REUMATISMUL

ARTICULAR ACUT
 Reumatismul articular acut -
RAA

boală inflamatorie a ţesutului conjunctiv

◦ streptococul beta-hemolitic grup A,
◦ patogenie
 infecţios-imunologică,
◦ substrat histopatologic
 nodulul Aschoff,
◦ evoluţie cronică cu acutizări
◦ tendinţa de a provoca în cursul puseului acut leziuni
miocardice şi leziuni valvulare cu sechele fibroase.
Reumatismul articular acut

afectarea ţesutului conjunctiv din:

◦ articulaţii,
◦ inimă,
◦ piele,
◦ creier.
Epidemiologie
superpozabilă cu a faringitei streptococice – (20-
40% din faringitele exsudative):

◦ factorul economic, de mediu,

 condiţiile de viaţă necorespunzătoare,
 malnutriţia,
 supraaglomeraţia,
 frecvenţă  în ţările dezvoltate

◦ factorul bacteriologic,
 streptococ beta hemolitic de grup A

◦ factorul gazdă
 vârstele 5 - 15 ani,
 predispoziţia genetică,
 recurenţa reumatismală,
 incidenţă egală bărbaţi/femei
 Patogenie
infecţia cu streptococ beta hemolitic de grup A la nivelul
căilor respiratorii superioare – faringită

reacţie autoimună mediată de anticorpi,

◦ indusă de infecţia streptococică, Ac cross-reactanţi
◦ similitudine antigenică dintre elementele streptococilor de grup A
cu
 glicoproteinele valvelor cardiace
 componente ale celulelor miocardice
Tablou clinic
Copil, adolescent,
◦ antecedente de angina streptococica (7-14
zile),
◦ scarlatina (21 de zile)

tablouinfecţios
manifestări clinice specifice
Anamneza
•Faringita
•70% dintre adulţii sau copiii mari
•20% dintre copiii mici.
•cel mai frecvent
•angină banală, eritematoasă sau eritemato-pultacee,
însoţită de febră şi disfagie, a căror intensitate este
deosebit de variabilă.
•Fenomenele locale cedează prompt la antibiotice
•Angina se remite ca manifestare clinică în câteva
zile,
•streptococul persistă timp îndelungat (stare de purtător).
Debut
•Tipicacut
•prima manifestare – artrita

•Poatedebuta
•cu oricare dintre manifestările sale
viscerale (cardita, coreea)
•niciodată cu cele cutanate.
 Forme de debut

• Poliarticular febril
• poliartralgii fugace, însoţite de febră, uşoară limitare
funcţională,

• Cardiac
• dureri precordiale, palpitaţii şi tahicardie,
• fenomene de insuficienţă cardiacă
• dispnee,
• Hepatalgie,
• edem
Forme de debut
•Cerebral
•Coree
•Hipertensiune intracranienă (cefalee, vărsătură de tip
central etc)
•Digestiv
•dureri abdominale -urgenţă chirurgicală

•Febril
•ascensiune termică moderată
•astenie,
•inapetenţă,
•alterarea stării generale.
 Perioada de stare
perioada de dezvoltare definitivă a
multiplelor manifestări ale bolii

tabloul clinic al RAA

◦ Manifestări generale, nespecifice

◦ Manifestari specifice
 Artrita
 Cardita
 Manifestări cerebrale,
 Manifestări cutanate
Sindrom infecţios/nespecific
Febră,
Artralgii,
Epistaxis,
Durere abdominală,
Stare generală influenţată,
Inapetenţă.
Semne generale - febra

cel mai constant întâlnit

prezent de la debut
patru tipuri de curbe febrile
◦ febra neregulată,
◦ subfebrilităţile prelungite,
◦ subfebrilităţile punctate de ascensiuni
periodice, care se succed cu neregularitate,
◦ hiperpirexia
 Semne generale

Tahicardie regulată
◦ 100-120/minut,
◦ Uneori - discrepanţă faţă de valorile
termice.
◦ Persistenţa tahicardiei după defervescenţa
spontană/terapeutică
 Evolutția procesului inflamator
 Semne generale

Transpiraţii profuze
◦ formele predominant articulare ale RAA
◦ relaţie directă cu gravitatea artritei.

