UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE MEDICINA SI MEDICINA DENTARA

SPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICALA GENERALA

LUCRARE DE LICENTA
INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI CU
PERITONITA ACUTA

COORDONATOR STIINTIFIC:
PROF. UNIV. DR. DAN IOAN MNSTIREANU

ABSOLVENTA : MARIN NICOLETA

BUCURESTI
PROMOTIA 2011


Motivatia

Gandirea chirurgicala este gandirea particulara, care guverneaza

obiectul activitatii chirurgului: restabilirea sanatatii sau cel putin
ameliorarea suferintei bolnavului, este expresia scopului chirurgiei.
Aparitia ei este strans legata de constituirea chirurgiei ca domeniu de
activitate.

Chirurgia ca domeniu de activitate, este stiinta si arta, in acelasi

timp, ce are ca scop redarea sanatatii bolnavilor sau cel putin
usurarea suferintelor lor.

Chirurgia nu se practica dupa formule matematice, nefiind posibil sa

fie transpusa in ecuatie de tipul A= B ( A reprezentand diagnosticul
afectiunii chirurgicale in cauza, iar B interventia chirurgicala necesara
redarii sanatatii bolnavului deoarece are ca obiect bolnavi, si nu boli ,
si fiecare bolnav, ca structura fizica si psihica, ca mod de reactie la
boala, ca situatie operatorie si ca raspuns la solicitarile operatiei, este
o individualitate.

A gandi ceva sau a gandi la ceva, denota constiinta unei directii catre

Prezentarea conceptului de nursing

ngrijirea bolnavului se pierde n negura timpurilor: n trecutul

ndeprtat, cnd femeile pansau rnile brbailor ntori din lupta
sau de la vntoare, mai aproape de noi, n 1860, dat cnd
ncepe istoria profesiunii noastre de ngrijire a bolnavului (soranursa-asistenta medical), odat cu nfiinarea primei coli de
ctre florence nightigale.

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana

bolnav sau sntoas, s-i menin sau s-i rectige
sntatea (sau s-l asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut fora,
voin sau cunotinele necesare. Asistenta medical trebuie s
ndeplineasc aceste funcii astfel nct pacientul s-i rectige
independenta ct mai repede posibil,
(Virginia Henderson-Principii fundamentale ale ngrijirii
bolnavului.)

Notiuni de anatomie si fiziologie a peritoneului

Peritoneul-membrana seroasa alcatuita dintr-un rand de celule poligonale turtite si un corio

bogat in vase sangiune, limfatice si terminatii nervoase. Este cea mai intinsa seroasa din organism.
Peritoneul este alcatuit din doua foite, peritoneul parietal si peritoneul visceral, care sunt intr-o
perfecta continuitate si delimiteaza intre ele o cavitate virtuala cavitatea peritoneala- .
Peritoneul indeplineste numeriase functii: de reabsorbtie, de secretie, de protectie antiinfectioasa
si
de fixare a organelor intraabdominale. In acelasi timp, bogatia plexurilor sale nervoase face ca el sa
constiutie o vasta suprafata interoceptiva, extrem de sensibila la cei mai variati excitanti chimici,
microbieni, toxici, mecanici si sa provoace in mod reflex tulburari grave locale si generale.

Notiuni generale despre peritonitele acute

Definitie

Peritonita reprezinta inflamatia difuza a peritoneului, in cea mai larga acceptiune de origine
septica.
Totalitatea tulburarilor locale si generale provocate prin mecanisme complexe de inflamatie
acuta,generalizata/localizata a peritoneului, definesc peritonita acuta.
Peritonita acuta difuza este una din marile urgente abdominale.
Netratate 99% din peritonitele acute au un prognostic nefast.
Peritonitele sunt determinate de raspandirea bacteriilor dintr-un organ perforat ale tractului
gastrointestinal sau genitourinar, de obicei rezultand abdomenul acut chirurgical.
Infectiile sunt intotdeauna mixte, cu E. Coli, bacteroides fragilis si alte organisme facultative si
anaerobe gram negative predominante.
Peritonitele primitive (primare) sau peritonitele spontane, au sursa de contaminare extraperitoneala
iar transportul agentului patogen se realizeaza pe cale circulatorie.
Acestea apar atat la copii cat si la adulti, cu predilectie in ultimul timp pentru adulti.

