FOAIA DE OBSERVATIE

1. Nume, prenume, vrst, sex, studii, starea civil, domiciliu, profesia, locul de munc,
internri anterioare, data internrii actuale, cine a soliciat internarea.
2. Motivele internrii, semne de violent corporal:
Se noteaz cuvintele pacientului
Date de la familie
Date de la prieteni, poliie, vecini etc.

3. Implicaii judiciare
4. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
ANTECENDE PERSONALE PATOLOGICE
ANTECENDENTE HEREDO-COLATERALE
5. ISTORICUL BOLII:
Descrierea simptomelor i cronologia acestora
Durat, debut, intensitate, periodicitate, factori declanatori
Factori agravani sau protectivi
Intervenii terapeutice anterioare

6. EXAMEN SOMATIC
7. EXAMEN PSIHIATRIC
a. Psihodiagnosticul expresiei: atitudine, inuta vestimentar, privirea, vocea, mimica,
pantomimica
b. Funcia de cunoatere: senzaia, percepia, atenie, memoria, gndirea, imaginaia
c. Funcia afectiv-motivaional: dispoziia, emoia, sentimente, pasiune, instincte
(alimentar, sexual, de aprare, matern), somn
d. Funcii efectorii: voina, activitatea, condiute motorii
e. Funcii de sintez: temperament, caracter, contiin, personalitate, intelect.
8. EXAMEN PSIHOLOGIC
9. ANALIZE DE LABOARTOR
10. ALTE ANALIZE
11. TRATAMENT

CLASIFICAREA ICD 10
1. Tulburri psihice organice
2. Tulburri psihice cauzate de substane psihoactive
3. Schizofrenia, tulburarea schizotipal i tulburrile delirante
4. Tulburrile afective
5. Tulburrile nevrotice, legate de stres i somatoforme
6. Sindroame comportamentale asociate cu dereglri psihologice i factori fizici
7. Tulburrile de personalitate ale adultului
8. Retardul mintal
9. Tulburri ale dezvoltrii psihologice
10. Tulburri de comportament i emoionale cu debut n copilrie i adolescen

Clasificarea clasica (Kraepelin)

1
 1. Tulburari la limita cu normalitatea
2. Tulburari psihice majore

Tulburari la limita cu normalitatea

Nevrozele
Neurastenia
Nevroza obsesivo-fobica
Isteria
Nevrozele mixte (motorii)
Psihopatiile (tulb de personalitate)
Schizoida
Epileptoida
Paranoic
Impulsiv
Anankast
Histrionic
Oligofrenia gr. I

Tulburari psihice majore

Oligofreniile gr. II si III
Psihozele
o Endogene
Schizofrenia, PMD, paranoia, parafrenia
o Exogene
Factori fizici, chimici, infectiosi, carentiali etc.
o Endo-exogene
Postpartum, b. endocrine, epilepsie etc.
Dementele
o Alzheimer, b. Pick.

EXAMEN PSIHIC

Psihodiagnosticul expresiei:
atitudine: cooperant, indiferent, preocupat, schimbtoare
inuta vestimentar: ngrijit sau nu, excentric
privirea: fix, atent, vioaie, mirat
vocea: joas, monoton sau cu tonalitate nalt, tare
mimica: mobil, fix, anxioas, indiferent