Scăderea în greutate
◦ mai frecventă la copii
◦ evolutivitatea bolii reumatismale.
Manifestări clinice specifice
Poliartrita

Cardita

Noduli subcutanaţi

Eritem marginat

Choree minor
 Artrita
Manifestărilearticulare
cele mai evidente şi mai constante pe plan
clinic

Mai frecventă şi mai severă la adolescenţi şi la

adulţii tineri

Mult mai discretă la copiii mici

cardita este pe primul plan
 Artrita
75% din pacienţi
Poliartrită acută
◦ Tumefacţie
◦ Roşeaţă
◦ Căldură locală
◦ Durere
◦ Impotenţă funcţională
Migratorie
◦ Trecerea de la o articulaţie la alta este însoţită de
ascensiuni febrile
Fugace
 Artrita

Articulaţii mari şi mijlocii

◦ glezne, pumni, genunchi, coate, articulaţii
radio-carpiene
◦ ocazional cele mici
◦ aproape niciodată articulaţiile centurilor
(umeri, coxo-femurale).
Celpuţin două articulaţii
Cedează în 7 zile
 Artrita

Vindecare în 3-4 săpt

Nu lasă sechele

După atacuri multiple de artrită
devierea ulnară reductibilă a degetelor
(reumatismul Jaccoud).
 Artrita
 atipii ale tabloului clinic articular
Absenţa artritei (forma abarticulară de
RAA),
mai frecvent întâlnită la copii,
poliartralgii, fără semne inflamatorii
locale,
forme monoarticulare/pauciarticulare,
mai frecvente la adult,
Artrita

 atipii ale tabloului clinic articular

interesarea articulaţiilor mici ale mâinilor
şi picioarelor,
Frecvent concomitent cu artrita articulaţiilor
mari,
localizări de excepţie
articulaţii temporo-mandibulare, sterno-
claviculare, crico-aritenoidiene,posterioare
interapofizare vertebrale.
 Cardita reumatismală
frecvenţă, gravitate şi consecinţele îndepărtate,
◦ determinările cardiace din cursul RAA
 preocuparea principală a clinicianului
Cardita
◦ afectarea celor trei tunici ale inimii în cadrul procesului
inflamator
◦ frecvenţa -diferit apreciată în funcţie de criteriile (clinice,
electrocardiografice, imunologice)
◦ riscul sechelelor valvulare
 important la copil şi adolescent,
 minim la adult, în special după 24 ani.
 Cardita reumatismală
45-50% din cazuri

◦ Pericard - pericardită,

◦ Miocard – miocardită,

◦ Endocard – valvulită,

◦ Toate structurile - pancardită

Cardita reumatismală
Pericardita

◦ 5- 13% dintre bolnavi

◦ Dureri precordiale,
 iradiere spre baza gâtului,
 accentuate de inspir, tuse,
 calmate de anteflexie

◦ Frecătură pericardică
 Cardita reumatismală
Miocardita - manifestare aproape obligatorie a
carditei reumatismale

◦ Tahicardie sinusală -100-120/min,

 disproporţionată cu temperatura

◦ Aritmii,

◦ Cardiomegalie,

◦ Insuficienţă cardiacă
 Cardita reumatismală

Endocardită

◦ Zgomote asurzite,
◦ Sufluri,
◦ Zgomot 3 de galop,
endocardita reumatismală

suspicionată în următoarele situații:

◦ apariţia unor sufluri cardiace noi,

◦ modificarea calităţii suflurilor preexistente

◦ modificarea zgomotelor cardiace.

