REUMATISMUL ABARTICULAR

BURSITELE
 Bursele: pungi cu lichid plasate între tendoane, muşchi, ligamente şi oase
 Reduc frecarea între structurile anatomice în timpul mişcărilor
 78 burse pentru fiecare hemicorp
 Bursite - durere spontană sau produsă de mişcare
 Tratament local – infiltraţii cu cortizonice şi lidocaină, mai puţin trat. general cu AINS.

BURSITELE MEMBRULUI INFERIOR

 ŞOLDUL
– Bursita ilioischiatică (“weaver`s bottom”)
– Bursita iliopectinee (de iliopsoas)
– Bursita trohanterică
 GENUNCHIUL
– Bursita prepatelară
– Bursita infrapatelară
– Bursita anserină
– Bursita “no name no fame”
– Bursita semimembranoasă-gastrocnemiană”
 PICIORUL
– Bursita retrocalcaneană (subachiliană)
– Bursita calcaneeană/fasciita plantară
– Bursita achiliană subcutană

BURSITELE MEMBRULUI SUPERIOR

 UMĂRUL
– Bursita subacromială
– Bursita subdeltoidiană
 COTUL
– Bursita olecraniană
 Idiopatică
 Posttraumatică
 Inflamatorie aseptică
 Inflamatorie septică

TENOSINOVITE/TENDINITE
 MÂNA
– Tenosinovita de Quervain
– Tenosinovita flexorilor volari ai mâinii
– Tenosinovita flexorilor degetelor şi a policelui (“degetul în resort”)
– Sindromul de canal carpian
Tenosinovita de Quervain
 Afectează muşchii scurt extensor şi lung abductor ai policelui
 Activităţi repetitive - apucare cu policele concomitent cu mişcarea pumnului
 Poate apărea şi în asociere cu poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică, în sarcină şi post
partum
 Durere ± tumefacţie deasupra stiloidei radiale
 Testul Finkelstein pozitiv
  Tratament – imobilizare pe atelă, AINS, infiltraţii locale cu cortizonice, decompresie
chirurgicală

SINDROMUL DE CANAL CARPIAN

 Cea mai frecventă cauză de parestezii la nivelul mâinilor
 Nervul median inervează:
– muşchii tenari (flexie, opoziţie, abducţie a policelui)
– lumbricalii radiali (extensia degetelor)
– tegumentul părţii radiale a palmei (deget I, II, III şi jumătatea radială a degetului IV).
Tablou clinic
 durere, parestezii (arsuri), anestezie, mai frecvent noaptea şi ameliorate de mişcarea şi
scuturarea mâinii
 flexia degetelor este dureroasă
 abducţia, opoziţia şi flexia policelui pot fi dificile
 Semnul Tinel: percuţia ligamentului transvers al carpului reproduce simptomatologia
(parestezii în teritoriul inervat de median)
 Semnul Phalen: flexia maximală a mâinii pe antebraţ timp de 1 minut reproduce
simptomatologia

 P – pregnancy
 R – rheumatoid arthritis
 A – acromegaly
 G – glucose (DZ)
 M – mechanical
 A – amyloid
 T – thyroid (myxedema)
 I – infection (TBC, fungi)
 C – crystals (gută, pseudogută)

TENOSINOVITE/TENDINITE
 COTUL
– Epicondilita laterală (“tennis elbow”)
 Afectarea scurtului extensor radial al carpului
– Epicondilita medială (“golfer`s elbow”)
 Afectarea flexorului radial al carpului

UMĂRUL
 1. articulaţia glenohumerală: cavitatea glenoidă şi capul humeral reunite printr-o capsulă
subţire, cilindrică;
 2. a doua articulaţie - două planuri:
 plan osteomuscular superficial: acromion şi deltoid
 plan musculotendinos profund: tendoanele mm. supraspinos, subspinos, mic
rotund, subscapular (manşeta rotatorilor) şi tendonul bicepsului anterior.
 UMĂRUL
 Tendinita calotei rotatorilor
 Tendinita calcifiantă
 Ruptura calotei rotatorilor
 Tendinita bicipitală
 Capsulita adezivă (umărul îngheţat)
Tendinita manşetei rotatorilor (impingement syndrome)
 Cea mai frecventă cauză de durere de umăr netraumatică, acută sau cronică
 La tineri - după un episod de instabilitate glenohumerală
 La vârstnici - secundar unor modificări degenerative / bolilor inflamatorii (poliartrita
reumatoidă)

Sindromul de compresie acromială (impingement)

 Inflamaţia şi uzura tendoanelor mm. manşetei rotatorilor (angajarea acromionului, lig.
coracoacromial, procesului coracoid sau articulaţiei acromioclaviculare în manşeta rotatorilor
în timpul mişcării glenohumerale).
 Se asociază frecvent cu bursită subacromială secundară.
 Clinic: durere pe faţa anterolaterală a braţului (regiunea deltoidiană), fie pe marginea
anterioară a acromionului, accentuare la abducţia umărului, mai ales între 60º-120º.
 Tratament: repaus, împachetări calde, ultrasunete, antiinflamatorii nesteroidiene, injectarea de
glucocorticoizi în bursa subacromială.

