Droguri

Participanti:
>Voicu Paul
>Mihaita Narcis
>Mircescu Dragos
>Badea Andrei

Droguri Recreationale
I) Un drog este o substanta substan solid, lichid sau gazoas, a crei
folosin se transform n obicei i care afecteaz direct creierul i sistemul
nervos, schimb sentimentele, dispozi ia i gndirea, percep ia i/sau starea
de contien, modificnd imaginea asupra realit ii nconjurtoare.
Termenul drog are mai multe accepiuni. n sens larg, desemneaz orice
substanta (natural sau artificial) care prin natura sa chimic determin
alterarea funcionrii unui organ. n sens restrns se refer la substan e care
provoac toleranta i dependenta. n limbaj uzual, acest termen se refer la
substante psihoactive, in special cele ilegale.
Din punct de vedere legal, exista trei mari categorii de droguri:
- Legale (cafea, tutun, alcool)
-Controlate (amlodipinum, flurazepam, oxazepam etc.)
-Ilegale (heroina, cocaina, metamfetamina s.a.m.d)

II) In functie de modul in care afecteaza organismul,

drogurile se impart in mai bine de 200 de categorii. Totusi,
cand este vorba de droguri recreationale ilegale ce nu sunt
utilizate sub nicio forma in medicina, acestea pot fi incadrate
in numai 4 mari categorii:
- Neuroleptice sau Antipsihotice (olanzapin, cannabidiol,
LSD, psilocibina)
-Halucinogene (mescalina, DMT, ibogaina)
-Depresante (Morfina, Ketamina, Metadona)
-Stimulante (amfetamina, cocaina, efedrina)

III) Drogurile neuroleptice sunt o clas de medicamente

folosite in psihiatrie, pentru tratarea diferitelor forme de
psihoze, de exemplu schizofrenia, paranoia sau maniile
comportamentale. Medicamente tipice acestei categorii sunt
ritalinul, paroxetinul, haloperidolul si lorazepamul. Exista insa
si cazuri in care droguri psihoactive ilegale sunt folosite pentru
tratarea unor astfel de conditii, precum:
LSD-ul sau ciupercile halucinogene. Efectul neuroplegicelor
se manifest prin 3 tipuri de aciuni:
~Aciuni psiho-fiziologice
~Aciuni antipsihotice
~Aciuni neurologice.

IV) Un halucinogen este un agent chimic

sau o substanta care provoac halucina ii sau
anomalii ale perceptiei, precum si alte
modificari substantiale subiective ale gandirii,
sentimentelor si constiintei. Halucinogenele
pot fi psihodelice (schimba preponderent
gandirea si sentimentele, provoaca adesea
halucinatii), disociative (altereaza perceptia)
sau deliriante (induc stupefactie, confuzie
si/sau amnezie).

V) Un depresant este un drog ce are ca rol

reducerea temporara a functionalitatii anumitor
neurotransmitatori. Exemple de droguri
depresante sunt heroina, morfina, codeina,
metadona, etanolul, novocaina si oxidul de azot.
Opusul depresantelor sunt stimulantii, care induc
imbunatatiri temporare la nivel cognitiv, fizic sau
la ambele nivele. Exemple cunoscute de
stimulanti sunt cocaina, nicotina, cofeina si
amfetaminele

VI) Despre riscurile utilizarii

drogurilor precum toleranta si
dependenta se vorbeste adesea in
mass-media. Desi anumite drogurilor
produc dependenta foarte repede,
trebuie precizat ca astfel de droguri au
proprietati stimulante sau depresante
in majoritatea cazurilor de omucidere
sau furt impartasite publicului.
Cand vine vorba de halucinogene, o
supradoza este adesea o dovada a
imprudentei persoanei respective, nu
un rezultat al tolerantei, iar riscul de a
ramane depentent de cannabis, LSD
sau alte substante cu efecte similare sa dovedit a fi cu mult mai scazut decat
in cazul nicotinei sau etanolului.