Endocardita reumatismală
.
sufluri semnificative:
 suflul sistolic apical de regurgitare
mitrală,
 suflul mezo-diastolic Carey-
Coombs,
 suflul diastolic de regurgitare
aortică.
 Endocardita reumatismală
.
Suflul sistolic apical
◦ Cel mai frecvent - 90% din cazuri
◦ gradul 2-3,
◦ holosistolic,
◦ de ţâşnitură de vapori,
◦ tonalitate ridicată,
◦ propagare spre axilă
 Endocardita reumatismală
.
Suflul sistolic apical
◦ dilatarea orificiului mitral
 unul dintre semnele miocarditei şi edemului
valvulei mitrale
◦ nu poate fi diferenţiat pe baze stetacustice de
suflul unei insuficienţe mitrale anterioare
◦ diferenţierea de suflurile accidentale
 febră, tahicardie şi anemie,
 durată, intensitate şi evoluţie.
 Endocardita reumatismală
.
Suflul mezodiastolic apical (Carey-
Coombs)
◦ începe cu Z II şi se termină distinct înaintea Z I
următor
◦ nu este patognomonic
 cardiotireoză,
 anemii severe,
 stenoza mitrală constituită,
 condiţiile creşterii vitezei de trecere a sângelui prin
orificiul mitral.
 Endocardita reumatismală

Suflul mezodiastolic apical (Carey-Coombs)

◦ stenoză mitrală relativă - dilatarea ventriculului
stâng
◦ durează câteva zile/săptămâni.
◦ diferenţiere - stenoza mitrală organică preexistentă.
 freamătul şi uruitura diastolică,
 accentuarea presistolică a suflului
 cracmentul de deschidere al mitralei.
 Endocardita reumatismală
.
Suflul diastolic aortic
◦ descrescător,
◦ tonalitate înaltă,
◦ se aude mai bine mezosternal, focarul Erb,
◦ nelegat de zgomotul II,
◦ închidere incompletă a valvulelor sigmoide (edem,
dilatarea inelului valvular, inflamaţie)
 Endocardita reumatismală
Diagnostic
apariţia/modificarea unui suflu cardiac organic.
sufluri semnificative:
 suflul sistolic apical de regurgitare mitrală,
 suflul mezo-diastolic Carey-Coombs,
 suflul diastolic de regurgitare aortică.

cordului(Rx şi/sau eco)

semne de insuficienţă cardiacă congestivă
Oricaredintre aceste sufluri,
poate să dispară sub tratament,
remisiunea endocarditei,

poate evolua în timp,

valvulopatii sechelare: IM, SM, IA
 Nodulii subcutanaţi
5-20%
în general la câteva săptămâni de la debutul
bolii
 dimensiuni reduse (0,5-2 cm),
 nedureroşi,
 neaderenţi, elastici,
 pe suprafeţele de extensie ale articulaţiilor:
◦ tendoanele extensorilor,
◦ articulaţia pumnului, cotului, genunchiului,
◦ pe marginea rotulei,
◦ la nivelul scapulei şi a proceselor spinoase vertebrale

 semnificaţie: cardită reumatismală severă sau medie

Eritemul marginat
 <10% dar caracteristic ( nu
patognomonic)
 erupţie maculară eritematoasă cu
centru decolorat, margini rotunde
 iniţial macule/papule de 1-3 mm,
care cresc rapid în suprafaţă,
 evoluează în interval de câteva
ore,
◦ apare şi dispare „tot atât de repede ca
şi colacii de fum“,
 tendinţa de a se repeta pe zonele
anterior interesate.
Eritemul marginat
nepruriginos,

poate fi accentuat/evidenţiat -
căldură locală

localizare:
◦ zona proximală a extremităţilor,
trunchi
◦ niciodata la față

semnificaţie: cardita reumatismală

 Chorea minor (Sydenham)

15%, F/B – 2/1

copii 9-12 ani

perioadă de latenţă mare

◦ câteva luni de la infecţia
streptococică.

afectarea SNC
Chorea minor (Sydenham)
tabloul clinic se instalează treptat
◦ mişcări involuntare,
◦ scăderea forţei musculare,
 Imposibilitatea menținerii posturii
◦ labilitate emoţională
 agitaţie,
 crize de plâns,
 comportament neadecvat,
 agresivitate. .