Funcia de cunoatere: senzatia, perceptia, atentia,memoria, gandirea,

imaginatia

2
 Senzaia
o Senzatia este cunoasterea unei nsuiri separate a unui obiect sau fenomen, n
momentul cnd acesta acioneaz asupra unui organ senzorial. Izolarea unui
aspect al realitii se datoreaz faptului c exist organe de sim difereniate,
specializate pentru a recepiona, n condiii optime, o anume categorie de
excitaii. n realitate, senzaia presupune nu doar un organ senzorial, ci un
intreg aparat, denumit de I.P. Pavlov analizator". Acesta se compune din
organul senzorial, nervul aferent (senzorial) si o regiune corespunzatoare din
scoarta cerebrala (zona de proiectie).
o Act psihic elementar monomodal de realizare a imaginii singulare a unor
nsuiri ale obiectelor i fenomenelor lumii materiale asupra organelor de
sim
o Excitaie Analizatori: intero-, extero-proprioceptivi Scoara cerebral =
senzaie
o O clasificare cuprinzatoare imparte senzatiile in 3 grupe: a) exte-roceptive,
cele ce furnizeaza informatii cu privire la obiectele exterioare noua; b)
interoceptive, privind modificari in starea interna a corpului; c)
proprioceptive, referitoare la pozitia si miscarea corpului nostru. inainte de a
trece la studiul senzatiilor exteroceptive, care ne ghideaza comportamentul in
orice moment, sa aducem cateva precizari cu privire la celelalte doua
categorii mai putin cunoscute, desi sunt si ele prezente tot timpul.
o Senzatiile interoceptive mai sunt denumite si organice", viscerale" sau
cenestezice".
o Senzatiile proprioceptive pot fi impartite in 3 categorii: a) somatoestezia
(cunoasterea pozitiei membrelor); b) kinestezia (informatii despre miscarea
membrelor), c) senzatiile statice, care ne fac deplin constienti de pozitia
capului si a corpului in spatiu.
o Cat priveste senzatiile exteroceptive, ele sunt mai variate si au putut fi
studiate mai amanuntit. A. Senzatiile tactile sunt provocate de receptorii aflati
in piele. Exista patru feluri de asemenea senzatii. a) Senzatii de contact si
presiune. b) Senzatiile de durere isi au originea in terminatiile libere ale
nervilor senzoriali, aflate in piele. c) Senzatiile de temperatura.
o Toti receptorii senzitivi din piele trimit excitatiile, prin nervii senzitivi, in cortex
(trecand prin bulb si talamus). Exista o importanta arie senzitiva in spatele
scizurii lui Rolando (in circumvolutiunea centrala posterioara). Acolo vom gasi
o proiectie rasturnata a senzorilor din piele. Suprafata corespunzatoare lor
este proportionala cu numarul organelor senzoriale din piele, si nu cu
suprafata pielii. Deci pentru degetele mainii vom gasi o suprafata mare, pe
cand pentru spate si abdomen, una mult mai mica.

3
o Senzatiile gustative apar datorita exercitarii mugurilor gustativi (in care sunt
grupate 2 pana la 12 celule gustative). Acestia sunt plasati in papilele
gustative, care sunt de mai multe feluri: circumvolate, fungiforme, foliate si
sunt distribuite pe suprafata limbii in special, dar si pe laringe, pe faringe, pe
stalpii amigdalieni anteriori. Exista patru categorii distincte de senzatii
gustative : dulci, amare, acre si sarate Suprafata limbii este inegal sensibila la
aceste gusturi: dulcele se produce mai ales pe varful limbii, saratul pe partea
ei anterioara, amarul la baza ei, iar acrul pe margini. Unii autori adauga gustul
alcalin (lesios) si gustul metalic. Fiecareia din cele 4 feluri de senzatii gustative
ii corespunde cate o grupa de substante : acizii provoaca senzatia de acru,
clorurile sunt sarate, zaharurile sunt dulci, dar exista si exceptii: zaharina are o
structura foarte diferita de cea a zaharului, si totusi este extrem de dulce.
o Organul mirosului este constituit din mucoasa olfactiva, aflata in treimea
posteri-oara a foselor nazale, in care se gasesc celulele nervoase olfactive.
Mirosul este provocat de particulele gazoase emanate de catre corpurile
mirositoare. Emanatia e dovedita prin aceea ca acestea isi pierd, treptat, din
greutate. Senzatiile olfactive apar cand aerul continand asemenea particule se
misca pe suprafata mucoasei. Am observat cu totii cum cainele inspira si
expira repede cand vrea sa recunoasca prin miros un obiect (ca fiind
comestibil sau nu). Sensibilitatea mirosului este foarte mare. In unele cazuri
este suficienta existenta a 1/1000 dintr-un miligram, la un litru de aer, pentru
a provoca o senzatie. Cantitatea necesara depinde insa de natura substantei,
fiindca e nevoie de 1000 de ori mai mult camfor in aer decat vanilina pentru a
fi detectat. Senzatiile olfactive se amesteca si cu cele de durere: mirosurile
usturatoare (amoniacul, acizii concentrati) irita mucoasa nazala; ele se pot
imbina si cu gustul - exista parfumuri dulci ori amarui, datorita existentei de
receptori gustativi pe faringe. Clasificarea mirosurilor e foarte dificila. Henning
a propus impartirea lor in 6 categorii: 1) parfumate (florile); 2) eterate
(fructele); 3) aromatice (mirosul de marar sau cel de piper); 4) balsamice
(rasinoasele, camforul); 5) empireumatice (gudronul, piridina); 6) putrede,
respingatoare (sulfura de carbon, hidrogenul sulfurat, mirosurile rancede).
Aceasta clasificare nu e acceptata unanim ; varietatea mirosurilor fiind foarte
mare, unele sunt greu de inclus intr-una din aceste sase grupe. Totusi pare sa
existe o specializare a celulelor olfactive, deoarece, cand o persoana isi pierde
temporar mirosul, sensibilitatea olfactiva nu se reface la toate mirosurile
dintr-o data.
o Auzul are la baza un complex organ senzorial, compus din urechea externa,
cea medie si urechea interna. Partea sensibila la sunete e constituita din
melcul membra-nos aflat in interiorul melcului osos al urechii interne.
Peretele melcului membranos formeaza membrana bazilara, care se compune
din 50.000 fibre de lungime descrescanda si e in relatie cu organul lui Corti, ce

