Sunteți pe pagina 1din 36

Febra reumatismală acută (FRA).

Nursing-ul specific. Conduita


pacientului conform PCN Febra
reumatismală la copil.
DEFINIŢIE

• FRA - reprezintă o afecţiune inflamatorie


de sistem a ţesutului conjunctiv, cauzată
de streptococul β-hemolitic din grupul A,
care afectează sistemul cardiovascular la
persoanele predispuse, în special la vârsta
de 7-15 ani.
• Febra reumatismală acută afectează
cordul, articulaţiile, SNC, tegumentele şi
ţesuturile subcutanate.
DATE EPIDEMIOLOGICE

• FRA şi sechelele lui reprezintă cea mai


frecventă afecţiune cardiacă de
invalidizare la vârsta sub 50 ani.
• Incidenţa FRA - circa 3 %.
• În România incidenţa - 2,1-2,4 %.
• Boala se declanşează de obicei în
copilărie şi adolescenţă, fetele fiind
atacate de 2-3 ori mai frecvent, decât
băieţii.
Clasificarea FRA (revizia X-a OMS, 1992)
• FRA în faza activă
• Fără implicarea cordului
– Artrita şi poliartrita reumatismală
– Coreea reumatismală
• Cu implicarea cordului:
– Reumocardita primară
– Reumocardita recurentă fără valvulaţii
– Reumocardita recurentă cu valvulopatie
• FRA faza neactivă
ETIOLOGIA

• FRA este o boală poststreptococică


(streptococul β-hemolitic, din grupul A)
• Focarul de infecţie în faringe
• Sreptococul β-hemolitic a fost întâlnit în
faringele copiilor de 6-9 ani de 32 ori mai
frecvent decât la cei între 12-15 ani şi de
6 ori mai frecvent decât la adulţi.
ETIOLOGIA

• Incidenţa maximă a FRA în perioada rece a


anului.
• Pentru declanșarea bolii este nevoie de o
reacţie individuală hiperimună de durată către
antigenele streptococice cu sensibilizarea
organismului şi dezvoltarea ulterior a unei
reacţii hiperergice a ţesutului conjunctiv, în
special a cordului şi vaselor, ce se manifestă
prin apariţia anticorpilor.
ETIOLOGIA
ETIOLOGIA
ETIOLOGIA
Patogenia

• Infecţia streptococică induce producţia Ac


antistreptococi şi formarea de complexe autoimune
circulante (CIC).
• CIC precipită cu predilecţie în patul microcircular al
structurilor cardiace, declanşând o reacţie difuză
aseptică.
• Un efect similar de formare a CIC pot exercita şi
produsele activităţii vitale a streptococilor, toxinele şi
enzimele lor (streptolizina, streptokinaza,
hialuronidaza).
• Ţesutul conjunctiv lezat se prezintă în continuare drept
un Ag tisular nespecific, ceea ce provoacă producţia Ac
autoagresivi cu afectarea progresivă a altor ţesuturi
intacte.
MANIFESTĂRILE CLINICE ALE FRA

• Debutează după 2-4 săptămîni de la


primele manifestări ale unei
faringoamigdalite.
• Precedate de sipmtoame de prodrom:
faligabilitatea, anorexie cu artralgii,
pierdere în greutate, iritabilitate, mialgii,
subfebrilitate, adenopatii.
• Boală debutează deobicei brusc, acut
• Mai rar lent, subacut.
TABLOUL CLINIC