se amplifică în condiţii de efort, stres, oboseală,

dispare în somn,
 Chorea minor (Sydenham)
clinic
◦ iniţial - nervozitate, mers greoi, împiedicat;
◦ hiperkinezie, mişcări spasmodice, involuntare,
necoordonate, haotice ale membrelor, devin
deosebit de violente, instabilitate psihoafectivă,
◦ musculatura feţei - cea mai afectată
 grimase musculare tipice.

caracterautolimitat,
se vindecă fără sechele în 1 – 3 luni.
Dignostic diferențial
Poliartrita reumatoidă
◦ Debut mai lent,
◦ articulaţiile mici
 simetrică
 redoarea matinală
Endocardita bacteriană subacută
◦ febra şi poliartralgii, prezente la un valvular,
◦ Manifestări cutanate, splenomegalia, hematuria
microscopică, hemoculturile pozitive
Dignostic diferențial
Poliartritele infecţioase,
◦ articulaţiilor mari
◦ debutează după o infecţie premergătoare
cunoscută,
Artrita reactivă post-streptococică
◦ inflamaţie articulară persistentă,
◦ membrele inferioare şi pumnul,
◦ durează mai mult în timp,
◦ nu este însoţită de cardită
Investigaţii paraclinice
Nu există nici un test de laborator specific

Investigaţii
Laborator
Sindrom inflamator
Exudat faringian
ASLO
ECG
Rg toracică
Ecocardiografie
Investigaţii paraclinice
Teste de laborator
Reactanţi de fază acută:
◦ ↑proteina C reactivă,
◦ ↑VSH

alte teste
◦ anemie normocromă, normocitară,
◦ fibrinogen >500 mg/dL,
◦ leucocitoză moderată -9.000-10.000/mm3,
◦ hiper alfa-globulinemie.
 Investigaţii paraclinice
 izolarea
streptococului de grup A din cultura
faringiană
sensibilitate test 25-40%,

frecvent negativ

pozitive doar în perioada

anginoasă/postanginoasă precoce.
 Investigaţii paraclinice
detectarea anticorpilor antistreptococici
◦ Exclude starea de purtător

◦ ASLO (sensibilitatea testului 80%)

 valori patologice: adulţi >240 U Todd; copii >320 U Todd
 cresc la 14 zile, maxim între S 4-6, revin la normal după 6
luni
 se corelează pozitiv cu formele severe de afectare cardiacă şi
articulară,

◦ antideoxyribonuclease B (anti-DNAse B),

◦ antistreptokinase,
◦ antihyaluronidase,
◦ anti-DNAase (anti-DNPase)
 Investigaţii paraclinice
Electrocardiograma
◦ Tahicardie sinusală,
 P sinusal
 Frecvenţă regulată 100-140/min
 T-P scurt
 PQ normal, constant
 P-P, R-R – regulate
 Investigaţii paraclinice
Electrocardiograma
◦ Bloc AV grad I,
 Ritm sinusal
 interval PR prelungit
 Fiecare P urmat de QRS
 Investigaţii paraclinice
Electrocardiograma

◦ BAV grad II, III - se remit o dată cu evoluţia bolii,

◦ Pericardită acută
 supradenivelare ST în DII, DIII, aVF,V4-V6,
Investigaţii paraclinice
Electrocardiograma
◦ Dilatarea AS
 fibrilaţie/flutter atrial.
 Absenţa P, înlocuite de unde f
 Oscilaţii rapide, neregulate (amplitudine şi morfologie)
 400-700/min
 V1
 QRS cu frecvenţă şi morfologie neregulată
 Fa cu ritm lent
 Fa cu ritm rapid – 150/min
 Investigaţii paraclinice
Ecocardiografia
◦ pancardita reumatismală

Rg torace
◦ elemente de insuficienţă
cardiacă
 cardiomegalie,
 stază pulmonară .
 CRITERII DE DIAGNOSTIC
Criterii majore Criterii minore
Cardita Febra

Poliartrita migratorie Artralgie

Coree Sydenham Creştere reactanţi de faza acută

Noduli subcutanaţi Alungirea intervalului PR pe EKG

Eritem marginat
2M/1M şi 2m+
dovezi - infecţie recentă cu streptococ grup A
↑ASLO
Exudat faringian
Scarlatină recentă
Evoluţie, prognostic
vindecare
◦ 6-12 săptămâni

procesul de vindecare
◦ îngroşări fibroase şi aderente → complicaţii
valvulare grave,
◦ valva cel mai frecvent implicată - mitrala,
urmată de cea aortică.
 Evoluţie, prognostic

al cardiopatiilor pe care le determină.

