Sindroamele de

afectare a
endocardului

SINDROMUL ENDOCARDIC
ETIOLOGIA BOLILOR ENDOCARDULUI
Infecioasa
Inflamatorie
Displazica, boli congenitale sau degenerative
Traumatica, prin ruptura valvelor sau desinseriilor inelului
valvular
Ischemica-necrotica, post IMA
Funcionala, secundare dilatrilor camerale i n
insuficiena cardiac congestiv; acestea pot fi reversibile.

Endocarditele

Bolile inflamatorii ale

endocardului

Endocarditele - clasificare
Neinfectioase
A. Endocardita reumatismala.
B. Endocardita verucoasa.
C. Endocardita non-bacteriana
trombotica.
Infectioase
A.Endocardita bacteriana acuta

Endocardita
reumatismala

PATOGENIE
Streptococul beta-hemolitic de grup A
faringian faringita
Dupa 2-4 saptamani se formeaza Ac
antistreptococici
Unii Ac antistreptococici au similitudine
antigenica cu unele structuri cardiace si
extracardiace pe care le ataca
Apar astfel manifestarile tardive ale RAA

Afectare faringiana

Angina
streptococica

2-4 saptamani
= anticorpi

Reactie incrucisata cu
structuri cardiace

Vegetatii

Corpi Aschoff

Pericardita

Cardita reumatismala
Apare n cadrul reumatismului articular acut i
este o pancardit -cuprinde toate structurile
morfologice ale inimii pe langa endocard,
miocardul si pericardul =(boala linge articulaiile
i muc inima)
Prin endocardita reumatismala se intelege
procesul inflamator de la nivelul endocardului (de
regula valvular), care insoteste atacul de RAA

Clinica RAA
Poliartrita acuta (instalata la aproximativ doua saptamani dupa o
angina acuta)

CLINIC
Febra
fenomene inflamatorii articulare asimetrice, fugace si
migratorii - durere, roseata, tumefiere, caldura
locala,impotenta functionala articulatiile mari si mijlocii
Coree- miscari anormale, dans Sydenhem
Pete rosii circulare cutanate = eritem marginat Maynet
Noduli subcutanati
Semne clinice cardiace: zgomotele cardiace devin mai
asurzite, apoi apar suflurile (indeosebi sistolice

RAA
PARACLINIC:
Sdr inflamator VSH accelerata, leucocitoza,
cresterea proteinei C reactive, a fibrinogenului
Prezenta streptococului beta-hemolitic in
exudatul faringian, cresterea marketilor imuni
legati de strptocul beta-hemolitic

Semne ECG: prelungirea intervalului P-Q

Markerii infectiei streptococice

1. Titrul ASLO (antistreptolizina O)
1. Este crescut in 80% din cazurile de RAA
2. Valoarea peste 333uTodd la copil sau peste 250uTodd
la adult = crestere seminificativa
2. Titrul antideoxiribonucleazei B :
240 uTodd la copil
120 u Todd la adult

Un test = dg 80-85%
3 teste = dg 95-100%

3 Testul steptozim detecteaza Ac impotriva a 5 Ag

streptococice -streptolizina O, streptokinaza,
hialuronidaza, dezoxiribonucleaza B si
nicotinadenindinucleotidaza

Ecografic

Lichid pericardic - eventual

Scaderea contractilitatii
ventriculare
Regurgitare aortica sau mitrala

Criteriile lui Jones pentru

diagnosticul reumatismului
articular acut
I) Criterii majore :

artrita
cardita
coreea minor Sydenham
eritemul marginat Maynet
noduli subcutanai
II) Criterii minore :
Clinice : febra, artralgii
Laborator : VSH crescut, proteina C reactiv prezent,
intervalul PR > 0.21s pe EKG (bloc atrioventricular grad 1)

Diagnosticul pozitiv 2 criterii majore sau 1 criteriu major

i 2 minore, cu titrul ASLO > 300 U.I.

Endocardita reumatismala
Se caracterizeaz printr-o valvulit
verucoas i prin depozite de fibrin pe
peretele posterior al atriului stng (petele
Mac Callum) cu aspect de dini de
pete.