Clasificare

Dup faza evolutiv deosebim dou feluri de peritonit:

Peritonita acut
Peritonita cronic
Dup etiologie:
Peritonite apendiculare
Peritonite biliare
Peritonite urinare
Peritonite enterale (intestinale), etc.
Dupa patogenie:
aseptice
septice - microbiene:- primitive (mai putin de 5 % din cazuri)
-secundare (mai mult de 95% din cazuri).
Dup extensia procesului inflamator:

Peritonit localizat (circumscris)

Peritonit generalizat
A).Peritonit acut localizat este acea form n care mijloacele de aprare existente n cavitatea abdominal
reuesc s localizeze procesul infecios n regiunea n care el a aprut.
De exemplu: peritonita localizat de origine apendicular (cunoscut i sub numele de plastron) sau bloc
apendicular, peritonit localizat de origine colecistic (plastrom colecistic), peritonit localizat din regiunea
pelvin (pelviperitonit).
B).Peritonita acut difuz (generalizat) este acea form prin care se nelege un sindrom infecios complex,
abdominal, determinat de ptrunderea n cavitatea peritonial a unor germeni patogeni cu virulen foarte
crescut.

Etiologie

Clasificarea peritonitelor acute difuze in primitive si secundare este esentiala pentru intelegerea etiopatogenica a
procesului patologic abdominal.
I.Peritonite primitve
Cauzele peritonitelor acute difuze primitve sunt reprezentate de :
Insamantarea seroasei peritoneale pe cale hematogena dintr-un focar septic situat extraabdominal.
Evolutia ascendenta, pe cale naturala de cominicare cu mediul extern, a unei infectii genitale la sexul feminin.
Propagarea spre cavitatea peritoneala a unei infectii ombilicale la nou-nascut.
II. Peritonitele secundare
Dupa modul de inoculare a cavitatii peritoneale deosebim: A) Peritonite secundare prin propagare
B) Peritonite secundare prin perforatie
Procesele patologice externe, care realizeaza perforatii ale unor viscere abdominale, pot fi cauza peritonitelor secundare.
Astfel, se poate mentiona : -Plagile abdominale penetrante, cu sau fara leziuni viscerale;
-Contuziile abdominale cu leziuni viscerale ;
-Perforatia viscerala accidentala dupa manevre medicale
-Perforatia uterina dupa manevre obstreticale, post-mortum sau dupa explorari radiologice.
Deschiderea in peritoneu a unei colectii septice este o eventualitate etiologica des intalnita in clinica peritonitelor
secundare.Localizarea colectiei septice, care a efractionat in cavitatea peritoneala, poate fi diferita.
Astfel enumeram :
aparatul genital feminin (abces ovarian, chist ovarian supurat, piosalpinx);
ficatul (abces hepatic, chist hidatic supurat);
splina (abces splenic , chist hidatic splenic supurat);
pancreasul (sechestre pancreatice abcedate dupa o pancreatita acuta);
rinichiul (abces renal, pionefroza)
Mecanismul de producere al peritonitei
Din lupta dintre germenii patogeni ptruni n peritoneu i elementele de aprare a organismului, existente n esutul
reticuloendotelial de pe suprafaa peritoneului i a marelui epeplon, rezult lichidul purulent care caracterizeaz peritonita.
Acest lichid conine mari cantiti de toxine eliberate de ctre germenii patogeni.
Toxinele irit pe de o parte peritoneul, determinnd o reacie peritonial dureroas i pe de alt parte, intr prin
resorbie n circulaie determinnd fenomenele toxice caractristice peritonitei.
Germenii patogeni se nmulesc, se rspndesc i n restul cavitii peritoneale crend peritonita generalizat.

