CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE „RAISA PACALO”

CATEDRA DISCIPLINE CHIRURGICALE

Suport de curs:

URGENŢELE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

Chișinău
 URGENŢELE SISTEMULUI CARDIOVACULAR

1. Angorul pectoral, cauzele, manifestările clinice, asistenţa de urgenţă.

2. Infarctul miocardic acut, manifestările clinice, asistenţa de urgenţă. Managementul
pacientului cu infarct miocardic acut conform PCN.
3. Urgenţe hipertensive. cauzele, manifestările clinice.Algoritmul de conduită în urgenţele
hypertensive conform PCN.

Cardiopatia ischemică a cordului

Noţiune:
Cardiopatia ischemică a cordului reprezintă un proces acut sau cronic evolutiv,
caracterizat prin micşorarea sau suspendarea aprovizionării cu sânge a structurilor cardiace.
Ateroscleroza- reprezintă o afecţiune cronica polietiologică, de cele mai multe ori
progresivă, ce se caracterizează prin dezvoltarea focarelor izolate sau multiple de depuneri şi
acumulări de calciu şi lipide.
Semnele clinice:
- insomnie, iritabilitate, scăderea auzului, văzului, memoriei.
- Dureri constrictive precordiale şi retrosternale, dispnee
- Dureri şi slăbiciune fizică în mîini şi picioare, vertij
Tremor, convulsii, dereglări ale mersului ,
Tulburari dispeptice, balonarea abdomenului, dureri difuze în cord.
Complicaţii:
- formarea de trombi şi embolizarea celor mai diverse artere,
- insuficienţa valvulară aortică
- ictus cerebral trombotic sau hemoragic
- ganrenă uscată ale membrelor inferioare, infarct miocardic
- trombarea arterelor renale.
Profilaxie:
- călirea sistemică a organismului- gimnastică, înviorare, plimbări şi somn în aer liber,
sport activ
- alimentaţie echilibrată, regulată cu excluderea abuzului de grăsimi, dulciuri, alcool.

Angină pectorală
Angina pectorală reprezintă un sindrom clinic, ce se caracterizează printr-o discordanţă
acută, bruscă dintre necesităţile funcţionale ale miocardului şi gradul real de irigare vasculară
coronariană.
Semne clinice :
1.Dureri anterotoracice în formpă de acces:
-Sunt provocate de efort fizic, stres, emoţii puternice ,temperatura joasă a mediului,mese
copioase, abuz de alcool etc.
-Sunt localizate retrosternal, mai puţin frecvente pe partea stînga a sternului,în regiunea
precadiacă a toracelui sau în epigastru
-au un caracter de obicei puternic, însă pot fi şi apăsătoare,surde
-iradiaza spre partea stînga a toracelui, gîtului ,craniului facial,mâna stînga ,mai rar pot
iradia spre partea dreapta a toracelui şi epigastru;
- au o durată de la cîteva secunde pînă la 30 min; un acces care nu cedează nitro-glicerinei
de la 30 până la 60 min este considerat drept o stare de infarct miocardic suspect;
- au o periodicitate de la cîteva accese pe an până la cîteva accese pe zi;
- sunt suprimate de vasodilatattoare,proceduri cu efect vaso dilatator reflex,dar pot dispărea
şi spontan la un repaus absolut;
 - durerile provoacă la bolnav o frică extremă de moartea apropiată,silindu-l să stea într-o
poziţie absolut nemişcată;
- mai puţin frecvent se constată slăbiciune generală, vertij, transpiraţii, greţuri,vome.
Complicaţii:
Distrofia focală sau difuză a miocardului
Cardioscleroza aterosclerotică
Infarct miocardic acut
Moarte coronariană subită

Infarctul miocardic acut

Noţiune
Infarctul miocardit acut reprezintă un proces patologic acut, ce se caracterizează prin
dezvoltarrea unui sau a câtorva focare de necroză ischemică în miocard.
Semne clinice
Dureri anterotoracice în formă de acces:
-sunt provocate de efort fizic ,emoţii puternice ,temperatură ambiantă rece ,fumat intens,abuz de
alcool;
- sunt localizate retrosternal sau difuz,cuprinzînd în astfel de cazuri toată regiunea precordială
sau anterotoracică;
-au un caracter violent, insuportabil sau constrictiv,apăsător fiind însă rebele,persistente;
-iradiază spre partea stânga a toracelui,gâtului,craniului facial,braţul stâng;
-au o durată de la o 1 oră până la 2-3 zile, uneori prelungindu-se ,mai puţin pronunţat,10-25 zile
sau mai mult;
Sunt suprimate de medicaţii narcotice ,uneori administrate în repetate rînduri.
Complicaţii
- Şocul cardiogen
- Astmul cardiac şi edemul pulmonar
- Dereglarea ritmului cardiac
- Anevrismul cardiac acut
- Tromboembolismul
Tratament
Calmarea bolnavului şi interzicerea oricăror mişcări ,toate procedurile necesare urmând să se
facă în poziţia lui semişezândă, solicitând o ambulanţă preferenţial dotată cu instalaţii pentru
monitorizare , defibrilare şi reanimare.
Regim de mişcări
-primele 18-30 ore se respectă un repaus absolut,inclusiv psihoemoţional;
-pentru urinare şi defecaţie bolnavul va fi servit în pat cu urinar şi bazinet;constipaţia este
combătută cu clisme uleioase sau laxative uşoare;
Dietoterapia
Fragmentat, vitaminazat,hipocaloric:
-în primele 2-3 zile alimentaţia va fi pasivă, în pat, fără forţări;
-sunt recomandate bucate mai mult lichide
-spre sfârşitul săptămânii se permit pireuri din legume ,ouă moi, carne,slabă şi peşte,fructe şi
legume;
-sunt limitate condimentele,grăsimile animale copioase ,cafeaua.