ANATOMIE PATOLOGICA
Caracteristica anatomo-patologica = corpii
Aschoff secundari reactiei Ag-Ac
Centru necrotic inconjurat de histiocite mono
sau polinucleate si limfocite activate

Corpi Aschof

Anatomo-patologic
Macroscopic, vegetaiile valvulare sunt sterile, verucoase,
aderente, nefriabile, cu localizare pe marginile libere i
comisurile valvulare ale valvelor mitral i aortic (ducnd la
stenoz mitral sau aortic).
Microscopic vegetaiile sunt alctuite din fibrin, limfocite,
macrofage i plachete; ele apar n urma unei reacii de
hipersensibilitate de tip II prin mimetism antigenic (structuri
sarcolemale similare antigenului M streptococic). Se pot calcifica
Vegetatiile verucoase cronice determina sudura comisurilor
valvulare, fibroza cu retractia si micsorarea cordajelor
tendinoase, care dau in ansamblu un aspect in palnie, iar
valva mitrala are aspect de gura de peste (fish-mouth)

Stenoza mitrala cu sudura comisurilor

Vegetatii
reumatismale

Cardita
Cea mai grava consecinta a RAA
Responsabila de morbiditate si mortalitate
Apare la 50% dintre pacienti
In faza acuta
Tahicardie fera relatie cu febra
Sufluri cardiace
Cu sau fara demonstrarea afectatii endocardului sau
miocardului

Cardita reumatismala morfopatologie

Cuprinde valvele si endocardul
Leziunile inflamatorii valvulare marginale = veruci
(fibrina + celule sanguine)
Valve afectate = mitrala , aorta, rar cordul drept
La vindecarea inflamatiei verucile dispar si apare
tesut fibros retractil
Un nou puseu de RAA = noi veruci valvulare, murale,
pe cordaje = boala valvulara progresiva

Cardita reumatismala
Afectarea valvulara poate fi izolata sau combinata
mitrala+aortica
Insuficienta valvulara in faza acuta sau cronica
Regurgitare mitrala murmur holosistolic iradiind in axila
Regurgitarea semnificativa se poate asocia cu stenoza
mitrala functionala
Insuficienta aortica murmur diastolic laterosternal stg
cranaial, descrescendo

Cardita cardiomegalie+insuficienta cardiaca

Poate exista miocardita si pericardita fara endocardita
Stenoza valvulara apare la mai multi ani decade de la
debutul RAA

Stenoza aortica valvulara

Diagnosticul diferential al
carditei reumatismale
Miocardita virala
Endocardita infectioasa
Pericardita virala
Boli cardiace congenitale
Prolapsul de valva mitrala
Sufluri cardiace inocente

Endocardita nonbacteriana trombotica

Endocardita
nonbacteriana trombotica
Depozite fibrinoplachetare pe ariile de endocard
microtraumatizat perivalvular
Endoteliul normal rel rezistent la infectie
ENBT initiata de leziune endoteliala si stare
protrombotica (asociata 50% cu malignitati)
Leziunea endoteliala de jet (ef Venturi)
Localizare de obicei aortica

Clinica endocarditei
nonbacteriene trombotice
De obicei asimptomatica- descoperire ecografica
Uneori manifesta daca afectarea
hemodinamica valvulara este semnificativa
insuficienta cardiaca

Endocardita nonbacteriena
trombotica
Reprezinta 5% din totalul endocarditelor
Dg ecocardiografic vegetatii valvulare asociat cu trei
culturi negative, si probele biologice negative
O endocardita bacteriana tratata, si la care starea clinica,
biologica si ecocardiografica se agraveaza, trebuie
suspicionata de a fi de fapt o endocardita nonbacteriana
trombotica
Asocieri morbide ale endocarditei nonbacteriene trombotice
Sdr antifosfolipidic
LES endocardita verucoasa Libman-Sacks
Neoplazii