Simptomatologie

Sunt descrise:
Semne funcionale
Durerea este primul semn care apare ntr-o peritonit acut.Modalitatea de debut (brutal sau nu),
sediu (localizat sau
difuz), evoluia,iradierea, paroxismele.
Vrsturile frecvente sau biliare.
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze produs iniial prin ileus dinamic
reflex, ulterior poate ine de
supraadugarea unei ocluzii mecanice.
Sughiul ntlnit inconstant, este expresia iritaiei diafragmului, a stazei gastrice i a strii
toxice.este considerat un semn
tardiv si grav.
Semnele fizice abdominale
Inspecia abdomenului care arat imobilizarea peretelui abdominal n timpul respiraiei.
Palparea abdomenului relev: - Contractarea abdominal
-Apsarea muscular
-Durere la decomprimarea brusc a peretelui abdominal dup o
apsare progresiv
-Hiperestezia cutanat
Percuia abdomenului poate arta:-Percuia dureroas a abdomenului - semnul clopoelului
(Mandel)
-Dispariia matitii hepatice (semne de pneumoperitoneu)
Ascultaia abdomenului pune n eviden o linite absolut .
Tueul rectal i tueul vaginal provoac o durere vie la apsarea fundului de sac Douglas
(iptul Douglas-ului).
Semne clinice generale au o valoare mai mult apreciativ asupra strii generale a bolnavului
care poate prezenta:

Forme clinice
Forme evolutive
A.Dupa intensitatea manifestarilor clinice sunt cunoscute:
Forme acute de peritonita difuza, cel mai frecvent intalnite in practica medicala.
Forme supraacute sunt caracterizate prin manifestari clinice de infectie grava peritoneala
Formele subacute sunt caracterizate printr-un tablou clinic estompat.
B. Dupa predominanta anumitor simptome se deosebeste :
Peritonite toxice caracterizate prin existenta fenomenelor neuropsihice si semne de soc toxico-septic.
Peritonitele astenice survin in urmatoarele circumstante :- peritonitele neglijate
- peritonitele astenice
-peritonitele racite prin antibioterapie;
In afara peritonitelor acute difuze, care debuteaza si evolueaza ca atare, se deosebesc ca forme evolutive particulare:
Peritonite secundar localizate in care, dupa un debut clinic violent, infectia se localizeaza si se inchisteaza.Aceasta forma este mai des observata in
peritonitele primitive.
Peritonite secundar difuze sunt precedate de o etapa de infectie localizata, pe care anamneza si eventual examenul clinic o pot preciza.
De exemplu, imediat dupa episodul dureros caracteristic unei apenticite acute, semnele clinice se atenueaza si localse constituie un plastron
apendicular, care uneori trece neobservat de pacient.dupa o perioada de acalcemie apare tabloul clinic al unei peritonite acute difuze.
La fel se poate intampla si in evolutia unei colecistite acute, salpingite acute sau diverticulite acute. In aceasta eventualitate se vorbeste
despreperitonita in doi timpi.
Mai rar sunt intalnite peritonitele in trei timpi.episodul initial inflamator acut este urmat de un plastron (peritonita plastica localizata).
O noua exacerbare a semnelor clinice corespunde evolutiei spre abcedare a plastronului (peritonita localizata abcedata).
Abcesul se poate deschide ulterior in marea cavitate peritoneala, generand o perionita acuta difuza.

Forme etiologice
-Peritonite apendiculare sunt cele mai frecvente, reprezentand aproximativ 60% din peritonitele acute secundare;
-Peritonitele prin perforatia ulcerului gastri-duodenal reprezinta a doua cauza de peritonita in ordinea frecventei;
-Peritonitele prin perforatia intestinului subtire;
-Peritonita prin perforatie colica este una dintre cele mai grave forme de peritonita;
-Peritonita biliara este secundara unor procese patologice ale cailor biliare intra- sau extrahepatice
-Peritonite de origine genitala pot fi localizate sau generalizate, interesand intreaga cavitate peritoneala.
-Peritonita postpartum este o entitate aparte de peritonita de origine genitala, cauza fiind un infarct, un abces sau o
perforatie uterine;
-Peritonitele secundare rupturii unor colectii purulente de la nivelul unui viscer parenchimatos abdominal;
-Peritonitele posttraumatice; -Peritonitele postoperatorii; -Peritonitele aseptice.