4
 contine celulele senzoriale auditive. Acestea, prin intermediul ganglionului
spiral, comunica informatiile de natura acustica ramurii cochleare a nervului
acustico-vestibular. Partea din cortex unde ajung excitatiile din ureche se afla
in lobul temporal. Pentru a percepe un sunet e nevoie ca vibratia lui sa aiba o
frecventa intre 16 si 20.000 perioade pe secunda. Maximum de sensibilitate
auditiva corespunde frecventei de 1.000 vibratii pe secunda. Unele animale
(delfinul, liliacul, insectele) percep si sunetele cu frecventa mai mare :
ultrasunetele, ajungand pana la 80.000 de perioade
o Se pot deosebi sunetele muzicale, produse prin vibratii periodice, regulate, de
zgomote, cu vibratii aperiodice, neregulate. Sunetele muzicale au 3 calitati:
inaltimea, depinzand de frecventa perioadelor, intensitatea, depinzand de
amplitudinea, marimea oscilatiilor si timbrul, prin care recunoastem
instrumentul ce produce un anumit sunet. Timbrul se bazeaza pe faptul ca un
sunet muzical, pe langa tonul dominant, este insotit si de altele mai slabe,
suplimentare. Acestea modifica forma vibratiei undei sonore. Sunetele mai
slabe sunt numite armonice" si au, de obicei, o frecventa de cateva ori mai
mare decat cea a sunetului fundamental.
o Auzul este un simt extrem de important, fiindca, pe de o parte, ne da
informatii privind fenomene foarte indepartate, iar, pe de alta, deoarece prin
el intelegem vorbirea celorlalti, asigurandu-se astfel comunicarea si
colaborarea intre oameni.

Percepia:
= Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate i integritate, ele
rednd realitatea obiectual n imagini de ansamblu
Multimodal nsuiri multiple ale obiectelor lumii externe.
Modificri:
Cantitative: hipo-, hiperestezia.
Calitative: iluzii, halucinaii.

Perceptia consta intr-o cunoastere a obiectelor si fenomenelor in integritatea lor

si in momentul cand ele actioneaza asupra organelor senzoriale. Spre deosebire de
senzatie, care reda o insusire izolata a unui obiect, perceptia realizeaza o impresie
globala, o cunoastere a obiectelor in intregime, in unitatea lor reala. Perceptia
constituie un act de sesizare a realitatii concrete. Se pot descrie doua conduite
principale: identificarea si discriminarea.

HIPERESTEZIE: creterea intensitii senzaiilor i percepiilor

5
 Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b.
Basedow.
Cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fr o
modificare organic evideniabil.

HIPOESTEZIA:
Stri reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburri de contiin.

ILUZII
= Orice eroare cognitiv sau perceptiv.
Mecanism:
Proiectarea imaginarului i a incontientului n actul perceptiv
Prelucrarea eronat a imaginilor percepute
Iluzii fiziologice
Iluzii patologice:
Veridice
Interpretare delirant
Generate de un excitant real

VIZUALE:
Metamorfopsii: deformarea obiectelor i a spaiului perceput
Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite)
Porropsia (mai apropiate sau mai ndeprtate)
Pareidolie (interpretare imaginativ)
Falsele recunoateri (identificarea greit a diverselor persoane): dj vu, deja
connu, deja vecu, jamais vu.
Iluzia sosiilor: sdr. discordante
AUDITIVE
GUSTATIVE I OLFACTIVE (parosmie)
Viscerale
De modificare a schemei corporale: form, mrime, greutate, poziie.

