PAREZA PERIFERICĂ DE NERV

FACIAL
NERVUL CRANIAN VII
(nerv mixt)

Conf.univ.dr. Florina Popa

 Nervul facial
• este un nerv mixt:
• fibrele motorii, cu originea în nucleus motorius,
inervează toţi muşchii mimici şi o parte din
muşchii sublinguali;
• fibrele senzitive, orientate spre nucl. tractus
solitarius, inervează 2/3 anterioare ale limbii
(fibre senzitiv-gustative);
• fibrele vegetative cu originea nucl. salivatorius
superior, inervează toate glandele extremităţii
cefalice, cu excepţia glandei parotide.
 Nervul facial
• Nucleii de origine sunt localizați în puntea lui
Varolio din trunchiul cerebral. Ei sunt conectați cu
structurile corticale superioare – cortexul,
sistemul extrapiramidal, sistemul motor etc.
• Nervul facial părăsește trunchiul cerebral,
trecând prin unghiul ponto cerebelos, pătrunde
într-un canal osos îngust din stanca osului
temporal numit apeductul lui Fallope, iese din
craniul pătrunzând apoi în loja parotidă, unde se
constituie în cele două ramuri terminale.
 ANATOMIE
 Origine: la nivelul punţii
 La periferie se divide în 2 ramuri:
• superioară
• inferioară
 Inervează:
• musculatura mimicii – particularitate: au o
inserţie osoasă fixă şi alta subcutanată mobilă
• muşchiul scăriţei (nervul stapedian)
• glandele lacrimale
• glandele salivare (sublinguale şi submaxilare)
• papilele gustative din cele 2/3 anterioare a
limbii (n. coarda timpanului).
www.wikipedia.com
 ETIOLOGIE
Nervul facial poate să fie lezat la nivelul nucleului de origine, la nivel intra- sau
extracranian sau la nivelul ramurilor periferice.
 A frigore
 Infecţioasă:
– bacteriene acute şi cronice
– virusuri: virusuri poliomielitice (poliomielita anterioară acută), virusuri gripale,
adenovirusuri, arbovirusuri, virusul herpes zoster, meningoencefalite,
poliradiculonevrite
 Traumatică:
– fracturi de bază de craniu
– fracturi de os temporal (mastoida)
 Tumorală:
– benigne: neurinoame, tumori parotidiene
– maligne: carcinoame, metastaze, glioame
• Boli sistemice:
– diabet
– hipertensiunea arterială
– ateroscleroza
– leucemii
– limfomul Hodgkin.
 TABLOU CLINIC

Paralizia facială periferică este de aceeaşi parte cu leziunea

Paralizia facială periferică se caracterizează prin:
•tulburări motorii,
•tulburări ale reflexelor,
•tulburări senzitivo-senzoriale
•tulburări vasomotorii şi secretorii
•modificări electromiografice.
TABLOU CLINIC
 TRATAMENT
Etiologic (chirurgical, medicamentos)
- Antiinflamator steroidian sau nesteroidian
- Neurotrofice
- Vasodilatator periferic
- Antiviral ?

De reabilitare medicală
 Este important să se efectueze:
– bilanţul muscular
– evaluarea eventualelor sechele (hipertonia, hemispasmul facial – în
acest ultim caz tratamentul fizical-kinetic nu se efectuează).
 TRATAMENTUL DE
REABILITARE MEDICALĂ
1. Electrostimularea musculaturii denervate:
• după electrodiagnostic – mai rar folosită,
• se folosesc curenţi de joasă frecvenţă (exponenţiali),
• cu atenţie deoarece pot induce hipertonie şi hemispasm, necesită
experienţă din partea medicului de recuperare.
2. Masaj facial trofic şi stimulant intra- şi extrabucal
3. Automasajul
4. Termoterapie
5. Ionalganizare cu KI 2%
6. Laserterapie
 TRATAMENTUL DE
REABILITARE MEDICALĂ
5. Kinetoterapie:
• se utilizează programele analitice, programele de recuperare globale
putând duce la dezechilibre
• se anulează acţiunea muşchilor hemifeţei sănătoase prin montarea unui
bandaj autocolant
• se evită activarea muşchilor din partea inferioară a feţei cât timp se
activează muşchii din jumătatea superioară
• se pot efectua şi exerciţii asimetrice iniţial pe partea sănătoasă, ulterior se
efectuează exerciţii la nivelul hemifeţei afectate, sau exerciţii simetrice
(pe ambele părţi concomitent)
• se pot efectua exerciţii în oglindă pentru a creşte input-ul nervos
• se utilizează diverse exerciţii (utilizate şi în efectuarea bilanţului
muscular): închidere a ochilor, de mimică, fluierat, suflat, de masticaţie.
 Afecțiunile glandelor salivare

