Insuficiența hepatică acută

Disfuncția hepatică acută - alterarea de un anume fel și Tabloul clinic

grad a funcțiilor ficatului printr-o agresiune hepatogenă,
acută sau cronică.
Etiopatogenie
Disfuncția hepatică poate fi declanșată de diverse
hepatopatii și agresiuni hepatogene acute sau cronice:
 congenitale(sindr.Gilbert),
 metabolice(ficatul gras de sarcină),
 infecțioase(virale, bacteriene),
 toxice(ciuperci, medicamente),
 maligne(leucemie, melanom, metastaze),
 ischemice(infarct hepatic, tromboza arterei
hepatice) sau
 postagresive(plăgi, MODS, intervenții
chirurgicale).
În practica medicinei intensive se disting 4 categorii de
disfuncții hepatice :
1. Disfuncția hepatică acută intervenită în cadrul unei
hepatopatii acute, la un individ pâna atunci sănătos.
2. Disfuncția hepatică cronică, acutizată prin factorii
de risc cunoscuți.
3. Sindromul hepato-renal, o complicație în special a
hepatopatiilor cronice.
4. Disfuncția hepatică după o intervenție chirurgicală,
șoc, MODS.
Disfuncția hepatică acută intervenită în cadrul unei
hepatopatii acute, la un individ pâna atunci sănătos.
Cauzele insuficienței hepatice acute
1. Infecțioase
 Hepatite acute virale
 Adenoviruși
 Mononucleoza infecțioasă
 Febra galbenă
2.Medicamente și substanțe toxice
 Icterul, bilirubina crește în ser, iar metaboliții săi în
urină
 Vomă, fără dureri abdominale și febră
 Encefalopatia (diminuarea atenției la
detalii,confuzie,asterixis,somnolență, comă)
 Factorul hepatic
 Insuficiență respiratorie(ARDS, atelectazia
pulmonară, aspirația pulmonară, hipoxemia din
cauza depresiei centrului respirator)
 Insuficiență circulatorie (hTA, care conduce la
hipoxie, aritmii din cauza perturbărilor acido-
bazice și hidro-electrolitice)
 Disfuncție renală funcțională
 Pancreatită necrotico-hemoragică
 Hemoragii, scăderea sintezei factorilor de
coagulare și trombocitopeniei
 Aminotransferaze ridicate.
Disfuncția hepatică cronică, acutizată prin factorii de risc
cunoscuți.
Pe fondul bolilor cronice de ficat, de regulă ciroza hepatică,
intervenția anumitor complicații(hemoragii, infecții,
administrare/ingerare de medicamente/substanțe toxice,
intervenții chirurgicale, aport proteic crescut, șoc) precipită
apariția unui puseu de insuficiență hepatică acută suprapus
bolii/insuficienței hepatice cronice.
Tabloul clinic
 Astenie, inapetență, indispoziție
 Icter, prurit cutanat, xantelasme, eritem palmar,
steluțe vasculare
 Encefalopatie hepatică, comă
 Puls amplu, bradicardic, hTA, dispnee
 Ascita ce nu poate fi controlată prin diuretice,
hepatosplenomegalie
 Hemoragie digestivă superioară, hematemeză și
melenă.
Sindromul hepato-renal(SHR), o complicație în special a
hepatopatiilor cronice.

 Paracetamol și AINS SHR – o insuficiență renală oligurică, progresivă, întâlnită la

 Ciuperci pacienții cu insuficiență hepatică, în absența altor cauze de
 Alcool insuficiență renală, manifestată prin semne clinice, biologice
 Antidepresive și morfopatologice.
 Solvenți organici
SHR e o formă particulară de insuficiență renală, care
3.Ischemice complică frecvent evoluția hepatitei acute fulminante, dar
mai des a cirozei hepatice avansate.
 Ischemie hepatică
 Șoc Tabloul clinic
 Chirurgie cardiacă
 Debut brusc, evoluție insidioasă
  hTA moderată  Planul de îngrijiri nursing urmărește asigurarea unui
 Oligoanurie, 500-800 ml/24h
aport hidric și nutritiv adecvat.
 Semne de suferință hepatică.
 De aceea bilanțul hidric trebuie corelat cu fenomenele
Disfuncția hepatică postoperatorie de retenție(edeme, ascită).

Alterarea funcțiilor hepatocelulare după intervenții
chirurgicale mari, este produsă de șocul operator, în cazurile
de insuficiență circulatorie prelungită, care determină
ischemie hepatică și/sau renală.
Icter nepronunțat
Paraclinic – creșterea aminotransferazelor.
Disfuncția hepatică din șoc și MODS
Alterarea funcțională hepatică începe devreme și se
manifestă clinic târziu după ce rezerva hepatică este
epuizată.
Se recunosc 3 factori patogenetici esențiali ai disfuncției
hepatice-ischemia hepatocelulară, eliberarea mediatorilor
proinflamatori și agresiunea oxidativă.
Apar tulburări ale drenajului biliar cu colestază
intrahepatică, hepatocitoliză.
Cresc bilirubina serică, aminotransferazele, fosfataza
alcalină, LDH – lactat dehidrogenaza.
 Diureza va fi monitorizată și bolnavul cântărit zilnic.
 Evacuarea lichidului de ascită va fi inclusă în bilanțul
general.
 Vor fi apreciate starea tegumentelor - culoare, turgor.
 Alimentația va fi exclusiv parenterală, cu aminoacizi
specifici în perioada de comă și hiposodat când
pacientul se alimentează singur, dar are retenție hidrică.
 Disfuncția hepatică se asociază unei rezistențe scăzută
la infecții, motiv pentru care toate tehnicile invazive vor
fi făcute în condiții perfecte de asepsie și antisepsie.
 Riscul apariției escarelor impune schimbarea frecventă
a poziției în pat, masaje asupra proieminențelor osoase,
pulbere antiseptică.
 Pruritul apărut în urma unui icter intens poate determina
o senzație extrem de neplăcută, care poate duce până la
leziuni de raclaj. El poate fi ameliorat de spălarea pielii
cu apă, lubrifierea acesteia. Comunicarea poate
ameliora anxietatea, teama de moarte.

Principiile de tratament în disfuncția hepatică Obiective:

Combaterea hipoxiei
-ventilație eficientă
-O2 terapie

Combaterea hipovolemiei
- reechilibrarea hidroelectrolitică, calorică, vitaminică
- corectarea tulburărilor echilibrului fluido-coagulant

Combaterea hiperamonemiei
- evacuarea intestinului, microclisme repetate
- lavaj intestinal

Combaterea tulburărilor echilibrului acido-bazic

 Combaterea agitației(oxazepam, fenobarbital)
 Combaterea convulsiilor
 Combaterea edemului cerebral
 Combaterea infecției.

Nursingul specific al pacientului cu disfuncție hepatică

acută

 Nursingul pacientului cu disfuncție hepatică acută

trebuie să țină cont de faptul ca acești pacienți pot fi în
comă, icterici, cu probele de coagulare alterate și
deseori cu hemoragii.