Crawford

ENDOCARDITA
INFECIOAS

Endocardita infectioasa
definire
Infectie microbiana a endocardului
Vegetatia leziunea specifica- masa
amorfa de plachete si fibrina,
microorganisme, celule inflamatorii
Afectarea valvelor, cordajelor,
endocardului parietal (endocardita),
ductului arterial (endarterita)

Factori implicati in aparitia

endocarditei infectioase
1. Existenta unei valvulopatii/proteze
valvulare/stimulator cardiac cu gradient
presional semnificativ si turbulenta
fluxului sanguin, ce duce la leziuni
endoteliale secundare si formare de
tromb RISC COLONIZARE BACTERIANA !!!
2. Existenta unei porti de intrare a
germenilor
3. Existenta unei bacteriemii

Situatii cardiace cu risc de

EB
Valvulopatii reumatismale
Proteze valvulare, unturi sau conducte sistemico pulmonare
Cardiopatii congenitale (bicuspidia aortica, DSA;
defecte corectate)
CMHO
Prolapsul de vlava mitrala
EI n antecedente
indivizii cu abuz de droguri iv.
Sunturi a-v pentru hemodializa
Sonde si catetere endovasculare

Situatii rare de EI

Canal arterial

Chirurgie
intracardiaca

Comunicatie interatriala
sau interventriculara

Situatii frecvente de EI

Bicuspidia
aortica

Factori de risc
Prolaps de valva mitrala

Factori de risc corpi straini

intracardiaci
Pacemaker

Valve cardiace artificiale

Endocardita pe cordul drept

Toxicomani
Fara cardiopatie
predispozanta
Stafilococ

Situatii care permit intrarea

agenilor infecioi = poarta
de intrare:
manevre stomatologice -34%
amigdalectomia, adenoidectomia
intervenii chirurgicale pe cile respiratorii, ORL
(bronhoscopia) 6%
intervenii chirurgicale pe tractul digestiv
chirurgia veziculei biliare
intervenii chirurgicale pe tractul urinar 7.5%
incizie i drenaj la nivelul unui esut infectat
natere normal complicat cu infecie,
histerectomie transvaginal
Cutanata 15%
Digestiva
Hemodializa, cateterisme, endoscopie digestiva,
circulatie extracorporeala

Germeni implicati in
endocardita infectioasa
Streptococcus viridans 50-60%
Staphyloccus aureus 20%
Alti germeni, enterococi

Culturi pozitive
85- 90%

Fungi si HACEK (Haemophilus, Actinobacillus,

Cardiobacterium, Eikenella, Kingella)
Germeni gram negativi: Salmonela, E.coli, Citobacter,
Klebsiella- Enterobacter, Serratia marcescens, Proteus
Endocardita infectioasa cu culturi negative 10%

EI culturi negative, cauze

din cauza tratamentului antibiotic efectuat aceeasi

germeni ca mai sus streptococi si CNS

Din cauze mediilor de cultura inadecvate

Din cauza recoltarii/prelucrarii inadecvate

Culturi frecvent negative HACEK (Haemophilus

parainfluenzae, H aphrophilus, H infuenzae, etc), Brucella
si fungi

Culturi constant negative 5% Coxiella burnetii,

Bartonella, Chlamydia, Tropheryma Whipplei
serologice, culturi celulare, amplificare genica

teste

Epidemiologie: microbiologie
Agents
Percent of cases
Streptococci
60-80
Viridans streptococci
30-40
Enterococci
5-18
Other streptococci
Staphylococci
15-25
Coagulase positive
20-35
Coagulase negative
Gram-negative aerobic bacilli 10-27
Fungi
1-3
Miscellaneous bacteria
1.5-13
Mixed infections
2-4
Culturi negative

<5
1-2
<5-24

Clasificarea topografica a EI
EI in functie de localizarea infectiei si prezenta
sau absenta materialelor intracardiace:
EI pe valva nativa a cordului stang,
EI pe proteze valvulara a cordului stang:
EPV timpurie < doua luni dupa chirurgia valvei,
EPV tardiva > doua luni dupa chirurgia valvei,
EI pe cord drept
EI legate de dispozitive intracardiace (stimulator
cardiac sau defibrilator cardiac implantabil)

