1

ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL

INTRODUCERE
Termenul "abdomen acut" reprezintă orice tulburare nontraumatică sau
traumatică, care apare brusc, în zona abdominală şi care necesită internare de urgenţă
intr-un serviciu de chirurgie, pentru urmarire sau pentru tratament chirurgical.
Esenţială este recunoaşterea abdomenului acut, ceea ce va evita întârzierea
nejustificată a diagnosticului. Orice întârziere în recunoaşterea unui abdomen acut poate
influenţa negativ rezultatul tratamentului.
În primă instanţă importantă este recunoaşterea acestei situaţii NU A CAUZEI
care dus la instalarea abdomenului acut.
Abordarea unui pacient cu un abdomen acut trebuie să fie ordonată şi
aprofundată, abdomenul acut trebuie suspectat chiar dacă simptomatologia pacientului
este atipică şi nu este foarte zgomotoasă.
La primul contact cu un asemenea pacient anamneza şi examenul fizic trebuie să
fie extreme de riguroase pentru ca ele fac posibilă stabilirea diagnosticului de abdomen
acut şi pot sugera cauzele probabile ale acestuia.
După stabilirea diagnosticului de abdomen acut medicul va putea sa decidă,
urmărirea şi continuarea investigaţiilor sau necesitatea unei intervenţii chirurgicale în
urgenţă imediată sau amânată.
În abordarea clasică sunt incriminate 5 sindroame care pot determina un abdomen
acut şi anume:
- sindromul de iritaţie peritoneală
- sindromul ocluziv
- sindromul de torsiune de organ
- sindromul hemoragic
- sindromul supraacut chirurgical.
La aceste 5 sindroame au fost alăturate incă 2 situaţii şi anume:
- abdomenul acut de origine traumatică
- abdomenul acut de origine vasculară.

INVESTIGAŢII PARACLINICE
Este un pas indispensabil în evaluarea globală a pacientului cu abdomen acut. Ele sunt
foarte utile pentru a difernţia situaţia respectivă de o cauză medicală de abdomen acut,
care nu necesită o sancţiune chirurgicală
- că în principal diagnosticul de sindrom este preponderent clinic
- investigaţiile paraclinice sunt foarte utile şi trebuie apelat la ajutorul lor în situaţiile în
care acel tip de patologie ne permite
- sub nici o formă investigaţiile nu au voie să întârzie sancţiunea terapeutică, chirurgicală
în special în cazul existenţei unei leziuni ischemice.

PERITONITA

Inflamarea peritoneului urmata de dezvoltarea unui sdr.patologic ce impune un tratament

de urgenta,adecvat cauzei care a produs peritonita.
 2

Etiopatogenie
Peritonita acuta difuza secundara-este determinate de patrunderea germenilor pe
mai multe cai:
 Prin perforarea unui organ cavitar datorita unui process patologic al
acestuia
 Prin perforarea unui organ cavitar datorita unui traumatism abdominal
 Prin infectarea peritoneului datorita unui agent vulnerant(arma
alba,glonte)
 Prin insamantarea peritoneului pe cale hematogena
 Pe cale genitala la femei
Peritonita acuta primitiva-in special la sugar si la copii;insamantarea se face pe
cale hemtogena sau limfatica,de la focare situate la distanta de abdomen;germenii
cei mai intalniti sunt:pneumococul,gonococul,streptococul,stafilococul
Simptomatologie
Semne locale-
 Durerea –extrem de vie ;se localizeaza in functie de organul perforat
-“strigatul Douglas-ului”-durere vie declansata de palparea peritoneului
prin intermediul peretului vaginal si rectal
-semnul Blumberg pozitiv-durere vie la retragerea brusca a mainii de pe
peretele abdominal
 Contractura peretului abdominal-degetele nu pot invinge tonicitatea muschilor
abdominali contractati reflex (abdomen “de lemn”)
 Apararea musculara
 Greata,varsaturi,retentie de urina,meteorism
 Pneumoperitoneu-aer in peritoneu-se evidentiaza pe radiografie sub forma unei
semilune intre cupola diafragmatica si ficat
Semne generale
 Alterarea starii generale
 TA scade,tahicardie,febra
 Facies tipic-agitat,palid,transpirat
Investigatii
 Leucocitoza
 Scaderea masei circulante,dereglarea ionogramei sangvine
Tratament
-principii generale:
 Evacuarea puroiului din cavitatea peritonela in cazurile grave,sosite tarziu care nu
suporta o interventie completa
 Incizii in una sau in ambele regiuni iliace
 Spalarea peritoneului cu ser fiziologic cald,aspirarea lichidului peritoneal si
introducerea tuburilor de dren
 Reechilibrare hidroelectrolitica cu aspiratie gastrica,antibiotice,vitamine
 Cand starea b.este buna-se trateaza radical leziunea cauzala