Insuficienţă circulatorie
Noţiune
Insuficienţă circulatorie reprezintă un sindrom clinic complex,care se caracterizează prin
insolvabilitatea sistemului cardiovascular de a menţine o circulaţie sanguină organotisulară
eficientă în condiţii de repaus sau în caz de suprasolicitări funcţionale.
Boala hipertensiva – reprezinta o stare paologica cronica, de cele mai multe ori progresiva ce se
caracterizeaza printr-o crestere mai mult sau mai puţin constantă a tensiunii arteriale, apărută
primar, în lipsa altor afecţiuni ale organelor interne. Boala se instalează mai frecvent dupa vârsta
de 40 ani cu o neînsemnată prevalare la femei.
Cauze:
- suprasolicitări psihoemoţionale
- deprinderi vicioase- abuz de sare de bucătărie, grăsimi, alcool, tutun
- etape sau pericole ale dezvoltării fiziologice- maturizare pubertală, sarcină, climax.
- lezări organice ale sistemului nervos central- comoţii cerebrale, afecţiuni necrodistrofice.
- Predispoziţie eredoconstituţională
Semnele clinice:
- cefalee, vertij, vijiituri în urechi, tulburări ale vederii, senzaţie de pulsaţie cervicală sau
cerebală, insomnie.
- Dispnee, palpitaţii,
- Hemoragii nazale, gingivale
- Furnicături, amorţeli sau crampe musculare la nivelul membrelor.
Complicatii:
- insuficienţă cardiacă
- insuficienţă renală
- hemoragii şi tromboembolii
- encefalopatii
Criza hipertensiva:
- este provocată de suprasolicitări fizice sau psihoemoţionale(spaimă, emoţii negative),
erori alimentare(abuz de sare de bucătărie, lichid, alcool, ceai,cafea), erori de
tratament( înlocuirea unei medicaţii cu alta neefectivă, suspendarea nejustificată a tratamentului)
- este prrezentat de cefalee extremă, greţuri, vome, agitaţie psihomotorie, delir, dispnee,
tuse cu expectorări.
- Are o durata de la câteva minute sau ore până la câteva zile, urmată adesea de complicaţii
vasculare tromboembolice.
Tratamentul crizei hipertensive:
1. Repaos, evitarea efortului fizic
2. Calmarea pacientului
- Valeriană
- Volocardin
- Validol
La dureri de inimă
- Nitroglicerină
3. Hipotensive :
Antagoniştii rennin-angiotensive
- Captopril 0,25 sub limbă
- Nifidipin (vasodilatator) sub limbă
Diuretice :
- Furosemid
- Ravel
 Lipotimie sau leşinul
Lipotimia sau leşinul este pierderea cunoştinţei de scurtă durată sau o tulburare parţială a
cunoştinţei.
Cauzele:
- Emoţii puternice, stresul
- Încăperi puţin oxigenate
- Trecerea bruscă din poziţie orizontală în poziţie verticală (mai ales după o maladie)
- Stări fiziologice (sarcina)
- Hipoglicemie
Semnele clinice:
- Ameţeli
- Transpiraţii reci
- Tulburări vizuale
- Greaţă
- Ceaţă în faţa ochilor
- Bolnavul se află într-o stare de obnubilare
- PS, bătăile cardiace şi respiraţia fără mari devieri
- Tensiunea arterială în limitele normei
Tratamentul
- Bolnavul se culcă orizontal
- Se eliberează căile respiratorii (se deschide cămaşa, se slăbeşte cravata, centura)
- Se dă acces aerului cura, se deschide fereastra
- Se ridică picioarele sub un unghi de 45 ºC
- Faţa se stropeşte cu apă rece
- Se dă să miroase alcool, parfum, oţet, amoniac.