabis se prepară marijuana, haşiş – în tablete de diverse culori, în
funcţie de zona de provenienţă: kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afghanistan, cele mai
puternice); ulei de canabis, derivat al haşişului, iarba de canabis. Marijuana şi haşişul se fumează („joint”)
sau se mănâncă (efectul este mai puternic).

Uleiul de canabis se picură pe o bucată de zahăr pe ţigară. Iarba de canabis – inflorescenţele şi uneori
frunzele recoltate, uscate şi tocate, deseori cu seminţe, are aspectul tutunului sau ceaiului. Se fumează
fie ca atare („trabuc”), fie amestecată cu tutun sub formă de ţigarete, în pipe sau „shilom”. Poate fi
utilizată şi ca decoct, fiind băută fie ca atare, fie în amestec cu alcool, însă acest procedeu este puţin
răspândit şi se utilizează mai ales în India şi în Antale.

Efecte pe termen scurt: ochi roşii, relaxare, confuzie, uscăciune a gurii, puls mărit, mărirea sensibilităţii
vizuale şi auditive, veselie, oboseală, panică, paranoia, probleme respiratorii; în combinaţie cu PCP
(praful îngerilor) poate provoca halucinaţii, comă sau moarte. Efecte pe termen lung: probleme
respiratorii, afecţiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalităţii; la persoanele mai
sensibile – halucinaţii, sentimentul persecuţiei.

6.COCAINA
(Crack, coke, C, zăpadă, fulg, piatră)
Se mai numește și benzoică-metil-ecgonică și are formula chimica: C17H21NO4

Face parte din clasa stimulantelor şi se obţine prin extragerea chimică din frunzele de coca, cu
ajutorul unui solvent precum petrolul sau kerosenul. Aspect: cristale bej sau brune; rafinată, cocaina este
o pudră albă. Se consumă prizată, fumată (crack-ul este fumat în pipe de sticlă) sau injectată. Cocaina
privine din America de Sud, unde există plantaţii de coca.

Efecte: Extazul (care durează 15-30 minute) este urmat de o depresie profundă, irascibilitate, agitaţie,
oboseală mentală şi o dorinţă uriaşă pentru următoarea doză. Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor,
mucozităţi, energie în exces, euforie, siguranţă de sine, lipsa poftei de mâncare, creşterea temperaturii
corpului, a ritmului cardiac şi a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenţă,
instabilitate, panică, senzaţie de persecuţie, paranoia; imediat dupa doză: dureri de cap de circa o oră,
tremurături, senzaţie de cald/rece; câteva zile de depresie. Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C,
paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agresiv, halucinaţii (care pot
provoca acte de automutilare, suicid, omor), dependenţă psihică.

7.Ecstasy
 (MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers)
Drog sintetic psihoactiv, face parte din clasa halucinogenelor şi se prezintă sub formă de tablete, care se
înghit, sau pudră albă – care se prizeaza. În privinţa ţării de origine a drogurilor sintetice, Olanda se
detaşează ca fiind principala ţară producătoare.

Efecte pe termen scurt: pupile dilatate, temperatură a corpului exagerat de mare, lipsa inhibiţiilor, uşurinţa
de a comunica, bufeuri de căldură, greaţă, insomnii, contracţii musculare (dificultate în urinare); după 48
de ore: depresie, gânduri morbide, coşmaruri. Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panică,
tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace şi cerebrale, moarte prin hipertermie. O serie de studii
privind neurotoxicitatea şi efectele MDMA arată că există modificări în structura creierului la cei care îl
folosesc în mod frecvent, deşi există puţine studii clinice care dovedesc efecte negative măsurabile. Cei
care consuma Ecstasy sunt sfătuiţi să bea apă şi să facă pauze. O altă problemă care poate apărea este
eliberarea de emoţii, cu episoade din trecut, amintiri dureroase refulate, crize emoţionale şi sentimente
nefireşti.

Una din problemele principale legate de MDMA este calitatea proastă a acestui drog, procurat de pe
străzi. Pilulele, în primul rând, sunt amestecate cu o varietate de alte substanţe care pot genera efecte
negative neplăcute şi periculoase.

8.HEROINA
(Diacetilmorfină, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican
brown, praf sau naftalină)

Are formula chimica: C21H23NO5.

Derivat semisintetic al morfinei, are culoarea albă, cenuşie, roz sau brună. Se injectează (subcutanat,
intramuscular sau intravenos); sub formă de pudră, poate fi prizată sau fumată. După 2001, consumul de
heroină a explodat în România. Drogul s-a ieftinit dramatic, în urma războiului din Afganistan. Provine în
special din Iran şi Afganistan, unde creşte macul opiaceu.