5% din cazuri boala persistă peste 6 luni,
ani:
◦ cardita reumatismală cronică = insuficienţă
cardiacă cronică;
◦ prognostic rezervat

 recurenţele reumatismale
◦ în primii 5 ani
◦ riscul de cardită şi severitatea afectării cardiace
cresc cu fiecare nou episod.
 ENDOCARDITELE
Endocarditele - boli inflamatorii evolutive ale
endocardului, afectand in principal endocardul valvular.
Endocardite
Bacteriene
Nebacteriene
Reumatismale
Endocardita trombozantă simplă -afecţiuni
caşectizante cronice (cancer, tuberculoză, leucemii)
ulceraţii şi vegetaţii ale endocardului şi embolii in
sistemul marii circulaţii.
Endocardite infecțioase

inflamaţia valvelor, endocardului sau a

endoteliului vascular determinată de
bacterii, virusuri sau fungi

secundar unei infecţii septicemice cu o

altă poartă de intrare
 Epidemiologie
afecţiune severă, cu morbiditate ridicată.

Creşterea incidenţei din ultimii ani

◦ creşterea ratei de supravieţuire a copiilor cu MCC
◦ utilizarea pe termen lung:
 a cateterelor venoase centrale,
 a cateterelor intracardiace,
 a p.e.v. pentru administrarea medicamentelor,
◦ utilizarea de material prostetic şi a valvelor.
◦ deficite imunologice (la copiii fără malformaţii de cord),
◦ RAA.
59
 Etiologia
streptococul viridans (50% din cazuri),
stafilococ (30%),
fungi (10%).
Endocardite cu hemoculturi negative = 10% din
cazuri.

Poarta de intrare :
– focare dentare, extracţiilor dentare;
– infecţii în sfera ORL sau amigdalectomie;
– infecţii cutanate : impetigo, panariţiu, eritem
fesier suprainfectat;
– infecţii postoperatorii
– după manevre de reanimare prelungită.
60
Patogenia

 Frecventatunci când suprafaţa valvulară sau a

comunicării anormale şi-a pierdut integritatea;

 curgerea sanguină turbulentă  leziuni în pereţii cordului

cu apariţia unor depozite de fibrină, hematii, leucocite –
vegetații
 bacteriile circulante - prinse la nivelul acestor trombi 
dezvoltă colonii greu accesibile mecanismelor de
fagocitoză
 desprinderea vegetaţiilor ulceraţii, perforaţii, cu
accentuarea deformărilor valvulare
Mecanisme fiziopatologice
 Distrucţia valvelor sau vaselor:
 insuficienţa valvulară, miocardită, fistule,
microabcese miocardice
 Metastaze septice la distanţă de la articulaţii, oase,
viscere
 Embolii în circulaţia sistemică şi pulmonară prin
mobilizarea vegetaţiilor
 infarcte cerebrale, pulmonare, renale, coronare
 Formarea de complexe imune
 manifestări cutanate, vasculite, glomerulonefrite,
artrite,etc.
important - raportul dintre virulenţa
germenilor şi puterea de apărare a
organismului
puterea de apărare scăzută – germenii foarte
virulenţi
endocardita malignă

puterea de apărare ale organismului bună -

virulenţa germenilor scăzută
endocarditele abacteriene,

forţele de apărare şi virulenţă sunt in echilibru

endocardita lentă.
 Clasificare
După debut, aspect clinic şi evoluţie:
 Acute
◦ evoluţie rapidă,
◦ patogenic primitivă,
◦ grefa septică se constituie pe un endocard anterior normal.
 Subacute
◦ evoluţie indelungată,
◦ patogenic secundară,
◦ endocard anterior lezat (valvulopatie dobandită sau
congenitală)
 Endocardita bacteriană acută