• Glandele salivare majore

• 3 perechi:
- parotide,
- submandibulare
- sublinguale.
• Glande salivare minore la
nivelul cavității bucale și gâtului
- număr mare: sute
• Glandele salivare posedă
secreție exocrină, conținutul lor
fiind vărsat în cavități prin
ducte.
 Funcțiile glandelor salivare

• Glandele salivare produc zilnic aproximativ 1 litru de salivă

• Saliva:
- lubrefiază cavitatea bucală
- stimulează procesul de înghițire
- protejează dinții de bacterii
- stimulează procesul de digestie
- înmoaie alimentele, formează bolul alimentar și începe
procesul de digestie fizică și chimică.
 Clasificarea afecțiunilor
• Congenitale
- atrezia
- aplazia
- defectul Stafne (la nivelul corticalei lingulei mandibulei)

• Dobândite
- infecțioase - neoplastice
- vasculare - degenerative
- traumatice - idiopatice
- autoimune
- metabolice
- inflamatorii
- neurologice
 Afecțiunile dobândite
• Vasculare - Sialometaplazia necrotizantă
- microinfarct vascular
• Infecțioase
- de etiologie virală, bacteriană, foarte rar fungică
- parotidita epidemică - virusul urlian, un paramixovirus
- alte virusuri: Epstein-Barr, citomegalovirus, coxsackie și HIV
- sialadenita
 infecția bacteriană apare atunci când ductele sunt blocate.
 apare mai frecvent la vârstnici, însă poate să apară și la sugari,
în primele săptămâni după naștere.
 netratată - abces.
 stafilococii sunt cel mai frecvent implicați
 Afecțiuni dobândite traumatice

• Mucocel - Chist poate aparea cel mai frecvent în cazul în care

sunt prezente leziuni, dar și în infecții, tumori sau cristale
salivare ce blochează ductele; poate să influențeze procesele de
vorbire și de inghițire.