Ruptura manşetei rotatorilor

 Apare spontan foarte rar.
 Forma acută - la tineri post traumatic (cădere pe umăr în abducţie, hiperabducţia umărului –
ridicarea greutăţilor deasupra capului, fracturi de cap humeral, dislocarea articulaţiei
umărului).
 Forma cronică la vârstnici, la bolnavi cu PR, osteodistrofie renală, după tratamente
cortizonice.
 Ruptura poate fi mică (sub 1 cm), medie (1-3 cm), mare (3-5 cm), masivă (peste 5 cm).
Clinic
 Durere în regiunea deltoidiană accentuată nocturn, cu slăbiciune la abducţia şi rotaţia externă a
umărului, posibil crepitaţii sau chiar defect palpabil.
 Testul “drop-arm”
Tratament
 Intervenţia chirurgicală - la persoane tinere
 Tratament conservator
 repaus
 terapie fizicală
 AINS
 infiltraţii cortizonice în bursa subacromială.

Tendinita bicipitală
 Interesează trecerea tendonului capului lung al bicepsului prin şanţul bicipital.
 Forma primară – rară
 Forma secundară
 instabilitatea glenohumerală la tineri
 patologia manşetei rotatorilor la vârstnici.
Clinic
 Durerea poate fi acută, dar de obicei este cronică, legată de impingement-ul tendonului
bicipital de către acromion. Poate surveni concomitent cu ruptura manşetei rotatorilor.
 Durere în regiunea anterioară a umărului cu iradiere în biceps, sensibilitate localizată la
palparea capătului lung al tendonului în şanţul bicipital.
 Testul Speed: flexia umărului împotrivă rezistenţei cu cotul extins declanşează durere.
 Testul Yergason: supinaţia activă a antebraţului împotriva rezistenţei cu cotul flectat la 90º
declanşează durere.
  Testul Ludington: ridicarea braţelor deasupra capului, întrepătrunderea degetelor şi abducţia
activă a braţelor declaşează durerea.
 Tratament: conservator (repaus, aplicaţii calde, ultrasunete, mobilizare progresivă).
Injectarea locală a cortizonicelor este riscantă (risc de ruptură iatrogenă).

Tendinita calcifiantă
 Depunere de cristale de hidroxiapatită în tendonului muşchiului supraspinos.
 Posibil bursită subacromială secundară ruperii unui depozit.
– faza precalcifiantă (formativă), care poate fi nedureroasă,
– faza calcifiantă, cu durata de luni-ani
– faza rezorbtivă (postcalcifiantă), dureroasă pe măsură ce se produce rezorbţia
cristalelor.
 Tratamentul: AINS, infiltraţii cortizonice, ultrasunete, debridare mecanică artroscopică a
depozitelor calcare

Capsulita adezivă (I)

(pericapsulita umărului, umărul îngheţat)
 Durere şi limitarea mişcărilor active şi pasive în articulaţia glenohumerală secundar prin
modificări fibroadezive ale capsulei articulare, care aderă de gâtul anatomic.
 Este rară înainte de 40 ani
 Femeile sunt mai frecvent afectate
 Volumul cavităţii sinoviale scade de la 30-35 ml la 10 ml, chiar 0,5-3 ml.
 Evoluează în trei faze:
 Faza dureroasă, insidioasă, durere iniţial la mişcare şi ulterior în repaus şi în
timpul nopţii.
 Faza adezivă, după câteva luni, scăderea intensităţii durerii în repaus şi
accentuarea durerii la mişcare. Mobilitatea umărului scade progresiv.
 Faza de rezoluţie, în care predomină limitarea gradului de mişcare.
Clasificare:
 Primară: idiopatică
 Secundară:
 tendinita calcifiantă
 tendinita bicipitală
 artrita glenohumerală
 tumori pulmonare apicale
 TBC
 diabet zaharat
 boli tiroidiene
 dislipidemii ş.a.
Tratament
 Complex:
– AINS
– infiltraţii cortizonice în articulaţia glenohumerală şi bursa subacromială
– terapie fizicală (aplicaţii cu gheaţă,US, TENS, exerciţii de mobilizare progresivă)
– hidrodistensia capsulei articulare.
 Reabilitarea este de lungă durată (luni).
 În cazurile refractare se poate face manipulare sub anestezie sau capsulotomie artroscopică.
 PICIORUL
– Tendinita achiliană
– Tenosinovita tibială posterioară
– Tenosinovita peronieră
 GENUNCHIUL
– Tendinita patelară (jumper`s knee)
– Tendinita pes anserină
– Tendinita poplitee
 ŞOLDUL
 Tendinita adductorilor