endocardită malignă acută

Germeni diverşi:
◦ stafilococ in 2/3 din cazuri
◦ bacilii gramnegativi (colibacil, proteu, piocianic, salmonele)
Focar de infecţie:
▪ cutanat, osos, genital
Cord (endocard) normal
Mai frecventă la vârstnici, consumatori de
droguri
 EBA
Inflamaţia ulcero-vegetantă a endocardului
ulceraţii mutilante, ireversibile, ale
valvelor.
EBA produsă de stafilococ auriu – abces al valvei aortice extins
spre miocard
Simptome
Tabloul clinic
◦ dominat de starea septică dramatică
◦ embolii periferice,
◦ atingerea cordului manifestată discret.

75% din cazuri – tratament ineficient

Sfarşitul este letal in 1 - 3 săptămani.
Rar - insuficienţă cardiacă gravă, risc
embolic
Simptome
Febră
Frison
Stare
septicemică gravă
Embolii septice
◦ cerebrale, viscerale, periferice

Ascultaţia cordului:
 Sufluri
în diferite focare
 Se modifică de la un examen la altul
 Endocardita bacteriană subacută
(lentă)

Streptococul viridans

Focar dentar sau amigdalian

Cord cu o valvulopatie preexistentă

Simptome

Debut – insidios: astenie, anorexie, febră moderată

(Tº din 3 în 3 ore!!!)

Semne extracardiace
Semne cardiace
Semne generale
•febră neregulată,
•frisoane,
•transpiraţii,
•astenie marcată,
•anorexie,
•pierdere in greutate,
•splină moderat mărită şi dureroasă,
•dureri musculare şi articulare;
 Semne extracardiace

manifestări cutanate:
paliditate de un galben-murdar, cafea cu
lapte
peteşii,
erupţii hemoragice pe membre,
 Semne extracardiace

Noduli cutanaţi Osler

◦ Pulpa degete, lobul urechii
◦ Dureroşi, calzi
◦ Roşu violacei
◦ Mici, câţiva mm
◦ În pusee
Semne extracardiace
Hipocratism digital

Hemoragii subunghiale
Semne extracardiace
Leziuni Janeway
◦ Macule/echimoze nedureroase
◦ Palme/plante
 Semne extracardiace

Peteşii
conjunctivale

Pete Roth
◦ Hemoragii retiniene
cu centrul alb
Semne extracardiace
Splenomegalie
Hepatomegalie – rar
Embolii arteriale
◦ Periferice
◦ Cerebrale
◦ Splenice
◦ Renale
Glomerulonefrită
Semne extracardiace
semne de embolii periferice
◦ arterele membrelor
 durere,
 paloare,
 hipotermie
 dispariţia pulsului,
◦ arterele cerebrale
 hemiplegie,
◦ artera pulmonară
 infarct pulmonar
Semne extracardiace

Splenomegalie – 1/3 cazuri

Hepatomegalie – rară
Manifestări renale:
◦ hematurie,
◦ albuminurie,
◦ cilindrurie (GN difuză sau în focar)
 Semne cardiace

Suflurile valvulopatiei de bază se modifică

Se adaugă sufluri noi

 Examene paraclinice

VSH accelerată
Anemie
Proteinograma: gama-globuline ↑
Ex de urină:
▪ Hematurie
▪ Albuminurie moderată
▪ Cilindrurie
Examene paraclinice
Hemocultura

Pozitivă la ¾ dintre bolnavi

Tehnica:

▪ Prelevare de sg înainte de începerea antibioterapiei

▪ Recoltarea la începutul creşterii febrei
▪ Cel puţin 6 hemoculturi!
Ecocardiografia
Vegetaţii
mai mari de 3
mm -› 60-80% din cz
Diagnostic
•febra de origine neprecizata >7zile la un valvular
• asocierea
1. leziune valvulara
2. splenomegalie
3. febra
4. anemie
5. hematurie