HERNIILE
 3

Def.Iesirea partiala sau totala a unuia sau a mai multor organe din cavitatea sau din
invelisul lor normal,printr-un canal sau orificiu preexistent(congenital) sau creat de catre
impulsul continuu pe care-l exercita organul care herniaza.
Clasificare
hernia inghinala,crurala,ombilicala,epigastrica
hernia hiatala
hernia de disc-hernierea unui disc intervertebral in spatiul epidural
hernia cerebrala-iesirea unei portiuni din creier ca urmare a unui traumatism
hernia pulmonara-iesirea plamanului sub piele prin lipsa unei portiuni din peretele
costal
hernia musculara-iesirea printr-un orificiu aponevrotic,creat accidental(la
sportivi),a unei portiuni din muschi

HERNIA INGHINALA

Este mult mai frecventa la barbati;ea se produce prin canalul inghinal (canalul pe unde
testiculul impreuna cu anexele sale coboara in perioada fetala din abdomen in scrot).
Etiopatogenie
-de-a lungul canalului inghinal exista o zona slaba aponevrotico-musculara,pe unde
peritoneul,impins de un organ abdominal(o ansa intestinala ,de obicei)patrunde in timpul
executarii unor eforturi mari in canalul inghinal
-la batranete,hernia poate sa apara la eforturi mai reduse:mictiune dificila in caz de
adenom de prostata ,eforturi de defecatie la constipati,eforturi de tuse
-pot fi unilaterale sau bilaterale
 4

Simptomatolo gie

durere-in regiunea inghinala sau inghinoscrotala;cedeaza imediat in decubit

dorsal;cand durerea este permanenta si puternica inseamna ca hernia s-a strangulat
prezenta unei tumori in canalul inghinal sau/si in scrot,elastica la palpare ,
reductibila in ortostatism si care dispare in decubit dorsal;cand tumora este
ireductibila inseamna ca este strangulate
prezenta orificiilor herniare dilatate-la palpare se simte ansa care iese din
abdomen in canalul inghinal si care poate cobori in scrot;la efortul de tuse se
percepe impulsul la tuse
Tratament
-chirurgical-incizie,gasirea sacului herniar,introducerea organelor herniate in
abdomen,rezecarea sacului herniar,sutura acestui sac la baza

HERNIA CRURALA(FEMURALA)-iese din abdomen pe sub arcada crurala,prin

partea interna a inelului femural,deci inauntrul vaselor femurale,in exteriorul spinei
pubisului.
-este mai frecventa la femei si are o mare tendinta la strangulare
-se deosebeste de hernia inghinala prin faptul ca tumora herniara se gaseste dedesubtul
arcadei crurale
-tratament-chirurgical

EVENTRATIILE

Def.Desfacerea postoperatorie(sau posttraumatica) a aponevrozelor si a muschilor

peretului abdominal si iesirea sub piele a unor organe ale cavitatii abdominale.Organele
raman intotdeauna acoperite de piele.
Diagnostic
-se pune datorita prezentei cicatricii de pe piele care arata ca acolo s-a efectuat o operatie
sau ca a fost un traumatism deschis in trecut
 5

-la ex.b.se observa o tumora elastica,neregulata,determinata de sacul de eventratie;in

acest sac se gasesc marele epiplon,anse intestinale subtiri si colon
-ele se pot strangula si necroza
Tratament-chirurgical
-evolutia postoperatorie este dominata de calitatea ingrijirii acordate de cadrele medii
-bolnavii trebuie sa ramana imobilizati la pat mai multe zile

EVISCERATIILE

Def.Iesirea din cavitatea abdominala a unor organe,de obicei ansele intestinalae si marele
epiplon,care nu sunt acoperite nici macar de piele.
Etiopatogenie
-apare fie dupa traumatisme accidentale,fie dupa o operatie la care peretele abdominal s-a
desfacut
Diagnostic
-este precedata de evacuarea unei serozitati,relativ abundente printre marginile inciziei
cutanate care imbiba pansamentul
-poate fi urmata de peritonita sau de necroza organelor abdominale
Tratament
-chirurgical