Efecte pe termen scurt: este foarte palid, nu mai are pofta de mancare, are pupilele contractate, ca “acele
de gamalie”, fumeaza foarte mult, e detasat, indiferent fata de cei din jur, are un miros specific de otet,
poti gasi la el sau in camera lui un adevărat arsenal: pliculete cu pudra alba, galbena sau maro, cu gust
amar, pipe, ace, seringi, garou, folie de aluminiu, brichete, lingurite, fiole cu apa distilata, hellas sau sare
de lamaie. Pleoape căzute, stare de depresie, apatie, greaţă, dependenţă fizică ultrarapidă, vomă,
crampe, transpiraţie, uscăciune a gurii, piele iritată, senzaţie de greutate la extremităţile corpului,
probleme cardiace şi respiratorii, scăderea libidoului, carii, abcese, dinţi căzuţi, ten galben. Efectele
dispar la cinci zile de la o ingerare.
Efecte pe termen lung: rigiditate musculară, vene sparte, contracţia vezicii biliare, constipaţie, perturbarea
vederii, complicaţii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie. O supradoză de heroină
poate provoca starea de comă sau chiar moartea.

9. MARIJUANA
Se prepară din frunze şi flori uscate de canabis. Majoritatea utilizatorilor rulează marijuana într-o ţigară –
„joint”. Mai poate fi fumată în pipe de apă.

Efecte: poate avea în buzunare sau in camera foi de tigara, pipe, bricheta, tigari, are un miros specific de
frunze arse. Apare insomnia, dificultăţi în menţinerea noţiunii timpului, memorie redusă pe termen scurt
sau imparţială; reducerea capacităţii de realizare a acţiunilor care cer concentrare şi coordonare, precum
şofatul, creşterea ritmului inimii, pericole cardiace potenţiale pentru cei predispuşi la boli de inimă,
uscăciune a gurii ţi a gâtului, scăderea inhibiţiilor sociale, paranoia, halucinaţii, memorie pe termen scurt
redusă, capacitate de înţelegere redusă, motivaţie şi cunoaştere modificate, îngreunând acumularea de
noi informaţii, paranoia, dependenţă psihologică; deficienţe de învăţare şi memorie, percepţie şi dificultăţi
de raţionare, vorbire, ascultare efectivă, gândire, asimilare a cunoștințelor şi rezolvare a problemelor;
nelinişte intensă şi accese de panică. Efectele pe termen lung: creşterea riscului de cancer, scăderea
nivelului de testosteron şi de spermatozoizi la bărbaţi, creşterea nivelului de testosteron la femei şi a
riscului de infertilitate, plăcere sexuală scăzută sau dispariţia ei, dependenţă psihologică.

10. ALCOOLUL
Este o substanţă lichidă obţinută prin fermentarea fructelor, legumelor sau grânelor şi tipul de
drog cel mai folosit la ora actuală; un anestezic ce amortizează senzaţii şi sentimente. În acelaşi
timp, este un depresiv care încetineşte acţiuni şi reacţii. Se absoarbe în sânge, de unde ajunge la
creier. Puterea alcoolului, ca viciu, devine evidentă atunci când cineva încetează să-l mai
consume. Simptomele renuntarii la alcool pot duce chiar şi la delirium tremens – transpiraţie,
tremurat, greaţă, halucinaţii. Efectele sunt deopotrivă fizice şi psihice

10. INHALANŢI ŞI SOLVENŢI

(cleiuri pentru machete cu răşini, solvenţi – eter, acetone, tricloretilenă,
detaşanţi -, benzen, kerosen, toluen, diluanţi, adezive, sprayuri cu
vopsea, gaze propulsoare pentru sprayuri precum fixativul de păr)
În România, cel mai popular inhalant este Aurolac – denumire comercială a unui colorant sintetic,
sub forma de praf argintiu. Este o substanţă utilizată de multe dintre persoanele fără adăpost, de
unde aceştia au primit şi denumirea de „aurolaci”. De obicei, substanţa este introdusă într-o
pungă şi „se trage pe nas” prin deschizătura pungii. Solvenţii, pe de altă parte, se aplică de obicei
pe un produs textil pe care consumatorul îl pune la gură sau la nas şi inhalează.

Efecte: Folosiţi în cantităţi mai mari, aproape toţi inhalanţii produc o stare de anestezie, de
amorţire a senzaţiilor şi chiar de pierdere a cunoştinţei. Cele mai frecvente efecte sunt: greaţă,
vomă, ameţeală, apatie, durere de cap, euforie.

10 .CODEINA
Se consumă pe cale orală, subcutanat, intramuscular sau rectal. Mai poate fi fumată dintr-o foiţă
de staniol („fugărirea dragonului”), într-o manieră folosită şi la heroină.

Efecte: Alterarea percepţiei durerii în măduva spinării şi în creier. Efecte pe termen lung: sângerări
stomacale, vătămarea rinichilor şi ficatului, mâncărimi, constipaţie, greaţă, mahmureală, pupile
micşorate, vedere neclară, încetinirea ritmului cardiac, dezorientare, convulsii, halucinaţii,
depresii, probleme sexuale, agitaţie, tremur.
 10. HAŞIŞ
Se prepară din răşină de canabis amestecată cu ceară şi se prezintă sub forma unor pachete sau
cocoloaşe maro sau negre. Se mănâncă sau se fumează. Efecte pe termen scurt: beţie euforică şi
expansivă. Efecte pe termen lung: crize de depersonalizare (cannabism). Consumul îndelungat,
fie şi în doză moderată, duce la o stare de apatie şi lenevie, alterări ale bronhiilor, îmbătrânire
prematură, slăbirea sistemului imunologic şi tulburări ale gândirii.