• Stomatita nicotinică sau după consumul de alimente fierbinți–

antrenează și inflamarea gl salivare mici ale palatului
 Afecțiuni autoimune

• Sindrom Sjogren – distrucția gl exocrine salivare și lacrimare

prin infiltrația lor limfocitară
• Boala Graft-versus-host – apare în transplanturi de țesut
alogen, rareori în transfuzii de sânge cu formarea de autoAtc
și distrucția țesuturilor proprii
 Afecțiuni inflamatorii
• Sialadenite postiradiere
• În sarcoidoză în asociere cu sindromul Heerfordt – afectarea
inflamatorie a parotidei și a uveii
• Cheilita glandulară – inflamația glandei salivare minore la nivelul
buzei inferioare
 Afecțiuni neurologice
• Sindromul Frey - auriculo-temporal
- afectarea inervației glandei parotide fiind
astfel incapabilă să își mai exercite funcția
 Afecțiuni tumorale
• Tumori epiteliale benigne (adenom
pleomorfic, mioepiteliom, t. Warthin,
limfadenoma sebaceica)
• Tumori epiteliale maligne (carcinoame)
 Afecțiuni idiopatice
• Sialolitiaza – calculi ductali
• Sialoadenoza – hipertrofia secretorie a gl
salivare
 Tablou clinic
• Durerea
- asociată leziunilor infecțioase și obstructive.
• Uscăciunea gurii (xerostomie)
• Febra
• Gust ciudat
• Tumefierea
- caracteristică comună pentru toate afecțiunile gl. salivare.
- tumefiere nedureroasă – afecțiuni imunologice (sindrom
Sjogren) și neoplazii
- tumorile maligne au consistență dură și se pot asocia cu
paralizia n facial prin compresie sau invadare
- tumefierea moale, fluctuentă este caracteristică afecțiunilor
benigne ale gl. Salivare
• Reducerea mobilității mandibulare
 Tratament
• Tratamentul acestui tip de afecțiuni depinde
de cauza apariției acestora
- medicamentos
- chirurgical
- proceduri fizicale în cazul proceselor
inflamatorii și infecțioase cronice (unde
scurte continue sau pulsatile, laserterapie,
kinetoterapie)
 Nevralgia de trigemen
• Sindrom dureros caracterizat prin dureri
ce afectează una sau toate cele trei ramuri
ale nervului trigemen.
• Nervul trigemen:
- 3 ramuri - oftalmică, maxilară superioară
și maxilară inferioară
- controlează mușchii masticatori, secreția
lacrimală și salivară,
- controlează sensibilitatea dinților,
cavității bucale, pleoapei superioare, a
sinusurilor și aproape toată pielea capului
și a feței.
 Nevralgia trigeminală esențială
• Nu s-a descoperit cauza responsabilă de apariția
nevralgiei. Se presupune că odată cu înaintarea în
vârstă și din cauza unor condiții anatomice anormale
apare demielinizarea, apar fenomenele de scurt-
circuitare (comunicările între sinapse și neuroni) ce
determină criza dureroasă.
• Factorii ce determină demielinizarea sunt:
• compresiunea osoasa, vasculară;
• scăderea cantității de oxigen în țesuturi;
• diminuarea circulației sângelui.
 Nevralgia trigeminală esențială
• durerea nu are un substrat
organic decelabil
• simptomul dominant este
durerea cu caracterele ei
particulare
• criză dureroasă intensă, de
scurtă durată (sec sau 1-2 min),
cu început și sfârșit brusc,
descrisă ca „lovitură de cuțit”,
„șocuri electrice”.
• întreruperea terapeutică a căilor
de transmisie înlătură durerea
• se întâlnește de obicei la adulți,
în special la femei
 Evoluția NTE

• Ani de zile cu ameliorări

temporare spontane sau
induse medicamentos.
• Fără tratament, crizele
sunt din ce în ce mai dese,
aducând bolnavii în stări
grave neuro-depresive și
alterări ale stării generale.
 Diagnosticul diferențial
• Cu alte afecțiuni cu simptomatologie asemănătoare, ca de
exemplu durerile dentare severe, glaucomul acut sau
migrena.
• Cu alte sindroame neurologice:
• nevralgia nervului facial – afecțiune foarte rară care apare la
tineri; se manifestă prin dureri bruște accentuate, în ureche
• nevralgia glosofaringiană - crize dureroase în regiunea
amigdaliană, faringiană, limbă, cu iradieri în conductul auditiv
extern, mandibulă, gât; durerile pot fi declanșate de
deglutiție, căscat, vorbire, rotirea capului
• nevralgia sfenopalatină - durerile apar la rădăcina nasului și
iradiază în orbită.
 Nevralgia trigeminală simptomatică

• Există o serie de afecțiuni în care durerea, deși de intensitate

mare este însoțită de alte semne caracteristice bolii respective:
• în pulpitele acute - durerea este violentă, continuă, fără
localizare precisă, cu iradiere în toată faţa sau în craniu; este
accentuată de căldură
• în pulpitele cornice - apar dureri periodice, în crize, sau există
un fond dureros permanent, cu exacerbări
• în parodontitele acute - dureri puternice, localizate la dintele
respectiv, calmate de rece
• în parodontitele cornice - durerea este surdă, fără localizare
precisă.
Nevralgia trigeminală simptomatică
• tratamentele incorecte de canal
• incluzia dentară necomplicată (în special a molarilor de
minte) provoacă câteodată dureri însoțite de fenomene
motorii (spasme faciale, lacrimare, congestie)
• resturi radiculare incluse profund intraosos, pot
determina, după o perioadă dureri
• erupția dentară
• alveolite postextracționale - durerea are caracter
persistent; apare la 3 - 4 zile de la extracție
• rinosinuzitele maxilare, osteite ale osului maxilar, tumori
benigne și maligne în sfera O.R.L.
Nevralgia trigeminală simptomatică