- Normal
- Tulb. funcionale sau leziuni ale receptorilor, cilor de conducere, zonelor integrative
- Stri febrile, b. infecto-contagioase, toxice
- Stri confuzionale
- Nevrotici (isterici, TOC)
- Psihotici

HALUCINAIILE

1. Halucinaii funcionale
- percepia unor excitani obiectivi determin apariia unor percepii false
zgomotele roilor de tren voci amenintoare

6
 percepute att timp ct exist excitantul real

2. Halucinoidele
- fenomene psihopatologice cu aspect halucinator situate ntre reprezentri
vii i halucinaii vagi
- nu izbutesc s conving pe deplin bolnavul asupra existenei lor reale

3.Imaginile eidetice
- reproiectri n exterior ale imaginilor unor obiecte, fiine care au o for receptiv
deosebit de vie, legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurare n
timp
- fiziologice la copii
- naintea instalrii somnului sau la trezire

4.Halucinozele
- h. a cror semnificaie psihopatologic este recunoscut de bolnav
- caut s le verifice autenticitatea
- atitudine critic
- Halucinoza peduncular, intoxicaii alcool, barbiturice, encefalita epidemic

5.Halucinaii propriu-zise (psihosenzoriale):

Proiecia spaial: n/dincolo de spaiul perceptiv
Convingerea asupra realitii lor
Perceperea prin modaliti senzoriale obinuite i ci senzoriale normale
Intensitate discrete/intense
Claritate diferit
Complexitate variabil
Durat (intermitente/continue)
Rezonan afectiv (anxiogene)

H. exteroceptive

H. Auditive: (afeciuni ORL, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i infecioase,

depresie, sch, parafrenie, aur epileptic)
Localizare n cmpul auditiv
- n afara
Intensitate discrete, surde
- puternice
Complexitate
Elementare (foneme, acoasme)
Comune (ciripit, scrit)
Verbale (voci)
Continuitate
Episodice/ continui
Rsunet afectiv favorabile/defavorabile
H. Vizuale:
Normal trecerea veghe somn
7
 surmenaj, neurastenie,
af. oftalmologice, neurologice
- macroscopice/microscopice
- mono-/policromatice
- n cmpul percepiei/ h. extracampine
- claritate
- complexitate
Elementare (fosfene, fotopsii)
Complexe fantasmoscopii/ h. figurate
Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice)
.unice/multiple
-statice/dinamice
-accese/permanente

H. Autoscopice
- subiectul i percepe vizual propriul corp, pri din corp, organe. imaginea dubl
- unic/persistent
- acompaniament afectiv
H. Olfactive i gustative
gust/miros neplcut sau mai rar plcut
crize uncinate epilepsie, tumori, leziuni lob T, stri delirante, stri
confuzionale
H. Tactile: impresia de atingere cutanat
- continue (intoxicaia cu cloral) sau discontinuu, punctiform
(cocain)
- epidermice/hipodermice
- parazitoze halucinatorii
H. interoceptive:
Senzaia existenei unei fiine n corp sau a schimbrii poziiei unor organe, a
obstrurii sau perforrii lor, sau a transformrii organismului n animale.
H. Somatognozice modificri de schem corporal
Isterie (violuri directe sau de la distan, orgasm)
Schizofrenia paranoid

H. proprioceptive:
H. motorii sau kinestezice: impresii de micare sau de deplasare a unor
segmente sau ale corpului n ntregime.

6. Pseudohalucinaii

Nu se confund de obicei n totalitate cu reprezentarea imaginilor unor obiecte i

fenomene reale

Se petrec n minte, n cap, n interiorul corpului, nu se proiecteaz n afar

8
 Sunt convini de realitatea existenei lor, aciuni impuse din afar

P. auditive:
aude ceea ce citete fr voce i crede c o persoan strin pronun
cuvintele n capul lui
sonorizarea gndirii, sonorizare a lecturii
Schizofrenie
P. vizuale:
apar n spaiul perceptiv
Imagini izolate/ scene panoramice
Coninut plcute/neplcute, terifiante, insulttoare
Vd cu ochii minii
P. gustative i olfactive
P. tactile: cureni magnetici, iradiere
localizare sfera genital
P. interoceptive
lips de libertate interioar, stpnire interioar
P. motorii sau kinestezice: perceperea executrii unor micri impuse
P. plurisenzoriale: sdr. toxiinfecioase, parafrenie, schizofrenie

ATENIA

= Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de obiecte i

fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de imagini percepute, ct
i delimitarea lor net de cmpul perceptiv.

HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci, fobici,

obsesionali.
HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii,
demene, sch.