Diagnosticul diferenial
Diagnosticul de peritonita este un diagnostic complex, desfasurat dupa un algoritm, care presupune stabilirea
in etape a unui diagnostic pozitiv, etiologic si diferential.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza, examenul obiectiv si investigatiile paraclinice;elementele cele
mai importante fiind durerea violent, cu debut brusc si generakizare rapida, contracture sau aparare musculara
localizata sau generalizata,precum si pneumoperitoneul clinic si radiologic.
Diagnosticul etiologic nu este intotdeauna usor de stability preoperator, desi utilitatea sa este indiscutabila, in
special pentru stabilirea caii de abord, gravitatii si prognosticului peritonitei.
Diagnosticul diferential este un diagnostic complex si se face cu:
Afeciuni medicale cu simptomatologie abdominal
Colic renal
Colic hepatic
Ulcer n puseu evolutiv
Infarctul miocardic
Pneumopatii bazale
Afeciuni chirurgicale
Ocluzii intestinale
Pancreatit acut
Infarctul enteromezentric
Sarcina extrauterin rupt
Diagnosticul diferential
Se face cu numeroase afectiuni intraabdominale care se confunda cu o peritonita. In acest caz ele necesita
aceeasi sanctiune, interventia chirurgicala de urgenta, iar diagnosticul va fi stabilit intraoperator. O eroare de
diagnostic cu afectiuni nechirurgicale poate duce la o interventie chirurgiclaa inutila, chiar daunatoare.
Diagnosticul diferential intre peritonite acute primare (primitve) si cele secundare:
A)viteza mai mare de instalare a tabloului clinic (in cateva ore):- peritonitelor secundare
B)sindrom nefrotic sau ciroza frecvent asociata ;- peritonite primare
C)pneumoperitoneul absent- sustine peritonita primara (lipsa perforatiei)
D)lichidul de punctie frecvent inodor,cu un singur germen gram(+)- peritonite primare.cele secundare sunt cu mai
multi germeni care se colonizeaza in mod normal in tractul gastro-intestinal.

urmatoarelor obiective:

Monitorizare clinic-biologica;

Urmarirea evolutiei locale si generale;

Continuarea antibioterapiei inceputa preoperator;

Reechilibrare hidro-electrolitica, acido-bazica si

energetic;

Stimularea peristaltismului intestinal;

Mobilizare precoce a bolnavului;

Masuri generale privind reluarea alimentatiei

bolnavului precum si recuperarea sa pe timpul
convalescentei.
Tratamentul medical postoperator constiutuie
astazi principiul de baza al oricarei
peritonite.El se refera la :
-combaterea infectiei;corectarea dezechilibrelor
hidroelectrolitice ;
- lupte contra dezordinilor functionale cardiorespiratorii si
hepatorenale
-prevenirea si combaterea parezei intestinale
postoperatorii.

Tratamentul peritonitelor
Tratamentul peritonitelor este unul complex, medical si
chirurgical
in care actul chirurgical trebuie sa fie dublat de o
terapie intensive
pre-, intra- si postoperatorie, care sa corecteze toate
dezechilibrele
grave ale peritonitei.
Tratamentul oricarei peritonite trebuie sa
respecte urmatoarele
principii:
-Tratamentul preventiv;
-Diagnosticul precoce;
-Anestezie, reanimare si echilibrare pre-, intra-, si
postoperatorie;
-Tratamentul chirurgical de urgenta, cat mai putin
socant;
-Drenajul peritoneal;Tratamentul medical postoperator.
Tratamentul preventiv presupune tratarea din timp a
bolnavlior cu
ulcere vechi penetrante, suferintele apendiculare,
afectiunile
supurative ale sferei genitale, a suferintelor biliare,
tratamentul
corect al neoplasmelor tubului digestive.
Tratamentul n peritonit acut trebuie s fie: precoce,
complex,
adecvat,susinut.
Tratamentul chirurgical are ca obiective:
-Suprimarea sursei (cauzei peritonitei).
-Tratarea peritonitei prin splarea minuioas a
peritoneului cu ser
fiziologic i drenaj eficient al spaiilor de nchistrare

Msurile terapeutice se pot grupa n:

