Abdomen acut–sindromul patologic abdominal acut apărut în iritaţia şi inflamaţia peritoneului,

care necesită asistenţă medicală imediată, monitorizare permanentă şi tratament adecvat.

În funcţie de criteriile etiologice şi terapeutice se deosebeşte:
1. Abdomen acut chirurgical - iritaţia şi inflamaţia peritoneului, care necesită intervenţie
chirurgicală de urgenţă.
2. Abdomen acut medical - necesită tratament conservator (colica biliară, crize dureroase în
ulcer gastroduodenal, colita, ocluzia intestinală dinamică etc.). Abdomenul acut medical este
un potenţial abdomen acut chirurgical.
3. Abdomen acut fals – afecţiuni extraperitoneale cu simptomatologie similara unei patologii
acute chirurgicale abdominale, care include (infarctul miocardic, pneumotoraxul, embolia
pulmonară, boli cerebrale, nevralgii intercostale etc.)
Abdomen acut chirurgical–sindromul de Abdomen acuteste unul din cele mai grave
sindroame patologice, deoarece cauzele sunt atât de numeroase, încât stabilirea diagnosticului
este foarte dificilă. Diagnosticul şi tratamentul întârziat şi incorect pune în pericol viaţa
bolnavului.
Manifestările clinice (acuze):
- Semnul de bază este durerea în regiunea abdomenului;
- Ridicarea to corpului;
- Se asociază greaţa, voma, lipsa tranzitului intestinal;
- Anxietate, inhibiţie.
Examinarea obiectivă:
Inspecţia:
 Bolnavul ocupă poziţie forţată antalgică cu picioarele flectate spre abdomen, des îşi
schimbă poziţia
 Semne de deshidratare şi intoxicaţie generală, ascuţirea trăsăturilor feţei (nasul ascuţit
ochii înfundaţi cearcăne sub ochi - faţa lui Hippokrates),limba uscată.
 Tegumentele palide, uneori acoperite cu transpiraţii reci;
 Pulsul filiform accelerat, TA joasă, în permanentă scădere;
Status localis:
 Abdomenul balonat, uneori retractat, nu participă în actul de respiraţie;
 Palparea abdomenului dureroasă;
 Contractura muşchilor peretelui abdominal „abdomen de lemn” (defans muscular);
 Semnul Şciotchin – Blumberg pozitiv;
 AGS - anemie, leucocitoză cu deviere spre stânga, VSH – accelerată;
Asistenţa de urgenţă:
1. Internare de urgenţă în staţionarul chirurgical. Transportarea pe brancardă în poziţie de
securitate în decubit dorsal fără pernă sau lateral cu picioarele flectate spre abdomen,
foarte vigilent cu monitorizarea funcţiilor organelor vitale.
2. Pe abdomen la nivelul regiunii afectate se aplică punga cu gheaţă.
3. Dacă TA este 80 mm, se instalează un abord venos şi se perfuzează– sol. Na Cl 0,9%,
sol. Glucoză 5%, sol. Ringher.
4. În prezenţa medicului se perfuzează una din soluţiile macromoleculare – Refortan,
Reopoliglucină, Gelofuzină, Haes etc.
Se interzice:
1. De a administra preparate analgetice şi antibiotice;
2. De a bea, mânca, fuma;
3. De a aplica termoforul pe abdomen;
4. De a face clisma evacuatoare.
Abdomenul acut chirurgical este de două tipuri:
I. Abdomenul acut chirurgical traumatic;
II. Abdomenul acut chirurgical netraumatic.
I. Abdomenul acut chirurgical traumatic-Traumatismele abdominale.
Se împart în două categorii mari:
A. Traumatisme abdominale închise (contuzii);
B. Traumatisme abdominale deschise (plăgi).
A. Traumatisme abdominale închise (contuzii).Contuziile se împart în:
1. Parietale – a peretelui abdominal;
2. Parietoviscerale – a peretelui şi viscerelor abdominale;
3. Viscerale – numai a viscerelor.
Cauzele:
1. Accidente de circulaţie în 50%;
2. Traumatisme prin agresiune legate de creşterea violenţei şi criminalităţii;
3. Accidente de muncă (lovituri directe, compresiuni);
4. Accidente sportive;
5. Lovituri directe cu un obiect bont;
6. Căderi de la înălţime etc.
Leziunile organelor cavitare
În contuzia organelor cavitare - durerea în abdomen localizată într-o regiune anumită.