MEMORIA

= Proces psihic al orientrii retrospective, realizat prin ntiprire (fixare), pstrare

(conservare) i evocare (reactualizare).
Memoria imediata nr de telefon sau o serie de 6 numere
Memoria recenta 3 obiecte pe care le repeta dupa 5 10 min
Memoria indepartata descrierea unui eveniment din urma cu 2 ani sau mai mult

HIPERMNEZIA:
HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie
AMNEZIILE:
Anterograde: evenimentele trite dup debutul bolii

9
 Retrograde: se ntind progresiv spre trecut
A. lacunar: hiatus mnezic temporar
- stri confuzionale, TCC, echivalene epileptice
A. totale i pariale
A. tardiv/ ntrziat: lacun mnezic despre tulburarea de contien se
instaleaz treptat , nu imediat dup aceasta
A. electiv/tematic
- evenimente uitate electiv datorit ncrcturii afective negative

Dismnezii calitative (Paramnezii):

Tulburri ale sintezei mnezice imediate Iluzii de memorie

CRIPTOMNEZIA
FALSA IDENTIFICARE sau FALSA RECUNOATERE
ILUZIE DE NERECUNOATERE
PARAMNEZII DE REDUPLICARE

Tulburri ale rememorrii trecutului - Allomnezii

PSEUDOREMINISCENELE
CONFABULAIILE / Halucinaiile de memorie
ECMNEZIA
ANECFORIA

GNDIREA:

Proces central al vieii psihice, o activitate cognitiv complex, mijlocit i

generalizat prin care se distinge esenialul de fenomenal, n ordinea lucrurilor i
ideilor, pa baza experienei i a prelucrrii informaiilor
Operaiile g. : analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea.
Cuvnt- noiune- judecata- raionament- ntelegere.
Tulb. de ritm i coeren:
Accelerarea ritmului ideativ:
Fug de idei (asociaii ntmpltoare, asonan, rim, localizare n timp
i spaiu, contraste facile)
Mentismul (depnare rapid, incoercibil a reprezentrilor i a ideilor;
au atitudine critic): st. de mare tensiune nervoas, oboseal,
intoxicaie uoar cu cofein, alcool, sch.,
Tahipsihie
Incoerena gndirii
Salat de cuvinte
Verbigeraie

10
 ncetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, vscozitatea psihic, fading mental,
baraj ideativ
Anideaie: idioie, demen sau epilepsie
Tulb. de coninut:
Ideea dominant (reversibil, sfera normalului)
Ideea obsedant (strin, contradictorie personalitii individului, i
recunoate caracterul parazitar, lupt pt. a o nltura)
OBSESIA:
Obsesii ideative
Amintiri i reprezentrile obsesive
Obsesii fobice teama nejustificat, pe care nu o poate alunga, n ciuda
faptului c evit situaia respectiv.
Obsesii impulsive compulsiune, ritualuri

Ideea prevalent:
Poziie dominant n cmpul contiinei
Neconcordant cu realitatea i cu semnificaie aberant
Orienteaz i difereniaz cursul gndirii
Celelalte ideii o sprijin, nu se opun ei.
Concordant cu personalitatea individului
Tendina la dezvoltare i nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur,
potenialitate delirant.
St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.

Ideii delirante:

O judecat eronat care stpnete, domin contiina bolnavului i-i

modific comportamentul n sens patologic.
Este impenetrabil la contraargumente i inabordabil prin confruntare, n
ciuda contradiciilor cu realitatea.
Este incompatibil cu existena unei atitudini critice, este lipsit de
capaciatea de a-i sesiza n mod contient esena patologic.
Delir sistematizat: caut s impun ideiile sale realitii, le triete cu o
nestrmutat convingere.
Nesistematizat: coerena i stringena aparent logice nu sunt aa de
puternice: slab structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematic, fr
tendina a se impune realitii.
Expansive:
De mrire i bogie
De invenie
De reform
Filiaie
Mistice
Depresive:
Persecuie
Revendicare
Gelozie

11
 Relaie
Autoacuzare
Hipocondriace
Transformare i posesiune
negaie
Mixte:
Influen
Metafizice

Imaginaia
Proces psihic de prelucrare, transformare i sintetizare a reprezentrilor i ideilor, n
scopul furirii unor noi imagini i idei.
Sczut: ologofrenii, demene, st. de inhibiie, nevroze, depresii, psihastenii.
Exaltarea imag. Intoxicaii uoare, st. de excitaie, delir cronic, sch.
Mitomania:
Organizarea romaneasc a tririi
Alibiul existenial
Supraestimarea
Conduita de team