• Semne majore – artrita, cardita, Coreea


minor, nodulii subcutanați, eritemul
marginar.
• Semne minore – semne generale și
investigații paraclinice.
• FRA = 2M+ 1m
• FRA = 1M+ 2m
MANIFESTĂRILE ARTICULARE
70-80 %
• sunt însoţită de febră
• sunt implicate articulaţiile mari şi medii:
genunchii, talocrurale, umerii, coatele,
radiocarpiene.
• Iniția afectate articulaţiile membrelor
inferioare, apoi cele superioare.
• afectarea articulaţiilor multiplă (poliartrită) şi
migratorie.
• articulaţiei afectate – hiperemiate,
tumefiate, durere, insuficienţă funcţională.
• Durează 2-3 săptămâni .
CARDITA - 40-90 %
• cea mai importantă manifestare clinică
• e posibilă afectarea tuturor tunicilor
cardiace
• manifestările clinice: palpitaţii, tahicardie,
durere cardiace, dispnee.
• La auscultaţiea cordului suflu sistolic la
apex.
COREEA MINOR SIDENHAN
15%
• este o manifestare rară
• se afectează SNC
• copii 9-14 ani, fetiţe (frecvent la pubertate).
• Coreea se asociază cu cardita - dar nu se asociază cu
artrita.
• Manifestările apar treptat, uneori brusc, după un şoc psihic.
• Copii încep să scape obiecte din mână, să verse lichide
când încep să bea din cană, să scrie urât, să nu se mai
poată încheia nasturile, lega şireturile. Treptat apar
mişcări involuntare, bruşte, necoordonate mişcări
involuntare ale ochilor, mimicii, determinând grimase,
zâmbete inadecvate. Aceste manifestări sunt accentuate
la activitatea fizică, şi la emoţii şi deminuate în repaos şi
în
• sedare.
COREEA MINOR SIDENHAN
15%
• Manifestările apar treptat, uneori brusc, după un şoc
psihic:
• încep să scape obiecte din mână,
• să verse lichide când încep să bea din cană,
• să scrie urât,
• să nu se mai poată încheia nasturile, lega şireturile.
• treptat apar mişcări involuntare, bruşte,
necoordonate
• mişcări involuntare ale ochilor, mimicii, determinând
grimase, zâmbete inadecvate.
• Aceste manifestări sunt accentuate la activitatea
fizică, şi la emoţii şi deminuate în repaos şi în
• sedare.
ERITEMUL MARGINAL

• sub formă de zone eritematoase cu contur


clar şi margini rotunde
• dimensiuni variate
• localizate pe torace, porţiunile proximale
ale membrelor
• sunt tranzitori, migratori
• se accentuează la căldură
• se albeşte la presiune
NODULI SUBCUTANAŢI

• apar mai tardiv


• apar ca nodozităţi de 4-5 mm în diametru
• sunt nedureroşi
• se localizează deasupra oaselor în zonele
de extensie (cot, coloana vertebrelor etc.)
COMPLICAŢIILE FRA

• Tulburări de ritm şi conducere


• Valvulopatiile (mai frecvent mitrale)
• Decompensarea cardiacă
DIAGNOSTICUL PARACLINIC

• AGS - leucocitiză cu deviere spre stînga, VSH accelerat,


uneori anemie.
• ABS - fibrinogenul, proteina-C reactivă pozitivă. Creşte
titrul de anticorpi antistreptococici: antistreptolizina
(ASLO), antistreptokinaza, antihialuronidaza.
• Cultivarea streptococului din exudatul faringian.
• ECG - semne nespecifice.
• Echo-CG - utilă pentru evaluarea afectării cardiace
(valvulopatii).
• La necesitate examenul radiologic al articulațiilor.
MANIFESTĂRI MAJORE ŞI MINORE ALE FRA:

Criterii majore:
• poliartrita
• cardita
• coreea
• eritem marginal
• noduli subcutanaţi
Criterii minore:
• febră
• artralgii
• creşte VSH, leucocitoză
• Probele reumatice
Prezenţa a 2 criterii majore sau asociate cu semne de infecţie
streptococică recentă, indică o probabilitate înaltă a FRA.
TRATAMENTUL CONFORM PCN.

