Nervii

cranieni

Paraliziile de n oculomotori
Oculomotor comun III
Trohlear IV
Abducens VI

Nervul oculomotor comun III

 Ptoza palpebrala
Strabism divergent
Limitarea miscarii
globului ocular
Diplopie
Modificari pupilare:
midriaza

Clinic

Componenta motorie somatica asigura

controlul musculaturii extrinseci a
globului ocular:
-m.ridicator al pleoapei superioare,
-m.drept intern
-m.drept superior
-m.drept inferior
-m.oblic inferior.

 Nucleul Edinger Westphall

-componenta motorie viscerala
implicata in controlul musculaturii
pupilare (reflex fotomotor si de
acomodare)
-inerveaza muschii constrictori ai
pupilei si muschii ciliari.

Traseu intracranian
-Paraseste trunchiul cerebral pe fata
anterioara fiind ( contact cu stanca
temporala)

-Are un traseu de-a lungul sinusului

cavernos (alaturi de nervul IV , VI si V1)

-Patrunde in orbita prin partea superioara a

fisurii orbitale.

Clinic

Ptoza palpebrala
Strabism divergent
Limitarea miscarii globului ocular
Diplopie
Modificari pupilare: midriaza

Trohlear IV

 Inerveaza muschiul oblic superior.

Determina rotatia interna si partial
abductia globului ocular.

Clinic
Rotatia externa a globului ocular.
Diplopie verticala.
Dificultate in mentinerea privirii in jos si in
interior (frecvent raportata ca dificultate la
coboritul scarilor).

Nervul abducens VI

 Inerveaza muschiul drept extern al

globului ocular.
Strabism convergent.
Diplopie in privirea laterala.

Paraliziile supranucleare
Sindroamele Foville:
Leziuni de arie frontala 8;
Paralizii ale miscarii conjugate orizontale
Paralizia ipsilaterala a privirii laterale si hemiplegie
controlaterala.

Sindromul Parinaud
Leziune mezencefalica
paralizia conjugata a miscarii pe verticala

Sindromul Balint:
Leziune occipito-parietala bilaterala
Paralixia psihica a privirii

Paralizia internucleara
Paralizia adductiei cu pastrarea reflexului
de convergenta;
Nistagmus monocular controlateral;
Pozitionarea in abductie a globului ocular
controlateral.
Poate fi prezenta in scleroza multipla.

Nervul trigemen

 Fibrele senzitive au originea in ganglionul

Gasser.
Se distribuie sub forma a trei brate:
Oftalmica
Maxilara
Mandibulara.

 Componenta senzitiva asigura inervatia

fetei, mucoasa jugala, limba (termoalgezic), dintii, pielea scalpului si
meningele in 2/3 anterioare.
Componenta motorie asigura inervatia
muschilor masticatori, milohioidieni si
burta anterioara a digastricului.

Nevralgia esentiala de trigemen

Ticul dureros al fetei(ca un spasm al hemifetei)
Durere paroxistica, unilaterala, severa,
recurenta care intereseaza de obicei un ram,
rareori mai multe ramuri ale trigemenului.
Debut brusc; intre crize asimptomatic.
Durata scurta, repetate de mai multe ori pe zi.
Zona trigger care declanseaza durerea la
stimuli mecanici, termici
Fenomene vegetative minime

Nevralgia esentiala de trigemen

Mecanismul
-descarcari paroxistice la nivelul neuronilor din nucleul
bulbo-spinal al n.V (mec central)
-agresiune mecanica pe ggl Gasser sau pe traiectul
radacinii senzitive prin microdemielinizari(ex.calcificare
dura mater din cavum Meckel,ateroscleroza )

Nevralgia esentiala de trigemen

Diagnostic diferential al durerii faciale
-nevralgia de nerv glosofaringian
-cefaleea in ciorchine
-nevralgia zosteriana(post herpetica)
-durerea atipica a fetei
-sindromul de apex orbitar(V1)

Nevralgia esentiala de trigemen

Investigatii
-IRM cerebral
-Potentiale evocate

Nevralgia esentiala de trigemen

Tratament
1-antiepileptice.