Clasificarea evolutiva
endocardita bacteriana subacuta (endocardita lenta)
Debut isidios, gravitate moderata, rar da metastaze
infectioase
evolutie ndelungata saptamani/luni
patogenic secundara -grefa septica se constituie pe un
endocard anterior lezat (valvulopatie dobndita sau
congenitala);
Germeni streptococci viridans,
enterococci,
staphylococci
Cu exceptia
situatiilor
extreme, ntre
coagulazo-negativi,coccobacilli
gram-negativi
cele doua
forme, nu se mai poate face
astazi o delimitare neta, existnd
endocardita bacteriana
numeroase
forme de trecere,
acuta (endocardita
maligna acuta)
similitudini
si terapeutice.
Debut evident , evolutie
rapida, etiologice
gravitate mare
patogenic primitiva - grefa septica se constituie pe un
endocard anterior normal, distrugeri valvulare, metastaze
septice
Germeni stafilococ auriu

Clasificarea evolutiva a EI
EI activa:
EI cu febra pesistenta si hemoculturi pozitive sau
Morfologie inflamatorie activa gasita la chirurgie sau
Pacient aflat inca sub tratament antibiotic sau
Histopatologie evidenta de EI activa.
Recurenta
Recadere: repetarea episodului de EI cu acelasi
micoorganism < 6 luni de la episodul initial
Reinfectare:
infectie cu microoraganism diferit
Repetarea episodului de EI, cu acelasi
microorganism > 6 luni de la episodul initial

Clasificarea EI
EI in functie de modalitatea de aparitie:
EI legata de ingrijirea pacientului:
Nozocomiala aparuta la un pacient spitalizat > 48 ore
anterior instalarii semnelor si simptomelor de EI,
Non- nozocomiala semne si simptome de EI aparute < 48
ore de la admiterea pacientului care a primit ingrijire
medicale anterioare.
EI comunitara - semne si simptome de EI aparute < 48 ore de
la admiterea pacientului care nu indeplineste criteriile unei
infectii legate de ingrijirea medicala.
EI legata de consumul de droguri intravenoase persoane
care folosesc droguri intravenoase fara alta sursa de infectie.

EI - patogenie
Starea endocardului
Aparitia bacteriemiei tranzitorii
Caracteristicile agentilor patogeni si
mecanismele de aparare ale gazdei

EI patogenie endocardul
Endocardul normal este rezistent la colonizare si infectia cu bacteriile
circulante
Expunerea matricei extracelulare proteice prin leziune de jet,
traumatism local prin dispozitive intracardiace- activeaza factorul tisular
care determina agregare plachetara cu aparitia unui tromb noninfectios
Bacteriemia tranzitorie sau fungemia: aderarea agentilor microbieni
Depunere de fibrina si trombocite creaza un invelis cu rol protector pt
germeni ce impiedica mecanismele de aparare ale organismului
Proliferare bacteriana este rapida
Implicarea altor organe: secundar embolizarii sau proces mediat imun
(ex: glomerulonefrita)
Inflamatia endocardului expresia integrinelor din familia B1 care leaga
fibronectina circulanta (S auriu si alti patogeni au pe suprafata proteine
de adeziune la fibronectina)

Localizarea infectiei
Aortica

Efectul leziunii de jet dicteaza

localizarea infectiei

Mitrala

faa atrial valve AV

Tricuspida(10 %)

faa ventricular valve sigmoide

Proteza valvulara
Stimulator
cardiac(22 %)

EI patogenie aparitia
bacteriemiei
Bacteriemia
Dimensiunea bacteriemiei
Tipul agentului patogen de la poarta de intrare
Situatii in care poate sa apara - se produce si la
mestecat si periajul dentar, este de scurta durata
<10 min, dar frecventa si de intensitate redusa 1100 unitati formatoare de colonii/ml de sange
Defecare!!