VII) Cocaina (benzoic-metil-ecgonin)

este un alcaloid tropanic cristalin, care se obine
din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon
coca). Este un stupefiant cu efect stimulant
puternic al sistemului nervos central, fiind unul
dintre cele mai rspndite droguri care produc
dependena consumatorului.
Primele frunze de coca ajung din
America de Sud n Europa prin anii 1750. n
iarna anului 1859/1860 farmacistul german
Albert Niemann (1834-1861) izoleaz n
laboratorul din Gttingen componenii activi din
frunzele de coca.
Cocaina este un inhibitor al dopaminei,
noradrenalinei, serotoninei. El mpiedic
transmiterea impulsului nervos la nivelul
sinapselor neuronale, prin ridicarea pragului de
sensibilitate a receptorilor, o cretere a
simpaticotoniei. Creeaz o stare de euforie i de
dependen fa de cocain.

IIX) Cocaina se gsete sub diverse forme:

Basuca - cocaina past (baza), cu o puritate de 35 %, rspndit n America
de Sud, poate fi fumat ca atare sau n amestec cu tutun sau marijuana.
Cocaina hidrocloric cocaina de strad, cu o concentra ie de aproximativ
25 - 35 %, este amestecat cu adulteran i i diluan i, uneori puritatea putnd
atinge 100 %. Aceast substan poate fi injectat sau prizat i este
solubil n ap.
Cocaina baz liber (Crack) este ob inut prin extrac ie cu solven i i are
o puritate de 100 %. Este insolubil n ap i de aceea trebuie fumat(dar
dupa fierbere se transforma in stare solubila si se poate priza ).
Frunzele de coca pot fi amestecate sau fierte sub form de ceai.

IX) Efectele cocainei pot fi remarcate imediat dupa consum si dispar

in 20-30 de minute de la folosire. Dozele mici de cocaina (sub 100mg)
provoaca un sentiment de fericire si energie. Consumatorul devine
vorbaret, este foarte ager mintal si este temporar hipersensibil la sunete si
stimuli vizuali. Cocaina inhiba pofta de mancare si reduce nevoia de somn.
Alte efecte:
energie crescuta
scaderea poftei de mancare
creterea capacitilor cognitive (atenie, gndire, calcul mental, etc.)
tulburarea ritmului cardiac, tensiune arteriala crescuta
ingustarea vaselor de sange
dilatarea anormala a pupilelor cu imobilizarea irisului.

X) n timpul perioadei de consum, apare o rapida si puternica crestere

a dozelor de la 0,1 pna la 15 g, n cazuri izolate chiar pna la 30 g zilnic.
Creste rapid nu numai frecventa administrarii, dar si cantitatea administrata
de fiecare data.
Cocainismul reprezinta dependenta psihica puternica si tendinta
puternica de a creste doza, n lipsa dependentei fizice sau a tolerantei fata
de substanta. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent al dependentei
exclusiv psihice care, n privinta efectului ei distructiv este comparabila cu
dependenta psihica si fizica data de consumul de opiacee.
Cocaina, de regula, se prizeaza. n consecinta, mucoasa nazala va
prezenta inflamatii, ulceratii si - n cazurile grave - chiar perforatii ale
septului nazal, ceea ce va determina o nfundare a nasului si o modificare
corespunzatoare a fizionomiei.

XI) Heroina este un derivat al opiului,

obinut la sfritul secolului 19 prin
sintetizarea morfinei. Produs de compania
de medicamente Bayer AG, heroina a fost
exportat n 1898 n 23 de ri din lume i
folosit un timp n tratamentul afec iunilor
respiratorii. Ulterior dovedindu-se riscurile
ei de abuz i grava adic ie (dependen ) a
fost inclus pe lista drogurilor narcotice de
abuz i interzis n numeroase state.
Heroina sau diacetilmorfina este un derivat
semisintetic opioid. Heroina a fost
sintetizat prima oar n 1874 de ctre C.R.
Alder Wright, un chimist englez care lucra
la spitalul StMary. El a combinat morfina
cu diferii acizi sau deriva i ai acestora, iar
atunci cnd a nclzit morfina n prezen a
anhidridei acetice timp de mai multe ore a
obinut un produs pe care el l-a numit
diacetilmorfina.