A) Msurile terapeutice specifice:
-Intervenie chirurgical obligatorie
-Drenajul cavitii peritoneale;
B) Msuri terapeutice generale:
-Reapos la pat poziie semiaeznd;
-Aspiraie nazo-gastric;
-Reechilibrarea hidroelectrolitic;
-Reechilibrarea circulatorie (volemica);
-Ameliorarea condiiilor respiratorii se obine prin oxigenoterapie;
-Tratamentul antibiotic este etiopatologic
-Prevenirea i tratarea oligoanuriei;
-Corectarea acidozei metabolice;

Pregatirea bolnavului pentru explorari paraclinice ale

cavitatii peritoneale
Oricarui bolnav abdominal, i se va face o radiografie toracala (de excludere a unei
afectiuni extraabdominale cu simptomatologie de imprumut) si un EKG.
Radiografia abdominala simpla poate releva :

Pneumoperitoneu : -90% din cazuri ulcere perforate

Rara in cancere, colon, perforat

Modificari in aspectul intestinului subtire (paralizie, dilatatii, ingrosari, imagini hidro

aerice )

Lichid intraperitoneal este cenusiu, uniform, decliv.

Radiografia cu substanta opaca iodata este rar inrebuintata:

Herniografia la copii cu criptorhidie

Detectarea unei hernii nedepistata clinic

Punctia peritoneala cu examenul lichidului:
Tehnologii moderne :

Echo

Scintigrama

Tomografie
In rare cazuri de peritonita localizata cu dificultati de diagnosticare se poate intrebuinta
laparoscopia.
Examene biologice: prin punctia venoasa se recolteaza urmatoarele analize de laborator :

Hemoleucograma completa;

Glicemia; uree; creatinina;

Enzime (pancreatice, tgo, ldh,tgp);

Costantele coagularii;

Examen sumar de urina;

Ionograma ( sange, lichid de aspirat, urina )

Transportul bolnavului.
O atenie deosebit necesit aezarea bolnavului n pat n
poziia
Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacientilor
cu peritonit acut
ngrijirea bolnavului in peroada preoperatorie
corespunztoare, restabilirea i meninerea echilibrului
bioligic al
ngrijirea pacientilor nainte de intervenia chirurgical, n
organismului i ngrijirile speciale n cazul apariiei
scopul pregtirii
complicaiilor.
lor, variaz n raport cu motivul pentru care se face
ngrijirea bolnavului n perioada postoperatorie
intervenia, cu starea
Supravegerea bolnavului n primele zile dup
general a bolnavului. Pregtirea general const n:
intervenie
n
perioada
postoperatorie, asistenta va supraveghea
A).Pregtirea psihic
activitatea tuturor
Pacientul va fi informat si ajutat sa inteleaga ca are nevoie
organelor i aparatelor;
de spitalizare,
Aspectul general al bolnavului asistenta va urmri:
interventie chirurgicala si perioada de covalescenta
culoarea feei, a
postoperatorie.
tegumentelor i mucoaselor,
Asistenta mediclala trebuie sa incurajeze, sa-l asigure de
succesul
Temperatura se msoar de cel puin de 2 ori pe zi iar la
indicaia
interventiei, sa ii dea incredere in cadrele medicale.toate
acestea le vom
medicului ori de cte ori este nevoie.
face in dinamica procesului de diagnosticare, in timpul
Aparatul cardiovascularse masoara si se noteaza pulsul in
examenelor
foaia de observ.
paraclinice, perioada preanesteziei.
Aparatul respirator se supravegheaz tipul, frecvena,
amplitudinea
Intrirea rezistenei organismului prin :
respiratorie.
-reechilibrare hidroelectrolitic;
Aparatul excretor -dup 6-12 ore se va solicita bolnavului
-normalizarea proteinemiei, vitaminizare i la nevoie
s-i goleasc
alimentare
vezica urinar. Dac bolnavul nu poate urina spontan se va
special; stabilirea datei interveniei n funcie de starea
face un sondaj
bolnavului;.
vezical.
B).Pregatire preoperatorie
Aparatul digestiv supravegherea i ngrijrea bolnavului n
Golirea i la nevoie splarea cavitilor naturale ale
timpul vrsturilor.

organismului si
toaleta bolnavului.n seara zilei premergtoare
interveniei, bolnavii
nu vor consuma alimente ci numai cantiti mici de
lichide. Dac
intervenia chirurgical va avea loc pe stomac se vor