• Afecțiuni inflamatorii virale (zona-zoster), bacteriene,

tumorale ale n. trigemen pot da nevralgii faciale continue
• procesele septice ale regiunilor superficiale sau profunde
ale feței - durere pulsatilă cu senzația de tensiune
• litiaza salivară - determină dureri violente, care apar în
legatură cu mesele
• în patologia articulației temporo-mandibulare - durerea
este însoțită de afectarea mișcărilor în această articulație.
Nevralgia trigeminală simptomatică

• În aceste nevralgii simptomatice, investigațiile

clinice atente, însoțite de examenele de
laborator, radiologice, reușesc de cele mai
multe ori să depisteze cauza, prin înlăturarea
căreia se poate obține vindecarea.
 Nevralgia trigeminală secundară
• poate fi determinată de o serie de factori care pot
afecta nervul trigemen (nervul V) oriunde pe traiectul
său, ca de exemplu leziunile tumorale, anevrismele,
malformațiile artero-venoase sau leziunile traumatice
maxilo-faciale (inclusiv prindere nervului în calus).
• are la baza o cauza evidențiabilă
• durerea este persistentă, surdă, de durată, existând un
fond dureros cu exacerbări sub forma de crize
• înlăturarea cauzei duce la dispariția durerii
 Cauze ale NTS
• Scleroza multiplă
• Accidentul vascular
• Cavernoamele
• Leziuni osoase la nivelul stâncii temporale: tumori, osteite
• Tumorile localizate în fosa craniană posterioară: meningioame,
neurinoame de acustic
• Compresiunea unui vas de sânge asupra nervului trigemen
• Tumorile de etaj mijlociu al bazei craniului, aripa de sfenoid,
regiune selară cu extensie laterală.
• Anevrismele situate la nivelul segmentului cavernos al arterei
carotide interne/comunicante posterioare
• Tromboflebita sinusului cavernos
• Compresiunea ramurilor n. trigemen după ce părăsesc craniul.
 Tratament conservator
• Anticonvulsivante:
- Fenitoin ( Dilantin): 300-600 mg /zi.
- Carbamazepina: 100-200 mg/zi.
- Gabapentin, pregabalin
• Miorelaxante cu acțiune centrală:
- Baclofen ( Lioresal): 5 mg/zi.
- Clonazepam: cu efect mai slab
• Injectare de toxină botulinică (ameliorează durerea;
efect advers – slabiciunea m faciali)
• Analgezicele NU au efect in nevralgia de trigemen.
• Antidepresive triciclice, corticoterapie, vasodilatatoare,
vitamine tip B
 Medicină fizică și de reabilitare
• Electroterapie de joasă și medie și înaltă frecvență
- de exemplu: ionogalvanizări cu xilină,
unde scurte pulsatile
• Laserterapie
• Kinetoterapie
• Psihoterapie
 Tratament chirurgical

• Există 3 metode:
• DISTRUCTIVE: întreruperea fibrelor senzitive
ale nervului trigemen.
• NON-DISTRUCTIVE: eliberarea din
compresiune a rădăcinilor nervului trigemen.
• ABLAȚIA CHIRUGICALĂ a procesului patologic
care afectează nervul trigemen.
 Tratament chirurgical
• METODE DISTRUCTIVE:
• Instilații cu alcool la nivelul pe ramurile periferice
(supraorbitar, infraorbitar, maxilar si mandibular) ale n.
trigemen/ ggl Gasse + ramura senzitivă.
Dezavantaje: pareza de maseter, keratoconjunctivită,
reapariția durerii.
• Rizotomia (secționarea nervilor) sau tractotomia
(secționarea unor fascicole de fibre nervoase); nu este lipsit
de riscuri, iar rezultatele obținute sunt adesea parțiale.
• Avulsia ramurilor terminale trigeminale: prin incizii mici sub
anestezie locală.
• Rizotomie trigeminală percutană (ablație cu radiofrecvență).
• Radiochirurgie stereotactică, selectivă: distrucții selective
Gamma Knife.
 Tratament chirurgical
• METODE NON-DISTRUCTIVE
• Intervenții chirurgicale care realizează compresiunea
nervului trigemen: se bazează pe ipoteza că traumatismele
mici și repetate asupra ggl Gasser și a ramurilor sale – scad
intensitatea durerii, fără un deficit senzitiv semnificativ.
– Microcompresiune – percutană cu balon – umflat prin
foramen ovale.
• Intervenții chirurgicale de decompresiune