• germeni implicati (izolati/neidentificati): Streptococ

viridans, Stafilococ, Haemofillus, germeni gram-,
fungi, Coxiella, Chlamidia
 Diagnostic diferenţial al
endocarditelor
Reumatismală - În cursul unui -Poliartrită (sau -↑ ASLO, Fg
puseu de RAA alt c. major -Leucocitoză
RAA)
-VSH ↑
-Febră
-Zg. cardiace , -PQ prelungit
sufluri
Bacteriană - Septicemie -Febră mare -Leucocitoză
acută (bacteriemie) -› -St gen alterată -VSH ↑
însămânţarea -Embolii septice -Hemoculturi
endocard
-Suflu absent pozitive
valvular anterior
indemn înainte

Bacteriană - Septicemie -› -Febră moderată -Hematurie

subacută însămânţarea -Paloare -Hemoculturi
endocard -Splenomegalie pozitive
valvular deja
afectat -Suflu preexist
 Care dintre următoarele caractere nu
sunt specifice artritei din RAA:

1. este migratorie
2. este fugace
3. afectează de obicei articulaţiile mici
4. se vindecă fără sechele
5. este nedureroasa
Care dintre următoarele caractere nu
sunt specifice artritei din RAA:

1. este migratorie
2. este fugace
3. afectează de obicei articulaţiile mici
4. se vindecă fără sechele
5. este nedureroasa
Din criteriile majore pentru diagnosticul
RAA, nu face parte:

1. cardita
2. artralgia
3. coreea
4. febra
5. eritemul marginat
Din criteriile majore pentru diagnosticul
RAA, nu face parte:

1. cardita
2. artralgia
3. coreea
4. febra
5. eritemul marginat
Care dintre următoarele semne apar în
endocardita bacteriană subacută:
1. noduli Osler
2. eritemul marginat
3. hemoragiile subunghiale
4. splenomegalia
5. hematuria
 Care dintre următoarele semne apar în
endocardita bacteriană subacută:
1. noduli Osler
2. eritemul marginat
3. hemoragiile subunghiale
4. splenomegalia
5. hematuria
Endocardita din RAA poate fi
suspicionată în următoarele
împrejurări:
1. apariţia unor sufluri cardiace noi,
2. dispnee
3. modificarea calităţii suflurilor
preexistente
4. dureri precordiale
5. modificarea zgomotelor cardiace.
Endocardita din RAA poate fi
suspicionată în următoarele
împrejurări:
1. apariţia unor sufluri cardiace noi,
2. dispnee
3. modificarea calităţii suflurilor
preexistente
4. dureri precordiale
5. modificarea zgomotelor cardiace.
Suflul sistolic apical din RAA are
următoarele caractere
1. este cel mai frecvent întâlnit
2. este de grad înalt
3. mezosistolic,
4. este dat de reducerea orificiului mitral,
5. propagare la baza gâtului
Suflul sistolic apical din RAA are
următoarele caractere
1. este cel mai frecvent întâlnit
2. este de grad înalt
3. mezosistolic,
4. este dat de reducerea orificiului
mitral,
5. propagare la baza gâtului
 Eritemul marginat din RAA are
următoarele caractere

1. nepruriginos,
2. poate fi evidenţiat la căldură locală
3. localizare predilectă la nivelul feței
4. se vindecă cu sechele
5. semnifică prezența carditei
reumatismale
 Eritemul marginat din RAA are
următoarele caractere

1. nepruriginos,
2. poate fi evidenţiat la căldură locală
3. localizare predilectă la nivelul feței
4. se vindecă cu sechele
5. semnifică prezența carditei
reumatismale
Care dintre următoarele afirmații
despre choreea din RAA sunt
adevărate

1. Apare la concomitent cu artrita

2. Semnifică afectare nervoasă
3. Este mai frecventă la fete
4. Se vindecă fără sechele
5. Mișcările involuntare se accentuează în
somn
Care dintre următoarele afirmații
despre choreea din RAA sunt
adevărate

1. Apare la concomitent cu artrita

2. Semnifică afectare nervoasă
3. Este mai frecventă la fete
4. Se vindecă fără sechele
5. Mișcările involuntare se accentuează în
somn