• Procesul reumatismal activ - tratat în


staţionar.
• Regimul - evoluţie uşoară, se
recomandă regim de salon, iar în caz de
o cardită severă- regim strict la pat 2-3
săptămîni.
REGIMUL ALIMENTAR

• AlimentaţiE normocolarică, conform greutăţii şi


vârstei pacientului,
• bogată în vitamine
• hiposodată
• incluse în alimentaţie legume şi fructe
• în prezenţa febrei - dieta hidrică (2500-
3000ml/zi) cu excepţia cazurilor de insuficienţă
cardiacă.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

• Tratament etiotrop – antibacterian


• Benzilpenicilină 1200 000-1 500 000 u/zi în patru prize,
10 zile;
• Macrolide - Azitromicină (Sumamed), Claritromicină,
Roxitromicină, Eritromicina;
• Antiinflamatoarele nesteroidiene - Diclofenac,
Indometacina, Voltarenul.
• Terapia cu glucocorticosteroizi (Prednisolon) este
indicată în prezenţa carditei severe.
TRATAMENTUL SIMPTOMATIC

Tratamentul insuficienţei cardiace congestive:


• - diuretice ( Furosemid, Indapamid, Spironolactona)
• - antagoniştii canalelor de calciu (Amlodipina)
• - beta – adrenoblocatori (Metoprolol, Bisoprolol)
• - glicozide cardiace (Digoxin, Strofantin)

Tratamentul coreei minor (Sydenham) în cazuri grave:


• - Sedative
• - Psihoterapie
PROFILAXIA
I. Primară
• preîntâmpinarea infectării primare cu streptococ
• tratamentul precoce al infecţiilor acute ale tractului respirator superior (terapia
antibacteriană)
II. Secundară
• prevenirea acutizărilor şi progresarea maladiei la persoanele ce au suportat un atac
de FRA.
• Benzatin - Benzilpenicilina (Retarpen)
• Pentru adulţi şi adolescenţi - 2,4 mln. Un, i/m, o dată la trei săptămîni.

• Durata profilaxiei secundare:


– Nu mai puţin de cinci ani pentru cei care au suportat FRA fără
cardită.
– Mai mult de cinci ani pentru cei care au suportat FRA sau cu
recurenţele ei cu afectarea cordului.
PROFILAXIA SECUNDARĂ
Conduita pacientului cu FRA conform PCN

Paşii obligatorii
1. Stabilirea diagnosticului precoce de FRA.
2. Investigaţiile obligatorii pentru determinarea gradului de
activitate şi a posibilei implicări cardiace, a sistemului
nervos central, a altor organe şi a sistemelor.
3. Întocmirea schemei de tratament
4. Monitorizarea evoluţiei bolii, a complianţei la tratament;
5. Depistarea semnelor de cronicizare
Nevoile prioritare afectate în FRA

• Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – febra,


frison.
• Nevoia de a se mişca, îmbrăca, dezbrăca - dificultate la mişcare,
îmbrăcare, dezbrăcare.
• Nevoia de a respira- dificultate de respiraţie, dispnee la efort.
• Nevoia de a dormi şi odihni – durerea articulară, insomnia,
oboseala, slăbiciune generală.
• Nevoia de a se mişca- durerea articulară.
• Nevoia de a evita pericolele – anxietatea, agitaţia, neleniştea.
• Nevoia de a fi ocupat - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiile legate
de un rol social, schimbarea modului de viaţă.
• Nevoia de a elimina – transpiraţia, oliguria.

REUMATISMUL MÂNGÂIE
ARTICULAŢIILE ŞI MUSCĂ DIN INIMA
BIBLIOGRAFIE de specialitate:

• Negrean M., Carp L., Tomulescu L., Medicina internă, curs de lecții pentru
studenții colegiilor de medicină, ed. II, Chișinău 2017
• Botnaru V., Elementele de cardiologie Editura, F. E. –P Tipografia Centrală,
Chişinău, 2007.
• Negrean M., şi alţ. , Standarde/protocoale a deprinderilor practice, Ed. Prag
-3 SRL, Chişinău, 2008
• Stimpovscaia E., şi alţ., STANDARDE DE ÎNGRIJIRI NURSING pentru
asistente medicale şi moaşe, Ed.Libris,Chişinău, 2007.
• Stanciu C., Semiologie medicală, Iaşi 2001.
• Borundel C., Medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL, Bucureşti,
2000.
• Vasilenco V., Propedeutica bolilor interne, Editura Universitas, Chişinău
2001.
• WWW. ms.md

S-ar putea să vă placă și