EI patogenie- caracteristicile
germenilor
Agentii patogeni (S aureus, Streptococcus spp, Enterococcus spp.)
- determinanti de suprafata pentru adeziune la moleculele
matricei (fibrinogen, fibronectina, proteine plachetare), activeaza
mec procoagulante locale

Gram negativii sunt rezistenti la complement

Rezistenti la proteinele microbicidale plachetare
Bacteriemia persistenta duce la
Stimularea imunitatii celulare si umorale
Productia crescuta de Ig cu
Hipergamaglobulinemie nespecifica, cresterea proteinelor
inflamatorii
Aparitia de complexe imune circulante care se pot depune in MB
glomerulara glomerulonefrita acuta

Fiziopatologie
Evoluia leziunilor cardiace:
efecte distructive locale (intracardiace)
embolizare de material infectat (infarcte, embolii septice)
reacii autoimune tip III- manifestari cutanate
cicatrizri, deformri valvulare

Morfopatologie

Morfologia vegetaiilor:
variat
vegetaii fungice
abcese

Morfopatologie

Morfopatologie

Morfopatologie

Bioprotez nlturat din poziie aortic n EI cu enterococ

Simptomatologie

Tablou clinic

Debut:
EI subacut insidios
EI acut brutal
Poarta de intrare ?

Tablou clinic
ANTECEDENTE
Valvulopatii preexistente
Manevre cu potential infectios= poarta de intrare
ELEMENTE OBIECTIVE
a.semne ale infeciei sistemice
b. semne date de modificri cardiovasculare
c. semne ale reaciei imune a organismului la infecie.

Debutul endocarditei
Debut acut cu febra si insuficienta cardiaca
congestiva

Debut posibil prin complicatii embolice cu AVC,

la pacienti cu febra si sufluri cardiace nou
aparute.
Debut insidios cu simptome nespecifice

Endocardita infectioasa
Manifestari clinice

Simptome
febra = simptom frecvent, lipseste la varste avansate
imunodepresie, boli cronice, microorganisme atipice,
antibioterapie premergatoare diagnosticului
Simptome nespecifice:
Mialgii
Artralgii
Anorexie, scadere podnerala
transpiratii nocturne
simptome abdominale
tulburari de somn

 Manifestari clinice
Anamnestic -leziune cardiaca preexistenta
Semne clinice
suflu cardiac nou aparut sau modificat greu
de apreciat la pacienti necucunoscuti anterior
insuficienta cardiaca =dreapta, stanga sau
globala; acuta sau cronica poate marca evolutia
tipului de EI
splenomegalie (70%)
manifestari cutanate date de embolii sau
fenomene imunologice

Semne periferice-mecanism imunologic sau embolic

hemoragii in aschie: leziuni lineare rosietice in patul unghial
noduli OSLER: noduli subcutanati, durerosi, duri in pulpa
degetelor si eminenta tenara sau hipotenara
leziuni Janeway: macule eritematoase sau hemoragice palmar sau
plantar
pete Roth: hemoragii retiniene cu centru clar
Microemboliile septice din Vasa Vasorum determina anevrisme
arteriale (in special micozele) localizate frecvent la bifurcatie si cu
potential de ruptura in special cerebral. Complicatiile embolice
apar la 65% din cazuri determinand abcese septice sau ischemie
in orice alt organ

Complicatii embolice
Embolii pulmonare -hemoptizii
Embolii renale -hematurie, insuficienta renala
Complicatii tromboembolice cerebrale hemiplegie acut instalata 20%

Localizari secundare15-35%

Tablou clinic

Tablou clinic

Hemoragii retiniene

Tablou clinic

Endocardita infectioasa

Endocardita infectioasa
Manifestari cutanate

Petesii

Endocardita infectioasa
Manifestari cutanate

Petesii bucale

Endocardita infectioasa
Manifestari cutanate

Rash Petesial

www.escardio.org

Caracteristicile EI in functie de
germene
Streptococus viridans
Cauza cea mai comuna
Simptomatologie putin zgomotoasa
Predomina fenomenele embolice

Stafilococul auriu coagulazo-pozitiv

Evolutie acuta, fulminanta
Metastaze septice la distanta, abcese (cerebrale, miocardice)

Stafilococul epidermidis
EI nosocomiala

Investigatii
paraclinice

Examene paraclinice
A.