Funcia afectiv-motivaional: dispoziia, emoia, sentimente, pasiune, instincte

(alimentar, sexual, de aprare, matern), somn
Strile afective:
- Procesul psihic cel mai legat de personalitate, prin intermediul cruia omul i
manifest caracterul personal, ca existen original, unic, irepetabil.
- criterii: natura (polaritatea), intensitatea, fora, labilitatea, coninutul, adecvarea
motivaional sau motivarea delirant.
Hipotimia: scaderea tensiunii afective si a elanului vital pn la apatie i indiferen.
Hipertimia: - negativ DEPRESIA
-pozitiv MANIA

Sentimentele:
normale: matern, patriotic, religios
anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare
Emotii, pasiuni, anxietate
Obiectiv expresia faciala, tonalitatea vocii, postura

Funcii efectorii: voina, activitatea, conduite motorii

Voina:
=activitatea psihic orientat spre atingerea unor scopuri propuse contient pentru a
cror realizare trebuie depite anumite obstacole, interne sau externe, care apar n
calea aciunilor.
Faze: 1. formularea scopului
2.lupta motivelor
3. adaptarea hotrrii
4.execuia

12
 Disbulii:
Hiperbulia: St.obsesivo-fobice, toxicomanii, paranoia
Hipobulia: TCC, St. Maniacale, toxicomani, psihopatii
Abulia: lipsa iniiativei i a capacitii de a aciona: catatonie, depresii profunde

Disabulia: dificultatea de a trece la o aciune sau de a sfri una nceput

Parabulia insuficien voliional nsoit de acte paralele, pulsiuni, dorine
Impulsivitatea insuficiena voinei pasive
Raptusurile anxioase: psihoze, st.delirante, sch

Funcii de sintez: temperament, caracter, contiin, personalitate, intelect.

CONSTIINTA
= procesul de reflectare al propriului eu (contiina eu-lui, a activitii i
continuitii persoanei) i a lumii nconjurtoare (contiina locului, ambianei,
timpului)
Starea de contien = exprim att capacitatea i claritatea reflectrii, ct i
nelegerea realitii obiective n mmentul respectiv.
Nivelul de alerta
a. Somnolenta
b. Obnubilare
c. Stupor
d. Coma
Orientarea
a. Timp
b. Spatiu
c. Propria persoana
Constiinta bolii
a. Nu masoara severitatea tulburarii (ex cenestezia)

TULB. CANTITATIVE ALE CONTIINEI

1. STAREA DE OBTUZIE
= const n ridicarea pragurilor senzoriale traducndu-se prin dificulti
associative, pierderea supleei i mobilitii ideative i fiind trit pe planul
subiectivitii prin dificultatea insului de a-i preciza i forma ideile.
2. STAREA DE HEBETUDINE
= dezinseria bolnavului din realitate
3. STAREA DE TORPOARE
= uoar dezorientare, prin hipokinezie, scderea tonusului afectivo-
voliional, ce are drept consecin reducerea iniiativei, indiferism i apatie;
comparabil cu starea de somnolen.
4. STAREA DE OBNUBILARE
= coborrea tonusului funcional al ntregului psihism, prin ridicarea
pragurilor senzoriale, se traduce prin recepie ntrziat i inadecvat, prin lentoarea
i dificultatea desfurrii procesului asociativ.
5. STAREA DE STUPOARE

13
 = activitatea psiho-motorie a bolnavului pare suspendat: nu rspunde la
ntrebri, nu reacioneay la excitanii din mediu dect la cei f. puternici.
6. STAREA DE SOPOR
= o agravare a strii de obnubilare.
7. STAREA COMATOAS
= pierdere complet a contiinei

TULBURRI CALITATIVE ALE CONTIINEI

1. DE TIP DELIRANT
= const n dezorientare n timp i spaiu, halucinaii vizuale i auditive, iluzii, fragmente
de idei delirante polimorfe.
2. STAREA ONEIROID
= inflitrare a construciiolr visului n gndirea vigil. (Ey)
3. STAREA AMENTIV
= dezorientare total, incoerena gndirii este maxim, vorbire neinteligibil, stare de
agitaie.
4. STAREA CREPUSCULAR
= profund alterare a reflectrii senzoriale, cu pstrarea automatismelor motorii care
ofer un aspect coordonat i coerent actelor comportamentale.

14