Competente vizate:1.Definirea ,clasificarea si recunoasterea tipurilor de contuzii si

plagi
2.Acordarea primului ajutor in contuzii si plagi

CONTUZII ABDOMINALE

Se definesc:
a)dupa modul de actiune al agentului vulnerant-contuziile pot apare prin:
 Lovire directa simpla,strivire,contralovitura
 Lovire prin efect exploziv,loviri combinate
b)dupa cum actiunea agentului vulnerant se limiteaza la perete sau intereseaza
viscerele,contuziile se impart in:
 Contuzii cu leziuni limitate la peretele abdominal
 Contuzii cu leziuni viscerale
Contuzii cu leziuni limitate la peretele abdominal
-se prezinta sub mai multe forme:
 Revarsat sero-hematic subcutanat Morel –Lavalle
 Clinic-bombarea tegumentelor,echimoze,tegumente supraiacente
reci,cianotice
 Tratament-punctie ,evacuare,antibiotice,pansament compresiv local
 Hematom subaponevrotic-localizat cel mai frecvent in teaca m.drepti abdominali
 6

 Tegumentele bombeaza discret,echimoze la 6-12 ore dupa

traumatism,durere spontana si accentuata de palpare
 Dg.-pe ecografie si punctie exploratorie
 Tratament-punctie evacuatorie,punga cu gheata,prisnite locale cu rivanol
 Hematom properitoneal-tablou fals de iritatie peritoneala,se face tratament
chirurgical
 Herniile si eventratiile postcontuzionale-la nivelul zonei contuzionate :tumefactie
dureroasa ,cu echimoze tegumentare,mobila si reductibila;tratament-chirurgical
Contuzii abdominale cu leziuni viscerale-au drept complicatii:
 Sdr.de hemoragie interna
 Sdr.peritoneal
 Forme clinice tardive:hemoragie intraperitoneala in 2 si 3 timpi,ocluzie
intestinala,pancreatita posttraumatica,etc.

PLAGI ABDOMINALE

Se definesc prin existenta unei solutii de continuitate la nivelul tegumentelor.

Clasificare/etiopatogenie
 Penetrante-in care peritoneul comunica cu exteriorul;pot fi:
 Simple-cand deschid peritoneul dar nu intereseaza nici un organ
 Cu leziuni viscerale
 Cu leziuni complexe
 Nepenetrante-nu intereseaza peritoneul;pot fi:
 Simple-fara leziuni viscerale
 In seton-plaga are un orificiu de intrare si unul de iesire(arme de foc)
Examen clinic
-trebuie sa se faca rapid,impletindu-se cu gesturile de reanimare
-se evalueaza functiile vitale,se evidentiaza starea de soc,se face un prim
bilant al leziunilor
 Inspectia-poate constata:
 Leziuni tegumentare:plagi,echimoze,excoriatii
 Bombarea circumscrisa a tegumentelor(revarsat
serohematic,hematom)
 Hernii,eventratii,evisceratii posttraumatice
 Scurgeri de continut patologic prin plaga(suc
gastric,bila,continut fecaloid,,urina)
 Deformari ale toracelui,coloanei,bazinului sau ale membrelor
 Palparea-evidentiaza durerea,contractura musculara,apararea
musculara
 Percutia-in sdr.de iritatie peritoneala,evidentiaza durerea la lovirea
usoara cu degetele flectate(semnul clopotelului)
 Ascultatia-in leziunile unui viscer cavitar-lipsesc zgomotele
peristaltice in peste 90% din cazuri
 Tuseul rectal sau/si vaginal-este obligatoriu-durerea provocata la
palparea fundului de sac Douglas,bombarea acestuia sau impastarea
dureroasa traduc un revarsat intraperitoneal
 7

Explorari paraclinice
 Ex.de laborator-Ht,Hb,leucocite,gr.sangvina,Rh,transaminaze,teste de
coagulare,ex.urinii
 Ecografia,CT
 Punctia abdominala+frotiu si insamantari pentru decelarea germenilor si a
sensibilitatii lor la antibiotice
Tratament-in functie de organul afectat