Probe biologice

Teste de laborator nespecifice (anemie,

leucocitoz, trombocitopenie, trombofilie, VSH,
complexe imune circulante, FR, prot C) ; funcie
renal, funcie hepatic, hematurie

Teste speciale serologice specifice (Coxiella,

Bartonella)

Hemoculturi

HEMOCULTURILE
!!! Criteriu de diagnostic pozitiv
obligatorii la toti pacientii
Recoltare de obicei in varful termic sau frison!!! Bacteriemie
continua hemoculturile nu trebuie obtinute obligatoriu in croset
febril

Minim 3 hemoculturi obtinute intr-un interval de cateva ore - 2 zile

3 hemoculturi in 24 de ore + 2 hemoculturi in urmatoarele 24 de
ore (daca primele sunt negative)

Este important volumul de sange recoltat

Adulti: 10-20 ml sange
Sugari si copii mici: 1-3 ml
Copil mare: 5-7 ml

Hemoculturi
In caz de cantitate limitata de sange: se va utiliza
doar flaconul cu mediu de cultura pt agentii
microbieni aerobi (EI cu anaerobi este rara)
Pacientul critic: 3 hemoculturi separate recoltate
in decurs de 1 ora, apoi se va initia tratamentul
antibiotic empiric
Pacientul stabil: initierea tratamentului se va
temporiza 24-48 ore, timp in care se recolteaza
hemoculturile
90% pozitive in absenta antibioterapiei

HEMOCULTURILE
Hemoculturile prelevate dup un tratament cu

antibiotice de durat pot rmnea negative pe parcurs

de 6 7 zile
HC trebuie efectuate periodic n timpul tratamentului,

HC se negativeaz dup cateva zile de terapie;

HC trebuie efectuate la 2 i 4 sptmni dup

ntreruperea terapiei, fiindc vor detecta marea

majoritate a recurenelor de EI.

Examene paraclinice
ECG

modificari de conducere datorita extersiei

infetiei la miocard ischemie

Examen radiologic pt dg dg emboliilor septice,

semnelor de insuficienta cardiaca, anevrismelor
micotice aortice
Cateterism cardiac i cineangiografie -Nu
Explorri izotopice -Nu
Examen ecocardiografic

Rolul ecografiei in dg endocarditei

bacteriene

Rol
Dg de endocardita
Dg de severitate al disfunctiilor valvulare
Evaluarea comtractilitatii cardiace
Starea pericardului
Transtoracicadg pozitiv al vegetatiilor 60 -75%.
Transesofagiana
Sensibilitate diagnostica mare (>95%)
Dg abceselor
Dg rupturilor de cordaje sau sinus Valsalva,
rupturi sau perforatii de valve,
rupturi paraprotetice

Vegetatii
Valve cardiace
cordaje,
muschi papilari
SIV,
aorta ascendenta

Suspiciunea de diagnostic
Mica - febra+sufuri cardiace fara alte elemente de dg
Mare
Proteze valvulare

Boli cardiace congenitale

Endocardite in antecedente

Sufluri cardiace recente

Insuficienta cardiaca

Factori ecografici cu risc crescut de EI

Vegetatii cardiace mari, mobile,

Insuficienta valvulara

Supozitie de extensie extravalvulara

Disfunctie ventriculara secudnara

Diagnostic

DIAGNOSTIC
Anamneza amanuntita
Examen fizic
Hemoculturi
Ecocardiografie
Alte probe de laborator : anemie VSH , PCR FR
prezent, ex urina: hematurie, proteinurie