Supravegherea pansamentului;
Rehidratarea i alimentarea bolnavului;
Combaterea durerilor postoperatorii i ridicarea
moralului
bolnavului;
Mobilizarea bolnavului trebuie fcut ct mai

Caz clinic
Bolnavul A.D. in varsta de 17 ani, sex masculin, domiciliat in Bucuresti, s-a internat in sectia chirurgie cu
diagnosticul de peritonita generalizata prin ulcer duodenal perforat-abces subfrenic si subhepatic.
Bolnavul s-a prezentat la medic in urma durerii vii in epigastru care apoi se generalizeaza in tot abdomenul,
hiperestezie cutanata si contractura peretelui abdominal, greturi, varsaturi, febra, frison.
Parintii nu au prezentat si nu prezinta nici un fel de boala contagioasa, dermato-venerica, cardiovasculara, diabet,
obezitate, cancer sau alte boli ale aparatului locomotor sau cu transmitere ereditara.in urma discutiilor purtate cu
bolnavul, acesta a relatat ca in urma cu cativa ani a prezentat un ulcer duodenal cronic neoperat.
Ca factori de risc pe langa ulcerul duodenal cronic neoperat sunt si factori de risc legati de modul de viata care au
adus bolnavul in aceasta stare :
Consumul exagerat de cafea;
Abuzul de tutun;
Mese putine, sarate si condimentate.
Bolnavul relateaza ca de aproximativ sapte zile prezinta durere abdominale vie in epigastru ca o lovitura de
pumnal, care apoi segeneralizeaza in tot abdomenul, care este de lemn, greturi, varsaturi,febra, frison si semnne de
iritatie peritoneala.
Pentru aceste motive bolnavul s-a internat in sectia de chirurgie pentru tratament de specialitate .
Bolnavul a prezentat la examenul clinic general tegumente si mucoase palide, sistemul ganglionar nepalpabil si
nedureros, sistemul muscular si adipos bine reprezentat, sistemul osteoarticular intergru morfofunctional.
Toracele este normal conformat, amplitudini respiratorii normale:
Ta=145/80 mmhg;
R=20r/min;
Av=104b/min.
Abdomenul este de marit de volum in tensiune, prezinta semne de iritatie peritoneala, contractura
generalizata.prezinta urini normocrome si mictiuni fiziologice, este orientat temporospatial.
In urma culegerii datelor necesare, bolnavul a colaborat destul de bine, in general fiind o fire sociabila
comunicativa.
In urma investigatiilor paraclinice, medical se stabileste diagnosticul de abdomen acut prin ulcer duodenal
perforat si se programeaza interventia chirurgicala.

Pregatiri preoperatorii
SURSE DE
NEVOI
A

PROBLEME

-De a
evita
pericol
e

-Durere vie
in epigastru
ca o
lovitura de
cutit care
apoi se
generalizeaz
a in tot
abdomenul

DIFICULTA
TE

DIAGNOS
TIC
DE
NURSING

-prezinta
-abdomen
ulceratie
acut
pe bulbul
duodenal,
stare de
parabioza
a
terminatiil
or
nervoase
;
- prezenta
sucului
gastric
acid in
peritoneu.

INTERVENT
II
DELEGATE

OBIECTIV
E

INTERVENTII AUTONOME

EVALUARE

calmarea
durerii

-se asiguar bolnavului

-se
-bolnav cu
lenjerie curata de spital si masoara si
durere in
o igiena corporala;si o
se noteaza
epigastru
buna postura in pat;se
in foaia de
diminuata
preagteste bolnavul
observatie
-rezultatul
pentru examenul clinic si
funtiile
probelor
pentru masurarea
vitale:
de
functiilor vitale;se
T=37 C,
laborator :
intreaba bolnavul daca a
P=104p/mi
-uree
urinat si daca a avut
n
sanguina=
scaun;se pregateste
TA=145/18
0,30g%,
bolnavul pentru punctia
0 mmHgNL=104,
venosa in vederea
tratament- glicemie=
examenelor de
--mialgin If
0,90 G
laborator ;
(2 ml)I.M.
%,ionogra
-se aplica punga de
cu 30 min
ma
gheata pe abdomen in
inaintea
NA=120K
regiunea epigastrica;
interventiei =4 mEg%,
-se pregateste bolnavul
chirurgicale examenul
local in vederea
atropina If
de urina
interventiei chirurgicale
in sala de
este
prin raderea regiunii
operatie.
normal,
pubiene,spalarea
creatinina
regionala cu sapun si apa
= 0,78 g%,
si dezinfectarea cu
trombocite
alcool;
284.000,
-recomand bolnavului sa
grup