10. OPIUMUL (PAPAVER SOMNIFERUM)

face parte din clasa opiaceelor ( care se mai numesc și euforice). Se obţine din sucul secretat de
tulpina, frunzele şi capsulele imature ale unui anumit tip de mac. În medicină, se foloseste în
cantităţi mici ca somnifer, calmant, analgezic şi ca materie primă pentru fabricarea legală
a morfinei, a codeinei şi a altor derivaţi Opiumul se poate ingera ca atare sau sub formă de
decoct, iar cel preparat se fumează de obicei, cu ajutorul unor pipe. Efecte: provoacă o senzaţie
de euforie, cu exaltarea imaginaţiei. Pe termen scurt, provoacă ameţeli, vărsături, cefalee, precum
şi o depresie a centrilor respiratori. Pe termen lung, apar disfuncţionalităţi organice (constipaţie,
pierdere în greutate şi apetit), precum şi o scădere a activităţii şi a interesului individului.

11. DEPENDENTA
Creierul nostru produce "droguri" indispensabile functionarii lui: cand ii furnizam altele
diferite de
cele naturale, il scurt-circuitam.

"Dependența de substanțe psihoactive este o boala neurologica în toata puterea

cuvantului, care afectează sistemul motivational al creierului". Drogurile reușesc sa se
substituie anumitor substanțe chimice produse în mod natural de organismul uman,
asa-numitele substante endogene, indispensabile pentru reglarea mecanismelor de
supraviețuire precum alimentatia sau reproducerea; intr-un creier sanatos, percepția
obiectului dorinței activează o secventa specifica, reglată tocmai de aceste substanțe
endogene.
Drogurile exogene, adica cele introduse artificial in organism, fac acest proces sa se
blocheze: plăcerea derivata din consumul lor este mult mai intensă fata de cea produsă de
in mod normal de organism, astfel incat aceasta din urma este percepută drept neglijabilă.
Nici ceilalți stimuli fiziologici precum foamea sau setea nu mai sunt receptionati, singura
necesitate devenind drogul. Iar creierul învață rapid sa aprecieze - si sa prefere -, acest soi
de "scurtaturi" pe traseul obținerii plăcerii.

În multe cazuri persoana dependentă îşi exprimă dorinţa sinceră de a nu mai lua drogul,
însă de fiecare dată eşuează în menţinerea abstinenţei. Dependenţa este progresivă.
Drogurile au efecte diferite. Tehnologia modernă permite astăzi descoperirea acţiunii fiecărui
tip de drog asupra neuronilor şi receptorilor cerebrali şi mai ales asupra secreţiei de
dopamină, care funcţionează ca o întărire pozitivă (cocaina). Modificările la nivelul acestui
neurotransmiţător pot duce la atrofierea
celulelor cerebrale sau la anormalităţi în circulaţia sângelui.

În funcţie de modul de administrare, drogurile au o acţiune rapidă, de la o oră (ingestie)

până la câteva minute sau secunde (injectare intravenoasă). Comportamentul este greu de
stăpânit. Începe întâi cu o ţigară, apoi încă una, continuăm cu o doză mică inhalată, apoi
injectată, şi în final o supradoză, iar apoi moartea. Unele droguri produc adaptări fiziologice,
astfel încât corpul nu funcţionează într-un mod obişnuit în absenţa lor.

12.STIATI CA ???
1. După alcool, marijuana este cel mai folosit drog din lume. Conform unui studiu, se
estimează că 162 de milioane de oameni cunsumă marijuana cel puțin odată pe zi,
iar 22,5 milioana consumă zilnic. Conform unui alt studiu, zilnic 6000 de americani
utilizează marijuana pentru prima dată.
2. Numele de „marijuana” vine din limba spaniolă, fiind un argou mexican pentru
canabis. Se crede că acesta este un derivat din pronunția spaniolă a numelor Mary și
Jane. Aceste două nume erau două argouri utilizate de armata americană pentru a
desemna prostituatele și bordelurile.
3. Nici un om nu a murit vreodată din cauza consumului de marijuana. Ar fi nevoie de
aproximativ 800 de jointuri consecutive pentru a ucide o persoană, însă cauza morții
nu ar drogul în sine, ci cantitatera de CO2 inhalată/ Prin comparație, tutunul ucide în
fiecare an în jur de 440.000 de oameni.
4. Oamenii care consumă marijuana sunt mai puțin predispuși la alterarea țesutului
cerebral, în comparație cu cei care sonsumă alcool.