CRITERIILE DUKE
Majore infectioase si ecografice
Minore

Endocardita infectioasa diagnostic

-criteriile DUKE majore

Doua hemoculturi separate pozitive cu microrganisme tipice

pt EI (Streptococ viridans, Streptococus bovis, grupul HACEK Haemophilus parainfluenzae, Actinobacillus
actinomycetemcomitans, Cardiobacterium hominis, Eikenella
corrodens, Kinella Kingae), Stafilococ auriu, Enterococ, n
absena unui focar primar.
hemoculturi persistent pozitive pentru microorganisme
compatibile pt endocardita infecioasa: 2 hemoculturi pozitive
din probe de snge recoltate la interval de peste 12 ore, sau 3
sau majoritatea din 4 hemoculturi pozitive, recoltate separat.
hemocultura unic pozitiv pentru Coxiella burnetti sau titru
crescut de anticorpi specifici IgG pentru Coxiella 1:800

Ecocardiografie criterii majore

Mase intracardiace oscilante(localizate pe valvele cardiace sau pe
structurile de susinere, sau n calea jetului regurgitant sau pe
materiale prostetice, n absena unei explicaii anatomice
relative),
Abcese de inel
Dehiscene nou aprute de proteze valvulare sau regurgitri
valvulare nou-aprute (agravarea sau modificarea unui suflu
preexistent este insuficient).

Modificari ecografice cu risc crescut:

vegetatii peste 10mm

regurgitare valvulara severa
Abcese
pseudoanevrisme
perforare sau dehiscenta valvulara

Endocardita infectioasa
Diagnostic: Criterii DUKE minore
Leziuni cardiace predispozante, consum de
droguri iv
Febra, temp peste 38 C
Fenomene vasculare: embolii arteriale majore,infarct
pulmonar septic,anevrisme micotice, hemoragie
intracraniana, hemoragie conjunctivale,leziuni Janeway
Fenomene imunologice:glomerulonefrita,noduli Osler,
pete Roth, factor reumatoid
Evidente microbiologice:hemoculturi pozitive care nu
intrunesc criterii majore
Leziuni ecocardiografice concordante cu EI dar
care nu intrunesc criteriile majore

Endocardita infectioasa
Diagnostic pozitiv EI
2 criterii majore
1 criteriu major + 3 criterii minore
5 criterii minore

Posibil EI
1 criteriu major + 1 criteriu minor
3 criterii minore

CRITERIILE DUKE MODIFICATE

Criterii morfopatologice:
Evidenterea directa a endocarditei prin
examen histopatologic
Evidentiere microscopica a agentului patogen
(coloratia gram) sau culturi pozitive din
specimene obtinute prin chirugie sau autopsie
Criterii clinice:
Majore
Minore

Suspiciune de EI

Orice valvular sau cardiac

congenital care prezint febr
de cauz necunoscut cu
durat mai mare de 7 zile
trebuie serios suspectat de EI.

COMPLICATIILE CARDIACE ALE EI

IC secundar perforatiei valvulare
Tulburari de conducere prin abces de sept interventricular
Ruptura de cordaje, embolii in coronare
Leak perivalvular sau dehiscenta protezei valvulare
Disfunctie ventriculara asociata agravarii insuficientei
valvulare
Fistula, abces cardiac aritmie, bloc atrioventricular
Extensie locala- pericardita purulenta, abces miocardic,
aortic, miocardita
Obstructia valvulare interventie chirurgicala!!!

Complicatiile extracardiace ale EI

Emboli septici cu sau fara infarcte22-50%:
infectii metastatice: osteomielita, pneumonie, abcese la distanta
(rinichi, splina, creier, tesuturi moi)
ischemii/infarct: creier, membre, rinichi, plamani, tract
gastrointestinal
risc crescut: EI fungica vegetatii mari, friabile, endoftalmita
Glomerulonefrita proces mediat imun, insuficienta renala acuta
Anevrisme arteriale micotice (posibil ruptur
Tulburri neurologice ( 30 - 40 % ) meningita, abces cerebral, AVC
prin infarcte embolice
Tulburri musculare, scheletice i cutanate, artralgii, artrite,
spodilodiscite, sacroileite
Tulburri renale (glomerulonefrit difuz sau n focar cu complexe
imune, infarct renal)
Deces