Ingrijire postoperatorie
NEVOIA

PROBLEM
E
1.De a
accelerarea
respira
ritmului
si de a
respirator si
mentine cardiac
o buna
-puls
circulati tahicardic
e

2.De a
-durerea de
evita
la nivelul
pericole. plagii
operatorii;
cu caracter
intermitent
in
hipocondrul
drept.
3.De a
imposibilita
elimina tea de a
urina in
cantitatea
suficienta
-diureaza
sub valorile
normale in
primele 2
zile
postoperato

SURSE DE
DIAGNOSTI
DIFICULTATE C NURSING
efectul
tahipnee
secundar al
interventiei
chirurgicale si
al anesteziei
-durerea.

-plaga
operatorie
pansamentul
la locul
interventiei.

OBIECTIVE

restabilirea
functiilor
vitale

-senzatia de -calmarea
discomfort
durerii.
perceputa la
locul
interventiei.

-interventie
-oligurie
chirurgicala; -constipatie
rahianestezie

normalizarea
diurezei
-reluarea
tranzitului
intestinal

INTERVENTII
DELEGATE

INTERVENTII
AUTONOME

EVALUARE

-se aeriseste
salonul in
vederea unei
bune oxigenarii a
bolnavului;
-se pregateste
bolnavul pentru
masurarea
functiilor
vitale;administra
rea tratamentului
-se aeriseste
salonul si se
asigura linistea
necesara
bolnavului ;
Seadministreazat
ratamentul si se
aspira gastric.

-perfuzie cu dextran
500 ml, ser fiziologic
1500 ml, glucoza 5%
1500 ml
-efedrina If (ml) IM
-oxigenoterapie cu
sonda
nazala,umidificat si cu
intermitenta

Dupa 3 zile
de
tratament,fun
ctiile vitale
ale
organismului
revin la
valorile
normale.

-algocalmin ;perfuzie
cu ser fiziologic si
antibiotice.
-aspiratia gastrica
permanenta cu
spalaturi cu ser
fiziologic;

-bolnav la
nivelul plagii
diminuate
-fara cefalee
sau durere la
nivelul lobilor
frontali si
temporali.

-se asigura
bolnavului o
reechilibrare
hidroelectrolitica
si nutritiva.
-se masoara si se
noteaza diureza
pe zile
-se discuta cu
bolnavul
importanta

-perfuzie cu glucoza
10% 1500 ml,
tamponata cu insulina
5 u/8 h
-regim hidric
ceaiuri,zeama de
compot,sucuri in
primele zile apoi supa
strecurata,apoi o
alimentatie
semisolida.

In urma
reechilibrarii
nutritive si
energetice
diureza s-a
normalizat.
-I s-a asigurat
echilibrul
hidric ;
-tranzitul
intestinal s-a

4.De a
fi curat
si de asi
pastra
tegume
ntele
curate

5.De a
manca
si de a
bea

-alterarea
tegumentului
la nivelul
fosei iliace
drepte care
consta in
incizie si
sutura
-dificultatea
de a-si
asigura
ingrijirile
necesare; nu
poate sa si
asigure igiena
corporala
singur.
-senzatia de
greata;
-staza gastric
-absenta
tranzitului
intestinal.

Interven
tia
chirurgi
cala,
plaga
operato
rie,
durerea,
perfuzia
, pansa
ment.