XII) Pe scurt, productia heroinei presupune urmatorii pasi:

1.Morfina este izolat din opiul brut (prin dizolvare n ap n prezen a
de carbonat de calciu, iar precipitatul este tratat cu amoniac).
2.morfina este tratat cu anhidrid acetic n cantiti egale, timp de
circa 6 ore la temperatura de 850
3.purificarea moderat n prezen de ap i acid clorhidric, cu adaos
de carbonat de calciu (momentul introducerii carbonatului de calciu
depinde de chimistul care execut purificarea)
4.nclzirea heroinei rezultate cu un amestec de alcool i crbune
activat pn la evaporarea alcoolului.
5.Heroina deja purificat este supus (dup prealabila dizolvare n
alcool) aciunii unui amestec format din eter i acid clorhidric.

XIII) Heroina are acelasi spectru de actiune ca si morfina, nsa are un

efect analgezic de cinci pna la 10 ori mai puternic. n acelasi timp, heroina
este si puternic euforizanta. La fel ca morfina, estompeaza activitatea
intelectuala a omului si influenteaza starea sa psihica n sensul eliminarii
fricii si proastei dispozitii.
Efectele adverse, pe termen scurt, al uzului de heroina sunt ameteala,
respiratie incetinita, gandire confuza, greata/varsaturi, lipsa reactiei la
durere si riscul de avort spontan.
Capacitatea de a da dependenta a heroinei este extrem de mare,
persoana poate dezvolta dependen fizic i psihic nc de la primul
consum (mai ales prin injectare).

XIV) Marijuana este un amestec verde, maro sau gri din

frunzele, tulpinile, seminele i florile uscate ale cnepei
indiene (Cannabis sativa indica) i are aspect de tutun verzui
tiat foarte fin. Fiecare tip de marihuana conine THC
(tetrahidrocanabinol), principala substana psihoactiva a
acestor produse vegetale. Cu ct valoarea THC-ului este mai
mare, cu att mai puternice sunt efectele acestui drog usor.
Efectele substanelor active din cannabis depind n mod
decisiv de personalitatea i mediul social al consumatorului.
Unii oameni nu simt nimic dac fumeaz marijuana, iar alii se
pot relaxa i pot avea un sentiment nltor.

XV) Dei n cea mai

mare parte a secolului trecut
marijuana a fost interzis n
vasta majoritate a rilor
lumii, n ultimii ani mai
multe state i-au reevaluat
statutul legal. Uruguay a
devenit n 2013 prima ar
care a legalizat complet
marijuana. n Olanda,
cetenii pot deine i cultiva
marijuana, iar coffee shopurile pot comercializa
marijuana, cu restricie de
vnzare pentru minori.

XVI) Popularitatea acestui drog se datoreaz abilitii sale de

a reduce anxietatea i de a crete nivelul de euforie. La fel ca n
cazul altor substane folosite n scop recreaional, efectele
marijuanei asupra sntii depind de frecvena utilizrii, potena i
cantitatea de marijuana consumat i de vrsta consumatorului.
Atunci cnd este folosit ocazional de ctre aduli, marijuana are
efecte negative reduse sau inexistente asupra persoanelor sntoase.

XVII) Cel mai cunoscut

drog halucinogen este LSD
(acid dietil-amina lisergic).
Substanta activa se dizolva
n lichide, ntr-o anumita
concentratie, si se aplica
apoi pe o suprafa (zahar
cubic, hrtie sugativa, bucati
de psla, bucatele de hrtie,
tablete sau capsule) n
vederea consumului.

XIIX) Administrat oral, efectul LSD ncepe sa se instaleze dupa circa

45 de minute.Injectat intravenos, efectul apare la doar cteva minute.
Doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp de 8 12 ore. n medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un gram de LSD
ar fi de ajuns pentru a afecta perceptia tuturor locuitorilor unui oras cu
10.000 de locuitori.
Singurul risc major pe care il prezinta LSD-ul este suicidul, deoarece
exista persoane care experimenteaza psihoza in timpul utilizarii si sunt
convinse ca au abilitatea de a zbura sau de a respira sub apa. Totusi, astfel
de evenimente au loc numai in cazul persoanelor care erau predispuse la
boli precum psihoza sau schizofrenia.

SURSE: wikipedia.org
dependenta.ro
drugs.com
erowid.org
Encyclopedia of Addictive Drugs
Encyclopedia of Pharmaceutical Substances

[EXEMPLE DE IMAGINI:
https://en.wikipedia.org/wiki/Recreational_drug_use
#List_of_psychoactive_plants.2C_fungi_and_animal
s) ]