RISC CRSCUT DE COMPLICATII

Proteze valvulare
EI de cord stang
EI cu Staphilococccus aureus, EI fungica
EI in antecedente
Simptomatologie prelungita 3 luni
MCC cianogena
Sunturi sistemico-pulmonare
Raspuns slab la terapia antibiotica

DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL

DIFERENE CLINICE I PARACLINICE NTRE EI

ACUT/SUBACUT
Clinic
Durata iniial a
simptomelor
Etiologie
Semne sistemice

Leziuni cutanate
periferice, necrotice sau
pustulare
Metastaze septice
Paraclinic
Anemie
Leucocitoz
VSH crescut
Factor reumatoid
Hemoculturi
negative

Acut
Ore-zile; internarea n
spital n max. 7 zile de la
debut (media 4 zile).
S. aureus, Ps.
Aeruginosa, pneumococ

Subacut
Debut n sptmniluni

Severe: febr hectic,

prostraie, sindrom septic

Uoare sau
moderate: febr, astenie,
scdere n greutate

Patogen noninvaziv ex. S. viridans

Frecvent

Rar

Frecvent

Rar

Puin obinuit
Frecvent
Variabil
Rar prezent
Rar (model occidental)
20-25% (model auster)

Adesea
Rar
Frecvent
20-40%
10-15% (mod.occ)
Peste 35% (mod. auster)

Diagnosticul diferenial n EI
subacut
toi pacienii cu sindrom
febril de origine necunoscut
reumatismul articular acut;
osteomielit;
tuberculoz;
meningit;
infecii intraabdominale;
salmoneloz;
bruceloz;
glomerulonefrit;
infarct miocardic acut;
accident vascular cerebral;
mixom atrial;
boli ale esutului conjunctiv;
vasculite;
insuficien cardiac;
pericardit.

Diagnostic diferenial
Diagnosticul diferenial n
EI acut
stri septicemice fr
afectare endocardic;
pneumonie;
meningit;
abces cerebral;
accident vascular
cerebral
malarie;
pericardit acut;
coagulare intravascular
diseminat.

Evoluie , prognostic
EI netratat
EI tratat corect
EI recurent:
- recdere
- reinfecie

Factori de pronostic
nefavorabil:
- insuficiena cardiac,
- insuficiena renal,
- EI cu hemoculturi negative,
- EI cu bacili gram-negativi,
- EI fungic,
- EI pe protez valvular,
- dezvoltarea unui abces (miocardic, inel valvular).

Factori de pronostic favorabil:

- vrsta tnr
- diagnostic i tratament precoce
- EI cu streptococ sensibil la penicilin
- EI cu stafilococ aureus, pe valv tricuspid, , la
indivizi tineri cu abuz de droguri intravenos.

PROCEDURES FOR WHICH PROPHYLAXIS

AGAINST ENDOCARDITIS IS CONSIDERED
PROPHYLAXIS RECOMMENDED
PROPHYLAXIS NOT RECOMMENDED
Dental procedures known to induce gingival or Dental procedures not likely to cause bleeding,
mucosal bleeding, including professional
such as adjustment of orthodontic appliances
cleaning and scaling
and simple fillings above the gum line
Tonsillectomy or adenoidectomy
Intraoral injection or local anesthetic
Surgery involving gastrointestinal or upper
Shedding of primary teeth
respiratory mucosa
Tympanostomy tube insertion
Bronchoscopy with rigid bronchoscope Endotracheal tube insertion
Sclerotherapy for esophageal varices Bronchoscopy with flexible bronchoscope, with
Esophageal dilation
or without biopsy
Gallbladder surgery
Cardiac catherization
Cytoscopy, urethral dilation
Gastrointestinal endoscopy, with or without
Uretheral catheterization if urinary infection
biopsy
is present
Cesarean section
Urinary tract surgery, including prostate surgery In the absence of infection: Urethral
Incision and drainage of infected tissue
catheterization, dilation and curettage,
Vaginal hysterectomy
uncomplicated vaginal delivery, therapeutic
Vaginal delivery complicated by infection
abortion, insertion or removal of intrauterine
device, sterilization procedures,
laparoscopy