-alterarea
tegument
ului la
nivelul
fosei ilace
drepte;
imposibili
tatea de
a-si
mentine
curatenia
corpului

-ingrijirea
plagii
operatori
asigurare
a unei
igiene
corespunz
atoare;
asigurare
a lenjeriei
de corp

-se supravegheaza cu atentie

pansamentul bolnavului; se
pregateste psihic bolnavul in
vederea schimbarii
pansamentului si a extragerii
tubului de dren si a
materialului de sutura;se
efectueaza curatirea si
dezinfectarea plagii cu
substanta antiseptica;se
extrag tuburile de dren la 6
zile, iar firele de sutura se
scot la 10 zile; se schimba
lenjeria ori de cate ori este
nevoie;se supravegheaza
pacientul.

anestezia
interventi
ei
chirurgic
ale

-ileus
paralitic
postoperat
or

AUTONOME
combatere -in primele zile se suprima
a senzatiei alimentatia solida si se
de greata. administreaza o dieta hidrica.Din
ziua a patra se revine la o
alimentatie semisolida care in
timp se va normaliza asigurand
principiile nutritive de 200 ca./zi.
Alimentele vor fi bine fierte,bine
maruntite, reluarea alimentatiei
orale cu ceai,limonada,compot
300 ml in prima zi, supa
strecurata, lichide dulci 1000 ml a
doua zi si a treia zi, iar dupa
aparitia primelor scaune se vor
adauga branza de vaci,
iurt,smantana.carne de vita si
carne de pasare. Dupa reluarea

-se
dezinfe
cteaza
plaga
cu
alcool
70
grade
si
tinctur
a de
iod.

-in urma
tehnicilor
efectuate,
bolnavului I
s-a asigurat o
igiena
corespunzato
are iar plaga
s-a vindecat.

-ca urmare a
alimentatiei
corespunzatoar
e din punct
de vedere
cantitativ si
calitativ,
bolnavului i-a
fost satisfacut
necesarul de
calorii ,iar
senzatia de
voma a
disparut ,
bolnavu
recapatandu-si
pofta de
mancare.

7. De a se
misca si de
a-si pastra
o buna
dispoziti

imobilitate
a
temporara
la pat;
dificultatea
de a se
misca

interventia
chirurgical
a,plaga
operatorie,
pansament
ul

imposibilit
atea de a
se misca
datorita
interventie
i
chirurgical
e

asigurarea
unei pozitii
adecvate;
-mobilizare
precoce.

8.De a se
imbraca si
de a se
dezbraca

-dificultatea
in a se
imbraca si
dezbraca;

-plaga
operatorie,
pansamentu
l, slabirea
fizica;

imposibilitat
ea de a se
imbraca si
dezbraca;

-asigurarea
lenjeriei de
corp si
ajutarea in a
se imbraca
si dezbraca;

AUTONOM
E
-din prima
zi se
mobilizeaz
a bolnavul,
mai intai
pasiv apoi
active;
gimnastica
respiratori
e.

-ca urmare
a
mobilizarii
bolnavului
si
gimnasticii
respiratorii
acesta se
poate
deplasa cu
usurinta.

-ca urmare a
AUTONOM
schimbarii
E
lenjeriei de
-se schimba
corp, s-a
lenjeria de
asigurat
corp sdi se
bolnavului
Planul acestui caz clinic l-am intocmit pe baza a celor 14 nevoi fundamentale ale Virginiei Henderson, ce
ajuta
confortul
permite incorporarea celor 6 elemente: fizic, mental, spiritual, social, psihic si emotional in toate cele 14 nevoi
bolnavul in a
de care are
fundamentale.
se imbraca
nevoie.
Sursele de dificultate psihologice sunt: lipsa cunostiintelor in privinta
bolii, anxietate, stres, facies
crispat.
Postoperator, bolnavul a avut afectata in mod deosebit urmatoarea
si nevoie
a se :-nevoia de a avea o buna
circulatie si de a respira.
dezbraca.
Sursele de dificultate biofizice accelerarea ritmului respirator si limitarea miscarilor.
Sursele de dificultate psihologice-s tres, neliniste si dependenta temporara.
Evolutia postoperatorie a fost favorabila, plaga vindecandu-se.
Bolnavul este vindecat din punct de vedere medical si este externat cu recomandarile necesare.
Timp de 14 zile i s-a recomandat repaos total, iar timp de un an de zile evitarea eforturilor fizice; controlul
de specialitate si educatia sanitara; evitarea meselor copioase,cu grasimi,condimentate si sarate cat si evitarea
emotiilor si stresului.

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!