Leziunile organelor cavitare sânt în formă de perforaţii. Conţinutul organelor se răspândeşte în
cavitatea peritoneală cu dezvoltarea peritonitei – durerea la început localizată în locul organului
lezat, apoi devine difuză şi violentă, semne grave de intoxicaţie generală,( vezi abdomenul acut
acuze, examinarea obiectivă). Sunt prezente semnele pneumoperitoneului: percutor – lipsa
matităţii hepatice , rentghenologic– acumulare de aer sub diafragmă (semnul secerii).
Tactica a/m– vezi abdomenul acut.
Tratamentul:
1. Investigarea rapidă a bolnavului.
2. Laparatomie largă, suturarea sau rezecţia organului lezat, sanarea cavităţii abdominale,
aplicarea drenajelor pentru lavajul peritoneal, aplicarea suturilor.
3. Dacă e lezat intestinul se face aplicarea stomei pe abdomen.
Leziunile organelor parenchimatoase se întâlnesc în 65-70% din cazuri, dintre care splina
prezintă 24%, ficatul 18%, rinichii 28% . Se dezvoltă hemoragia internă – hemoperitoneul.
Cauzele:aceleaşi vezi mai sus.
Leziunile viscerale sunt de o gravitate extremă prin existenţa celor trei tipuri de complicaţii
majore:
1. Şocul traumatic;
2. Şocul hemoragic;
3. Sindromul de iritaţie peritoneală.
Manifestările clinice cuprinde semnele clinice de colaps:
 Sete, limbă uscată;
 Vertijuri, ceaţă în ochi;
 Tegumentele palide acoperite cu transpiraţii reci, lipicioase;
 Prăbuşirea TA, Ps filiform, accelerat;
 Obiectiv se observă un abdomen tensionat şi mărit în volum;
 Durerea la început provocată prin palpare, apoi devine permanentă;
 În sânge scade numărul de eritrocite, Hb şi hematocritul scăzute.
Asistenţa de urgenţă:
1. Bolnavul se aşează în decubit dorsal, fără pernă;
2. Extremitatea cefalică se coboară mai jos decât planul toracic, membrele inferioare ridicate
sub unghi de 45°;
3. Pe abdomen în regiunea organului lezat se aplică punga cu gheaţă;
4. Se administrează remedii hemostatice: sol. Etamsilat 2.5% - 2ml, sol. Clorură de calciu
10% - 10ml, sol. Vikasol 1%-2ml.
 5. Dacă TA este 80mm, se face un abord venos şi se perfuzează substituenţii sîngelui – sol.
Na Cl 0,9%, sol. Glucoză 5%, sol. Ringher. În prezenţa medicului se perfuzează una din
soluţiile macromoleculare – Refortan, Reopoliglucină, Gelofuzină, Haes.
Tratament: intervenţie chirurgicală de maximă urgenţă - laparatomia centrală. În leziunile
splinei –splinectomia. În leziunile ficatului, pancreasului, rinichii - se aplică suturi.
B. Traumatismele abdominale deschise – Plăgile
Plăgile abdomenului pot fi:
1. Nepenetrante;
2. Penetrante;
3. Perforante.
Plăgile nepenetrante – nu este lezat peritoneul. În aşa plăgi se aplică pansament aseptic
compresiv şi se internează de urgenţă.
Plăgile penetrante - plăgile care au penetrat în peritoneu dar n-au lezat organele abdomenului;
Plăgile perforante – plăgile care au penetrat peritoneul şi au perforat unul sau mai multe organe.
Cauzele:
1. Acţiunea armelor albe .
2. Acţiunea armelor de foc –sunt foarte periculoase, pot conţine fragmente de îmbrăcăminte
şi sunt infectate chiar de la început.
Manifestările clinice sunt marcate de durere iniţial localizată, apoi generalizată, poate apărea
voma. Local prin plagă poate eviscera epiplonul sau ansele intestinului subţire, sau se pot
exterioriza produse patologice: bilă, sânge, materii fecale, urină etc.
Asistenţa de urgenţă:
1. Segmentul eviscerat nu se va reduce nici într-un caz. Pe el se va aplica o compresă sterilă
umezită cu sol. Furacilină sau sol. Ser fiziologic cald şi se fixează cu benzi de leucoplast.
2. Tactica următoare depinde de semnele de traumatizare a organelor cavitare sau
parenchimatoase şi de complicaţiile posibile:
a) Sindromul de hemoragie internă;
b) Sindromul de iritaţie peritoneală;
c) Sindromul complex al politraumatizaţilor.
3. Internarea de urgenţă în staţionar unde se efectuează intervenţie chirurgicală de maximă
urgenţă.