Carbamazepina cu atentie la efectele secundare

cutanate (purpuraStevens-Johnson , necroza
epidermica toxica)
Oxcarbazepina(Trileptal) ,Lamotrigina
2-interventii chirurgicale
termocoagularea percutana a ggl Gasser
-- radiochirurgia cu gamma knife
-- decompresie microvasculara

Nevralgia secundara de trigemen

Clinic
-crize dureroase paroxistice pe un fond
dureros continuu
-absenta zonei trigger
-hipoestezie in teritoriul afectat din cele
3 ramuri
-reflex cornean abolit daca este V1

Nevralgia secundara de trigemen

CAUZE
-comprimare(tumori sau MAV) a radacinii senzitive
in unghiul ponto-cerebelos
-comprimare fibre senzitive ale n.V prin
demielinizare(SM),vascular(Wallenberg),
degenerativ(siringobulbie),tumoral
-comprimare ggl Gasser(tumoral sau inflamator)
-lez ale ramurilor de diviziune ale n.V:la baza
craniului(sarcoidoza),la niv.sinusului cavernos
-nevrite trigeminale in boli sistemice
(LES,sclerodermie,sdr Sharp)

Paralizia de trigemen
Frecvent unilaterala.
Hipotonie si atrofie in teritoriul muschilor
maseteri si temporali.
La inchiderea gurii mandibula deviaza de
partea afectata.

Nervul facial

1. Motor
2. Senzitiv
3. parasimpatic

Paralizia faciala periferica

Semne statice:

Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului

Comisura bucala mai coborata
Sant nazo-genian mai sters
Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

Semne dinamice:
Accentuarea asimetriei faciale
Imposibilitatea ocluziei palpebrale
Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (m, b,
p)
Absenta contractiei pielosului gatului.

Etiologia paraliziei faciale periferice

Traumatisme
Inflamatorie
Tumoral
Metabolic
Vasculite
Idiopatic (paralizia Bell)

Complicatiile paraliziei faciale

Sindromul lacrimilor de crocodil
Hemispasmul facial

Tratament
Corticoterapie
Masaj facial
Fizioterapie
In anumite conditii poate necesita
interventii chirurgicale:
Decompresii
neurorafie

Paralizia faciala periferica

Afectarea la nivelul conductului auditiv intern
se asociaza cu hipoacuzie si vertij (afectare
n VIII).
Leziunea la nivelul ganglionului geniculat:
(sindromul Ramsay-Hunt).
Hiperacuzie prin afectarea muschiului
stapedius.
Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii ( n
coarda timpanului).

Migrena

Cefaleele primare
Migrena
Cefaleea de tensiune
Cefaleea in ciorchine (cluster headache)
Alte tipuri de cefalee
-hemicrania paroxistica
-SUNCT(short lasting unilateral neuralgiform
pain with conjunctival injection and tearing)

Migrena
Crize repetate de cefalee;
Caracter familiar / ereditar;
Mai frecvent la sexul feminin
Debut frecvent in perioada
adolescentei

Caracteristicele cefaleei in
migrena
In general sub forma de hemicranie
Durata (netratata) intre 4 72 ore
Caracter pulsatil
Intensitate medie / severa
Insotita de fono- / foto- / osmofobie
Frecvent greata sau/si varsaturi
Accentuata de efortul fizic

Clasificare
1.1 Migrena fr aur
1.2 Migrena cu aur
1.2.1 Migrena cu aur tipic
1.2.2 Aura tipic dar fr cefalee de tip migrenos
1.2.3 Aur tipic dar fr cefalee
1.2.4 Migrena hemiplegic familiala
1.2.5 Migrrena hemiplegic sporadic
1.2.6 Migrena basilar

1.3. Sindroame paroxistice prezente in copilrie care constitue n

general precursori ai migrenei
1.3.1 Episoade repetate de voma
1.3.2 Migrena abdominal
1.3.3 Vertijul paroxistic benign al copilului

1.4 Migrena oftalmic

1.5. Complicaii ale migrenei
1.5.1 Migrena cronic
1.5.2 Statusul migrenos
1.5.3 Aur prelungit dar fr infarct
1.5.4 Infarctul migrenos
1.5.5 Crize epileptice declanate de migren

Mecanisme
-hiperexcitabilitate neuronala a trunchiului
cerebral sup si hipotalamus
-anomalie de canale ionice
-anomalie a sistemului trigemino-vascular cu
eliberare de neuromediatori vasodilatatori si
proinflamatori care produc stimulare terminatii
nociceptive vaculare si vasodilatatie
-scaderea controlului central al dureriiprin
substanta gri periapeductala

Tratament -faza acuta

Antiemetice(domperidone)
Analgetice(aspirina,paracetamol,antiinflamatorii
nesteroide)
Triptani(sumatriptan) -sunt agonisti selectivi ai
receptorilor 5-HT ai serotoninei)s.c., oral, spray
nazal
Derivati de ergot(dihidroergotamina )-atentie
la efect secundar greata
Somn

Tratament de fond
Daca exista peste 2 crize pe luna
Beta-blocantele (propranolol,metoprolol)
Antiepileptice: acidul valproic,
topamax,gabapentin
Antihistaminic
Antidepresive triciclice (amitriptilina)